11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/17

(1)

La 12 august 2011, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), inițierea unei proceduri antidumping în privința importurilor în Uniune de radiatoare din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unei reclamații introduse de către International Association of Aluminium Radiator Manufacturers Limited Liability Consortium (AIRAL S.c.r.l) (denumită în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția totală de radiatoare din aluminiu realizată în Uniune. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(3)

Comisia a informat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, producătorii din țara analoagă, importatorii, distribuitorii și alte părți cunoscute a fi interesate, precum și pe reprezentanții RPC, cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

Reclamantul, alți producători din Uniune, producătorul-exportator din RPC, importatorii și distribuitorii și-au făcut cunoscute opiniile. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(5)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători, importatori și producători-exportatori din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să selecteze un eșantion, importatorii și producătorii-exportatori au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor legate de produsul în cauză (după cum se prevede în secțiunea 3 de mai jos), desfășurate în perioada iulie 2010-iunie 2011.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să prezinte o cerere pentru acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi interesați și autorităților din RPC. Numai un grup de societăți, Sira (Tianjin) Aluminium Products Co. Ltd și Sira Group (Tianjin) Heating Radiators Co. Ltd (denumit în continuare „grupul Sira”), s-au manifestat și au solicitat TEP. Au fost primite solicitări pentru TI din partea societăților Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd. și Metal Group Co., Ltd.

(7)

În cea ce privește producătorii din Uniune și după cum se explică în considerentul 24 de mai jos, opt producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de patru producători din Uniune, în funcție de volumul de producție/vânzări, dimensiune și localizare geografică în Uniune.

(8)

După cum se explică în considerentul 27 de mai jos, numai trei producători independenți din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Cu toate acestea, doi dintre acești importatori nu au importat/achiziționat produsul în cauză. Prin urmare, ținând cont de numărul limitat de importatori care au cooperat, s-a considerat că eșantionarea nu mai era necesară.

(9)

După cum se explică în considerentul 28 de mai jos, 18 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori având cel mai mare volum de exporturi către Uniune.

(10)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de inițiere, și anume producătorilor-exportatori din RPC, celor patru producători din Uniune incluși în eșantion și Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC), căreia i s-a solicitat să trimită chestionarul pentru utilizatori societăților sale afiliate.

(11)

S-au primit răspunsuri de la cei doi producători-exportatori din RPC incluși în eșantion, de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion și de la un importator independent. Niciunul dintre utilizatori nu a răspuns la chestionar.

(12)

În plus, o cerere de examinare individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază a fost introdusă de un grup de producători-exportatori neafiliați. Examinarea acestor cereri în etapa provizorie ar fi fost prea dificilă. O decizie de acordare a examinării individuale acestui grup de societăți va fi luată în etapa finală.

(13)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a acoperit perioada dintre 1 iulie 2010 și 30 iunie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(15)

Produsul care în cauză este reprezentat de radiatoare din aluminiu și de elemenți sau secțiuni din care sunt compuse astfel de radiatoare, indiferent dacă acești elemenți sunt asamblați în blocuri, cu excepția radiatoarelor și a elemenților și secțiunilor lor de tip electric (denumit în continuare „produsul în cauză”). Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC ex 7615 10 10, ex 7615 10 90, ex 7616 99 10 și ex 7616 99 90.

(16)

Definiția produsului a fost contestată de către grupul Sira pe baza unei pretinse diferențe dintre cele două procese de producție care sunt utilizate la fabricarea radiatoarelor. În cadrul grupului Sira există doi producători-exportatori chinezi, unul dintre aceștia utilizând tehnologia de producție prin turnare, cel de-al doilea utilizând metoda prin extrudare. Grupul Sira a susținut că metoda prin extrudare ar trebui să fie exclusă din definiția produsului din cauza unor diferențe pretinse în ceea ce privește caracteristicile fizice și tehnice, materiile prime, costurile de producție și prețurile de vânzare, deoarece tehnica prin extrudare nu este frecvent utilizată în UE și în RPC.

(17)

O altă parte chineză, Camera de Comerț Chineză pentru Importuri și Exporturi de Mașini și Produse Electronice („CCCME”) a solicitat clarificarea acestui aspect din cauza diferențelor de costuri și de prețuri ale radiatoarelor fabricate prin cele două tehnici de producție.

