24.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 219/1

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014) și, la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2), care formează împreună „orientările integrate”. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

(3)

La 12 iulie 2011, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă pe 2011 al Austriei (3) și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate actualizat al Austriei pentru perioada 2011-2014.

(4)

La 23 noiembrie 2011, Comisia a adoptat cea de a doua analiză anuală a creșterii, marcând începutul celui de al doilea Semestru european de coordonare ex ante și integrată a politicilor, care se înscrie în cadrul Strategiei Europa 2020. La 14 februarie 2012, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (4), Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Austria ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să fie efectuată o analiză aprofundată.

(5)

La 1 decembrie 2011, Consiliul a adoptat concluzii prin care Comitetul pentru protecție socială este invitat, în cooperare cu Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și alte comitete, să prezinte opinii privind acțiunile recomandate în cadrul ciclului de politici Europa 2020. Respectivele opinii au fost incluse în avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă.

(6)

Parlamentul European s-a implicat în mod adecvat în derularea Semestrului european, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și, la 15 februarie 2012, a adoptat o rezoluție privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2012 și o rezoluție referitoare la contribuția la Analiza anuală a creșterii pentru 2012.

(7)

La 2 martie 2012, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării fiscale și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Acesta a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea fiscală diferențiată favorabilă creșterii, să se restabilească condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea și competitivitatea, să se abordeze șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

(8)

La 2 martie 2012, Consiliul European a invitat, de asemenea, statele membre care participă la Pactul Euro Plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru ca acestea să fie incluse în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

(9)

La 24 aprilie 2012, Austria a prezentat Programul de stabilitate pentru perioada 2011-2016 și, la 25 aprilie 2012, Programul național de reformă pentru 2012. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(10)

Pe baza evaluării, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97, a programului de stabilitate, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din cadrul programului este prudent pentru 2012 și 2013. Pentru perioada 2014-2016, scenariul devine mai optimist, preconizând o creștere medie a PIB-ului de 2,1 %, o valoare constant superioară estimărilor actuale referitoare la creșterea potențială. Obiectivul strategiei bugetare prezentate în cadrul programului este corectarea deficitului excesiv până în 2013 și atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) până în 2016. Programul a modificat acest OTM, de la un buget echilibrat pe întreaga durată a ciclului economic la un deficit structural de 0,45 % din PIB, ceea ce reflectă în mod adecvat cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Corectarea prevăzută a deficitului excesiv este în conformitate cu termenul stabilit în recomandarea Consiliului emisă în decembrie 2009, în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Cu toate acestea, pe baza soldului bugetar structural (recalculat) (5), efortul bugetar anual mediu prevăzut la 0,5 % din PIB pentru perioada 2011-2013 este inferior nivelului de 0,75 % din PIB recomandat de Consiliu. Progresele structurale preconizate în vederea îndeplinirii acestui OTM sunt suficiente în 2015, dar inferioare, în 2014 și 2016, criteriului de referință de 0,5 % din PIB pe an, stabilit în Pactul de stabilitate și de creștere. Cu toate acestea, având în vedere măsurile discreționare în materie de venituri, în perioada 2014-2015, rata estimată de creștere a cheltuielilor publice respectă criteriul de referință privind cheltuielile, stabilit în Pactul de stabilitate și de creștere. Obiectivele fiscale prezintă totuși riscuri legate atât de venituri, cât și de cheltuieli. De exemplu, efectul bugetar al anumitor măsuri este dificil de cuantificat, deoarece acesta depinde de aplicarea la nivel individual. Întrucât legislația nu a fost încă adoptată, pentru moment nu se cunosc detaliile privind taxa pe tranzacțiile financiare. Nu sunt identificate reducerile de cheltuieli preconizate la nivel subnațional. Programul de stabilitate prevede că ponderea datoriei în PIB, care s-a ridicat la 72,2 % la sfârșitul anului 2011, va atinge un nivel maxim de 75,3 % în 2013, înainte de a scădea treptat la 70,6 % în 2016. În ceea ce privește criteriul de referință privind reducerea datoriei, stabilit în Pactul de stabilitate și de creștere, în perioada 2014-2016, Austria va traversa o perioadă de tranziție, iar planurile prezentate în cadrul programului ar trebui să asigure înregistrarea unor progrese suficiente în vederea respectării acestui criteriu. Există totuși riscuri legate de această estimare din cauza creșterii datoriilor societăților de stat, clasificate în afara sectorului public, și a eventualelor sarcini suplimentare care decurg din sprijinul guvernamental acordat sectorului bancar.