(18)

În acest sens, deși există diferențe minore, este clar că radiatoarele produse prin ambele metode au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și au aceleași utilizări. Radiatoarele produse prin ambele metode sunt în mare măsură substituibile. Aceste caracteristici de bază sunt, în principal, masa redusă, inerția termică scăzută și conductibilitatea termică ridicată. Diferențele de costuri și prețuri și faptul că tehnica de extrudare poate implica utilizarea unui aliaj de aluminiu ușor diferit nu modifică aceste caracteristici esențiale. În ceea ce privește comparația între prețuri, diferențele sunt înregistrate corespunzător în sistemul de comparare a structurii tipurilor de produs utilizat în cadrul prezentei anchete (denumit în continuare „sistemul NCP”), ceea ce înseamnă că sunt comparate numai produsele comparabile.

(19)

Mai mult, radiatoarele din aluminiu ar trebui considerate ca fiind un singur produs, indiferent de procesul de producție, deoarece sunt vândute prin aceleași circuite de vânzare și percepția consumatorilor și a utilizatorilor finali în legătură cu acestea este că sunt din aluminiu (cu caracteristici cunoscute menționate mai sus), mai degrabă decât orice diferențiere bazată pe metode de producție. Având în vedere acest fapt, argumentul prezentat este respins.

(20)

De asemenea, CCCME a contestat faptul că radiatoarele din plăci de oțel sau chiar din fontă nu sunt luate în considerare în cadrul aceleiași game de produse. Cu toate acestea, deși aceste produse au utilizări similare, ele au caracteristici fizice și tehnice de bază diferite, materia primă de bază (aliajul de aluminiu) fiind înlocuit prin oțel sau fier, care au caracteristici tehnice și fizice diferite în ceea ce privește masa, inerția termică și conductibilitatea. Prin urmare, acest argument este respins.

(21)

CCCME a comentat în continuare în legătură cu trimiterile din reclamație la vânzările prin intermediul „proceselor de ofertare”. Aceste observații au arătat că partea a presupus că acestea se refereau la achiziții publice. Cu toate acestea, procesele de ofertare menționate în reclamație, se refereau la practicile de afaceri curente prin care un cumpărător de radiatoare din UE solicită furnizorilor potențiali prețurile înainte de lansarea comenzii. Niciunul din importurile chinezești utilizate în calcule nu a implicat un proces de achiziții publice.

(22)

CCCME a comentat, de asemenea, în legătură cu trimiterile făcute în reclamație la radiatoarele de „design”, presupunând că astfel de radiatoare sunt excluse din definiția produsului. Încă o dată, aceste observații s-au bazat pe o neînțelegere, deoarece definiția produsului nu exclude astfel de radiatoare. Aceste comentarii au fost, prin urmare, respinse.

(23)

Ancheta a arătat că radiatoarele din aluminiu fabricate în și exportate din RPC și radiatoarele din aluminiu fabricate și vândute de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut să se recurgă la eșantionare pentru determinarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selecționat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion este constituit din patru societăți, dintre cei opt producători din Uniune despre care se știa că au fabricat produsul similar înainte de deschiderea anchetei, selectați în funcție de volumul lor de vânzări, mărime și localizarea geografică în Uniune Aceștia au reprezentat 66 % din producția totală estimată în Uniune în decursul PA. Părțile interesate au fost invitate să consulte dosarul și să prezinte observații privind oportunitatea acestei alegeri în termen de 15 de zile de la data publicării avizului de deschidere. O parte interesată a cerut, de asemenea, să se ia în considerare volumul de producție pentru selectarea eșantionului. S-a acceptat modificarea în consecință a eșantionului. Nicio parte interesată nu s-a opus eșantionului final constituit din patru societăți.

(26)

Având în vedere numărul potențial mare de importatori implicați în procedură, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(27)

Numai trei importatori independenți au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să coopereze. Deoarece doi din acești importatori nu au semnalat importuri sau achiziții ale produs în cauză, eșantionarea nu a mai fost considerată a fi necesară.

(28)

În total, 18 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Aceste societăți au exportat aproximativ 5 milioane de elemenți (3) sau puțin sub 50 % din exporturile chinezești către piața UE în cursul PA. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori având cel mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări și de exporturi care au putut face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Cei doi producători-exportatori, Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd. și Metal Group Co., Ltd., au reprezentat în jur de 62 % din volumul vânzărilor celor 18 producători-exportatori care au furnizat date pentru exercițiul de eșantionare.

(29)

Un grup de producători-exportatori (grupul Sira) a contestat excluderea din eșantion pe baza faptului că au fabricat un anumit tip de radiator (produs prin extrudare) și că includerea sa în eșantion ar crește, prin urmare, reprezentativitatea eșantionului. Cu toate acestea, adăugarea unui grup suplimentar nu a fost necesară, deoarece în eșantionul selectat inițial a reprezentat mai mult de 60 % din exporturile raportate de societățile care au cooperat. În plus, nu este necesar ca eșantionul să acopere toate tipurile de produs în cauză. Cererea de includere a grupului Sira a fost, prin urmare, respinsă, iar eșantionul inițial a fost confirmat.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(31)

Cu toate acestea, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat numai tratament individual (denumit în continuare „TI”). Prin urmare, criteriile pentru acordarea TEP nu au fost examinate.

(32)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(33)

Ambii producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat acordarea TI. Aceste observații au fost examinate. Ancheta a arătat că societățile incluse în eșantion îndeplineau toate condițiile din articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(34)

Prin urmare, ambilor producători-exportatori incluși în eșantion li s-a acordat TI.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP se stabilește pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite dintr-o țară analoagă.

(36)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Rusia ca țară analoagă adecvată în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să își formuleze observațiile în acest sens.

(37)

Nu au fost primite observații referitoare la propunerea Rusiei ca țară analoagă. Niciuna dintre părțile interesate nu au sugerat producători alternativi de produs similar din țară analoagă față de cei menționați în reclamație pe parcursul anchetei.

(38)

Nicio societate din Rusia nu a cooperat, deși toți producătorii cunoscuți din Rusia au fost contactați în repetate rânduri în cursul perioadei de anchetă și au primit chestionare pentru țara analoagă.

(39)

Comisia a încercat să identifice orice alți producători din țări terțe prin propriile activități de cercetare.

(40)

Prin urmare, au fost trimise scrisori și chestionare tuturor producătorilor cunoscuți din alte țări terțe (și anume Turcia, Iran, Croația, India, Africa de Sud și Elveția). Cu toate acestea, în ciuda acțiunilor de monitorizare, în ultimă instanță, nicio societate nu a cooperat.

(41)

Astfel cum se explică în considerentele 38, 39 și 40 de mai sus, ancheta nu a relevat nicio altă țară terță cu economie de piață care să poată fi utilizată ca țară analoagă în cadrul prezentei proceduri. Prin urmare, în absența unei astfel de țări terțe cu economie de piață, s-a concluzionat, în mod provizoriu, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, că nu a fost posibil să se determine valoarea normală pentru producătorii incluși în eșantion pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară terță cu economie de piață sau prețul dintr-o astfel de o țară terță către alte țări, inclusiv Uniunea și că era, prin urmare, necesar să se stabilească valoarea normală pe orice altă bază rezonabilă, în acest caz, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite în Uniune pentru produsul similar. Acest lucru a fost considerat adecvat ca urmare a lipsei de cooperare, menționate mai sus, dar și din cauza dimensiunii pieței UE, a existenței importurilor și competiției interne puternice pe piața Uniunii pentru acest produs.

(42)

Deoarece TEP nu a fost solicitat de cele două societăți incluse în eșantion, valoarea normală pentru toți producătorii-exportatori chinezi a fost stabilită astfel cum se explică la considerentul 41 de mai sus, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie să fie plătite în Uniune pentru produsul similar. În urma alegerii prețurilor plătite sau care trebuie plătite în Uniune, valoarea normală s-a calculat pe baza datelor verificate la sediile producătorilor din Uniune incluși în eșantion, enumerați în considerentul 13 de mai sus.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a determinat în primul rând dacă vânzările produsului similar în UE către clienți independenți au fost reprezentative. S-a constatat că vânzările în Uniune ale producătorilor de produs similar din Uniune sunt reprezentative comparativ cu produsul în cauză exportat către Uniune de către producătorii exportatori incluși în eșantion.