(11)

Prin adoptarea celui mai recent pachet de consolidare fiscală, Austria se îndreaptă spre finanțe publice mai sustenabile. Însă măsurile cuprinse în acest pachet nu includ simplificarea într-o măsură semnificativă a relațiilor fiscale dintre autoritățile federale, regionale și locale, deși aceasta este recunoscută pe scară largă ca o sursă importantă de economii potențiale. Autoritățile federale și cele regionale au ajuns la un acord de principiu privind centralizarea finanțării acordate asistenței medicale, însă detaliile trebuie încă să fie negociate.

(12)

În vederea creșterii vârstei efective de pensionare, Austria a inițiat reforme care vizează, în principal, restricționarea accesului la regimul de pensii de invaliditate. Nu a fost abordată accelerarea armonizării vârstei legale de pensionare între bărbați și femei, care este prevăzută, în prezent, pentru perioada 2024-2033. În plus, trebuie sporită capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă și trebuie consolidată politica întreprinderilor privind îmbătrânirea activă. Este posibil ca măsurile propuse să nu fie suficient de ambițioase pentru a mări substanțial vârsta efectivă de pensionare.

(13)

Performanța pieței forței de muncă din Austria a fost foarte bună, fapt demonstrat de rata șomajului care, în 2010 și 2011, a atins valoarea cea mai redusă în Uniune. Cu toate acestea, se estimează că potențialul forței de muncă al Austriei va scădea începând cu anul 2020. Prin urmare, Austria va trebui să depună eforturi în vederea exploatării pe deplin a potențialului populației în vârstă de muncă, prin abordarea aspectelor referitoare la rata scăzută de ocupare în rândul lucrătorilor în vârstă și la utilizarea pe scară largă a regimurilor de pensionare anticipată și de pensii de invaliditate, a aspectelor referitoare la valoarea ridicată a sarcinii fiscale și a presiunii asigurărilor sociale asupra veniturilor salariale, precum și a aspectelor referitoare la concentrarea relativ mare a femeilor în locuri de muncă cu salarii scăzute și cu fracțiune de normă. În plus, potențialul persoanelor care provin din familii de migranți nu este valorificat pe deplin din cauza nivelului scăzut de educație sau a dificultăților legate de recunoașterea competențelor dobândite în străinătate. Conform programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), rezultatele școlare sunt inferioare mediei Uniunii, iar influența mediului socioeconomic asupra nivelului de educație este deosebit de puternică. Printre principalele provocări se află numărul crescând de studenți datorat unei mobilități ridicate de intrare („universitate în masă”) și ratele mari de încetare timpurie a studiilor (aproximativ 40 %), la care se adaugă o discrepanță considerabilă în ceea ce privește finanțarea.

(14)

Austria se bucură de o poziție favorabilă în ceea ce privește competitivitatea și productivitatea. Cu toate acestea, se confruntă cu unele deficiențe structurale în mai multe domenii, care pot dăuna potențialului său de creștere economică pe termen lung. Concurența în sectorul serviciilor nu a fost deosebit de favorabilă cererii interne. Nu au fost abordate problemele privind prețurile ridicate de acces la rețea și comportamentul întreprinderilor tradiționale de denaturare a concurenței (care afectează intrarea pe piață, concurența și inovarea). Continuă să existe restricții nejustificate în ceea ce privește profesiile liberale: numărul profesiilor reglementate pe care Austria le-a notificat Comisiei depășește cu mult media Uniunii. Este necesar să se evalueze justificarea și proporționalitatea reglementării acestor profesii. În ceea ce privește angajamentul Austriei de a consolida autoritatea federală de concurență, nu s-au înregistrat progrese concrete. Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (6) (directiva privind serviciile) a fost în cele din urmă pusă în aplicare prin adoptarea unei legi „orizontale” și prin schimbări legislative la nivel de provincie, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 2011.

(15)

Sectorul financiar din Austria se confruntă cu provocări deosebite referitoare la expunerea ridicată a băncilor austriece față de țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, întrucât, în multe din aceste economii, deteriorarea calității activelor este în continuare posibilă. Deciziile de politică ce prezintă un impact transfrontalier trebuie să fie precedate de un schimb de informații și de coordonarea cu autoritățile de supraveghere din țara gazdă. Autoritățile trebuie, de asemenea, să continue să monitorizeze îndeaproape și să restructureze băncile care au beneficiat de sprijin din partea sectorului public, în special instituțiile de credit care au fost naționalizate.