(44)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața UE către clienți independenți. Operațiunile de vânzare pe piața UE au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar a fost egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, s-a determinat costul de producție pe piața Uniunii în cursul PA. Această analiză a arătat că vânzările în UE de anumite tipuri de produse au fost profitabile, adică prețul net de vânzare unitar a fost mai ridicat decât costul unitar de producție calculat.

(45)

Valoarea normală pentru fiecare tip de produs s-a bazat pe prețul real de vânzare (franco fabrică) pentru vânzări profitabile și la o valoare normală calculată pe vânzările neprofitabile.

(46)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul de producție al industriei din UE a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale, precum și a profitului. În temeiul articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitul de 4,43 % au fost stabilite în funcție de datele reale privind producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale ale producătorilor din UE.

(47)

Deoarece producătorii-exportatori incluși în eșantion cărora li s-a aplicat TI au realizat vânzări la export în Uniune direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export s-au bazat pe prețurile plătite efectiv sau pe cele care trebuie plătite efectiv pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(48)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare ale diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări corespunzătoare în privința impozitelor indirecte, a cheltuielilor de transport, de asigurare, de ambalare, de manipulare și de credit, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(49)

Pentru unul dintre producătorii-exportatori era evident că societatea nu a clasificat produsul în cauză în mod corect atunci când a utilizat sistemul cerut de chestionar. Una dintre specificațiile produsului în cauză se referea la puterea termică a radiatoarelor. Totuși, societatea nu deține dovezi care să susțină puterea termică raportată pentru modelele sale exportate. Putere termică raportată efectiv nu era corectă și nu corespundea altor specificații, precum masa și dimensiunile. Prin urmare, a fost necesar să se folosească doar restul de specificații pentru comparație.

(50)

Utilizând sistemul NCP pentru clasificarea tipurilor de produse, s-a înregistrat un grad ridicat de aliniere pentru un producător-exportator inclus în eșantion. Cu toate acestea, pentru celălalt producător-exportator inclus în eșantion, a fost utilizată o tehnică asemănătoare, deoarece nu putut fi identificate corespondențe directe. În cazul în care a fost folosită o tehnică asemănătoare, detaliile au fost divulgate părții implicate.

(51)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost stabilită pe baza comparației valorii normale medii ponderate cu media ponderată a prețului de export, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(52)

Pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion a fost calculată o medie ponderată a acestor două marje de dumping.

(53)

Având în vedere gradul redus de cooperare din partea RPC (sub 50 %), se consideră că este adecvat ca marja națională de dumping aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC ar trebui să se bazeze pe tranzacțiile care au făcut obiectul dumpingului celui mai ridicat către un anumit client al exportatorilor care au cooperat.

(54)

Marjele de dumping provizorii stabilite astfel, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Tabelul 1

(55)

Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în cadrul reclamației, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune pentru perioada examinată.

(56)

Radiatoarele din aluminiu au fost fabricate de opt producători din Uniune în cursul PA. Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei, au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune în cursul PA.

(57)

Pe această bază, producția totală în Uniune, în număr de elemenți, s-a estimat la aproximativ 64 de milioane în perioada de anchetă. Având în vedere faptul că producătorii din Uniune care susțineau reclamația reprezentau totalul producției din Uniune, aceștia constituie industria din Uniune în sensul articolelor 4 alineatul (1) și 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(58)

Statisticile de import ale Eurostat nu puteau fi utilizate în această anchetă, deoarece codurile NC pentru radiatoare din aluminiu includ alte produse din aluminiu, cum ar fi, de asemenea, radiatoarele electrice.

(59)

Consumul în Uniune a fost stabilit pe baza datelor conținute în reclamație în special în ceea ce privește volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și în ceea ce privește importurile efectuate de producătorii-exportatori din RPC. Aceste date au fost verificate încrucișat cu răspunsurile primite la chestionarele pentru includerea în eșantion și cu datele obținute și verificate la sediile producătorilor din Uniune incluși în eșantion și cele obținute de la producătorii-exportatori în RPC.

(60)

Pe această bază, s-a constatat că consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

(61)

Consumul total de pe piața UE a scăzut cu 3,8 % în cursul perioadei examinate. Între 2008 și 2009 s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 12 %, concomitent cu efectele negative mondiale ale crizei economice, după care consumul a scăzut în continuare cu 3,7 %. Cu toate acestea, consumul și-a revenit din 2010 până în perioada de anchetă, când a crescut cu 13,5 %, dar nu a ajuns la nivelul inițial din 2008. Tabelul de mai sus indică, de asemenea, faptul că consumul a crescut cu 9 % în perioada cuprinsă între 2009 și PA.

(62)

Importurile în Uniune provenite din RPC au cunoscut următoarea evoluție în cursul perioadei examinate:

Tabelul 3

(63)

Fără a ține seama de evoluția consumului, volumul importurilor din RPC a crescut semnificativ cu 77 % în cursul perioadei examinate. Creșterea a fost continuă și a fost cea mai accentuată între 2010 și perioada de anchetă (+ 33 %). În mod similar, cota de piață deținută de producători-exportatori chinezi a cunoscut o tendință ascendentă constantă în cursul perioadei examinate, trecând de la 13 % în 2008 la 24 % în timpul PA. Această tendință ar trebui să fie analizată ținând seama de scăderea generală a consumului cu 3,8 % în cursul aceleiași perioade.

(64)

Tabelul de mai sus arată că prețul mediu de import din RPC a înregistrat o ușoară scădere în decursul perioadei examinate. Într-o primă etapă, între 2008 și 2009, aceasta a scăzut semnificativ cu 20 %, apoi a crescut cu 25 % între anii 2009 și 2010. În cele din urmă acesta a scăzut din nou spre sfârșitul perioadei examinate.

(65)

Ancheta a arătat, de asemenea, că prețurile importurilor originare din RPC au rămas în mod constant sub prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune în cursul perioadei examinate. Reducerea prețurilor din 2009 a coincis cu o creștere puternică a cotei de piață chineze de la 13 % la 17,3 % din piața Uniunii, iar subcotarea constantă a prețurilor explică creșterea constantă a cotei de piață deținute de producătorii-exportatori chinezi, în special între 2009 și PA.

(66)

În vederea stabilirii subcotării prețurilor în cursul PA, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către producătorii din Uniune incluși în eșantion percepute de la clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică au fost comparate cu prețurile medii ponderate ale importurilor de la producătorii chinezi care au cooperat practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale existente și costurile posterioare importului.

(67)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației, exprimat ca procentaj din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, marja medie ponderată de subcotare a producătorilor-exportatori chinezi a fost de 6,1 %.

(68)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 24 și 25 de mai sus, eșantionarea a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune. Trebuie observat faptul că unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a început producția de radiatoare din aluminiu numai în 2009. Pentru a oferi o analiză constantă a tendințelor în perioada examinată, s-a considerat oportună stabilirea anului 2009 ca an de referință pentru analiza prejudiciului, și anume indicele 100. Din motive de integralitate a fost instituit, de asemenea, un indice pentru 2008, pe baza datelor disponibile.

(69)

Datele furnizate și verificate de cei patru producători comunitari incluși în eșantion au fost folosite în scopul stabilirii microindicatorilor, cum ar fi prețul unitar, costurile unitare, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri și stocurile. Indicele pentru 2008 a fost stabilit pe baza datelor disponibile pentru cei trei producători existenți în 2008 față de datele acelorași trei producători în 2009 (indice 100).

(70)

Datele furnizate pentru opt producători europeni de radiatoare din aluminiu au fost utilizate pentru a stabili indicatori macroeconomici, cum ar fi producția industriei din Uniune, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacităților, volumul vânzărilor, cota de piață și ocuparea forței de muncă. Indicele pentru 2008 a fost stabilit pe baza datelor disponibile pentru cei șapte producători existenți în 2008 față de datele disponibile pentru aceiași șapte producători în 2009 (indice 100).

(71)

În contextul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea situației economice a industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate include o evaluare a tuturor factorilor economici stabiliți menționați în respectivul articol.

(72)

Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune pentru perioada examinată.