(16)

Austria și-a asumat o serie de angajamente în cadrul Pactului Euro Plus. Acestea, la care se adaugă punerea în aplicare a angajamentelor prezentate în 2011, vizează stimularea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea competitivității și promovarea sustenabilității finanțelor publice. Comisia a evaluat punerea în aplicare a angajamentelor din cadrul Pactului Euro Plus, iar rezultatele acestei evaluări au fost luate în considerare la elaborarea recomandărilor.

(17)

În contextul Semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Austriei și a evaluat programul de stabilitate și programul național de reformă. Comisia a luat în considerare nu doar relevanța acestora pentru o politică fiscală și socioeconomică sustenabilă în Austria, ci și conformitatea acestora cu normele și orientările Uniunii, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii Europene printr-o contribuție de la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare. Recomandările sale emise în cadrul Semestrului european se reflectă în recomandările de la punctele 1-7 de mai jos.

(18)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat programul de stabilitate, iar avizul său (7) se reflectă în special în recomandarea de la punctul 1 de mai jos,

1.

Să execute, conform planificărilor, bugetul pentru anul 2012 și să consolideze și să pună riguros în aplicare strategia bugetară pentru 2013 și pentru perioada ulterioară; să indice într-o măsură suficientă măsurile adoptate (în special la nivel subnațional), pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv și realizarea efortului mediu anual de ajustare structurală, care a fost specificat în recomandările Consiliului din cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive; să asigure, ulterior, un efort adecvat de ajustare structurală pentru înregistrarea unor progrese suficiente în vederea îndeplinirii OTM, inclusiv a respectării criteriului de referință privind cheltuielile.

2.

Să ia măsuri suplimentare pentru a consolida cadrul bugetar național prin armonizarea responsabilităților autorităților publice la nivel federal, regional și local, în special prin punerea în aplicare a unor reforme concrete care să vizeze îmbunătățirea organizării, finanțării și eficienței în domeniul asistenței medicale și al educației.

3.

Să accelereze armonizarea vârstei legale de pensionare între bărbați și femei; să stimuleze capacitatea de inserție profesională în rândul lucrătorilor în vârstă și să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a reformelor recente care restricționează accesul la mijloace de pensionare anticipată, în vederea asigurării creșterii vârstei efective de pensionare, inclusiv prin corelarea vârstei legale de pensionare cu speranța de viață.

4.

Să ia măsuri care să vizeze reducerea sarcinii fiscale efective și a presiunii asigurărilor sociale asupra forței de muncă, în special pentru persoanele cu venituri reduse, în vederea creșterii ratelor de ocupare în rândul persoanelor în vârstă și al femeilor, dată fiind necesitatea de a contracara impactul schimbărilor demografice asupra populației active; să transfere sarcina fiscală, într-un mod neutru din punct de vedere bugetar, către impozitele imobiliare și taxele de mediu; să reducă diferența semnificativă de remunerare între femei și bărbați și să sporească șansele femeilor de angajare cu normă întreagă, în special prin furnizarea unor servicii suplimentare de îngrijire adresate persoanelor aflate în întreținere.

5.

Să pună în aplicare în continuare măsuri pentru a îmbunătăți rezultatele școlare, în special în rândul tinerilor defavorizați; să ia măsuri care să vizeze reducerea ratei de încetare timpurie a studiilor superioare.

6.

Să ia măsuri suplimentare pentru încurajarea concurenței, în sectoarele de servicii, prin eliminarea barierelor la intrarea pe piețele cu amănuntul de comunicații, transport și energie. Acolo unde există restricții nejustificate privind accesul la profesiile liberale, acestea ar trebui eliminate; să consolideze competențele autorității federale din domeniul concurenței și să accelereze punerea în aplicare a reformei dreptului concurenței.

7.

Să restructureze și monitorizeze în continuare acele bănci care au beneficiat de ajutoare publice, evitând în același timp reducerea excesivă a efectului de levier; să continue îmbunătățirea cooperării și a coordonării în domeniul deciziilor privind politicile naționale cu autoritățile de supraveghere din sectorul financiar din alte țări.