(73)

Tabelul de mai sus arată că producția a scăzut în cursul perioadei examinate. În conformitate cu o scădere a cererii, producția a scăzut serios în 2009, după care s-a redresat în 2010 și pe parcursul PA. Producția a rămar relativ stabilă între 2009 și PA, în ciuda unei scăderi cu 9 % a consumului. Nivelul de producție este legată, de asemenea, de activitatea de export a industriei din Uniune, care a rămas semnificativă în cursul perioadei examinate.

(74)

În ciuda scăderii limitate a consumului, capacitatea de utilizare a scăzut de la 70 % în 2008 la 60 % în cursul PA. Aceasta a rămas relativ stabilă în perioada cuprinsă între 2009 și PA.

(75)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 16 % pe parcursul perioadei examinate, iar cota sa de piață a scăzut în mod constant, de la 87 % în 2008 la 76 % în cursul PA. În 2009 volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 16 % și, în consecință, aceasta a pierdut mai mult de patru puncte procentuale din cota de piață. În 2010 volumul vânzărilor a scăzut cu 7 %, iar cota de piață a scăzut de la 82,7 % la 79,5 %. În cursul PA, într-un context de creștere a consumului (+ 13,5 %), cota de piață a industriei din Uniune a scăzut și mai mult la 76 %. Prin urmare, aceasta nu a putut să beneficieze de creșterea consumului și să recâștige o parte a cotei de piață pierdute anterior.

(76)

Pe parcursul perioadei examinate, s-a constatat că consumul din Uniune a scăzut ușor cu 3,8 %, în timp ce volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în mod semnificativ, respectiv cu 15,9 % și cu 12,6 %, în timpul aceleiași perioade. În același timp, importurile din RPC au crescut semnificativ cu 76,9 % pe parcursul perioadei examinate. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 11 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade.

(77)

Numărul angajaților a crescut ușor în cursul perioadei examinate, dar acest lucru, la rândul său, a condus la o scădere a productivității. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că această tendință ascendentă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă se datorează faptului că una dintre societățile incluse în eșantion, cea mai mică din acest eșantion, a început să producă în 2009. Altfel, evoluția ocupării forței de muncă ar fi fost negativă.

(78)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în producție pe salariat anual, a scăzut ușor în decursul perioadei examinate. Aceasta a atins cel mai scăzut nivel în 2009, după care acesta a început să se redreseze înainte de începutul PA, fără a atinge însă nivelurile inițiale. Între 2009 și PA, productivitatea a crescut cu 12 %.

(79)

Tendința prețurilor medii de vânzare arată o scădere semnificativă cu 6 % pe parcursul perioadei examinate. În intervalul între 2009 și PA, concomitent cu o creștere a consumului și o redresare a pieței, prețurile au recuperat 6 %, dar nu au ajuns la nivelul din 2008.

(80)

În paralel, costurile relative de fabricare și de vânzare a produsului similar au înregistrat o ușoară scădere în decursul perioadei examinate, dar aceasta nu era deloc în măsură să permită industriei din Uniune să rămână profitabilă în 2010 și în cursul PA. Dacă în 2009 scăderea de 11,5 % a costurilor a fost corelată cu o scădere a prețurilor de vânzare de 11,5 % în 2010 și în cursul PA, industria din Uniune s-a confruntat cu o creștere semnificativă a costurilor și nu a putut decât să crească ușor propriile prețuri pentru a acoperi costurile suplimentare. Aceasta a dus la o nouă scădere a rentabilității și a cotei de piață, deoarece prețurile practicate de industria din Uniune erau în mod constant mai mari decât prețurile de import din RPC.

(81)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. Pe parcursul perioadei examinate și, de asemenea, între 2009 și PA, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut semnificativ și aproape a atins nivelul de rentabilitate zero.

(82)

Evoluția fluxului de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, a urmat într-o mare măsură evoluția negativă a rentabilității. Cel mai scăzut nivel a fost atins în PA. În mod similar, randamentul investițiilor a scăzut de la 36 % în 2008 la 2 % în cursul PA.

(83)

Evoluția rentabilității, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate au limitat capacitatea industriei din Uniune de a investi în activitățile proprii și i-a subminat dezvoltarea. Industria din Uniune a reușit să investească masiv la începutul perioadei examinate și să își modernizeze utilajele, pentru a produce mai eficient, dar ulterior investițiile au scăzut în mod constant până la 64,7 % în restul perioadei examinate.

(84)

Nivelul stocurilor industriei din Uniune incluse în eșantion a crescut semnificativ în timpul perioadei examinate. În 2009, nivelul de stocuri finale a scăzut cu 27 %; ulterior, în 2010 și în cursul PA, a crescut cu 30,8 % și, respectiv, 128,4 %.

(85)

Marjele de dumping sunt prezentate anterior, în partea privind dumpingul. Toate marjele stabilite sunt net superioare nivelului de minimis. În plus, date fiind volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, impactul marjei actuale de dumping asupra pieței din UE nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(86)

Ancheta a demonstrat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu referitori la situația economică a industriei din Uniune s-au deteriorat sau nu s-au dezvoltat în concordanță cu consumul, în cursul perioadei examinate. Această observație se aplică în special pentru perioada cuprinsă între 2009 și până la sfârșitul PA.

(87)

Pe parcursul perioadei examinate, în contextul scăderii consumului, volumul importurilor din RPC a crescut constant și semnificativ. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut per ansamblu cu 16 %, iar cota de piață a scăzut de la 87 % în 2008 la 76 % în PA. Chiar în cazul în care consumul s-a redresat cu 9 % între 2009 și PA, cota de piață a industriei din Uniune a continuat să scadă în continuare. Industria din Uniune nu a reușit să recâștige cota de piață pierdută anterior, dată fiind expansiunea semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața UE. Importurile la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping a crescut în mod constant în cursul perioadei examinate, subcotând în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune.

(88)

În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități și rentabilitatea au fost grav afectați. Aceasta înseamnă că a fost compromisă capacitatea industriei din Uniune de a mobiliza capitaluri și de a investi.

(89)

Date fiind argumentele de mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(90)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din RPC au cauzat industriei Uniunii un prejudiciu care poate fi considerat important. Au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul dumpingului, care ar fi putut prejudicia industria din Uniune, pentru a se asigura că eventualele prejudicii cauzate de acești factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul dumpingului.

(91)

Ancheta a arătat o scădere cu 3,8 % a consumului din Uniune pe parcursul perioadei examinate, în timp ce volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC a crescut semnificativ, cu aproximativ 77 %, iar cota lor de piață a crescut, de asemenea, de la 13 % în 2008 la 24 % în PA. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut per ansamblu cu 16 %, iar cota de piață a scăzut de la 87 % în 2008 la 76 % în PA.

(92)

În intervalul cuprins între 2009 și PA, consumul în Uniune a crescut cu 9 %, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a scăzut din nou, în contrast cu o creștere anuală cu 52 % a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC în perioada respectivă.

(93)

Cu privire la presiunea asupra prețurilor, ar trebui subliniat că în 2009 prețurile medii la import din RPC au scăzut cu 20 %, obligând industria din Uniune să își reducă în mod semnificativ prețurile de vânzare cu aproximativ 11,5 %. În 2010 și în cursul PA, industria din Uniune a încercat să crească prețurile, din cauza creșterii costurilor. Aceasta a dus la o nouă scădere a cotei de piață, deoarece prețurile industriei din Uniune au fost în mod constant mai mari decât prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. Această situație a condus în special la o deteriorare semnificativă a rentabilității, a volumului vânzărilor și a cotei de piață a industriei din Uniune.

(94)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC au scăzut în perioada examinată. Chiar dacă între 2009 și PA, prețurile importurilor din RPC au crescut cu 23 %, acestea au rămas considerabil mai scăzute decât prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe parcursul perioadei examinate și, în special, în cursul PA, menținând astfel prețul pe piața Uniunii.

(95)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că creșterea masivă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri constant inferioare celor practicate de industria din Uniune a avut un rol hotărâtor în prejudiciul important suferit de industria din Uniune, care se reflectă în situația sa financiară precară, în scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață și în deteriorarea celor mai mulți indicatori de prejudiciu.

(96)

După cum s-a clarificat în considerentul 0 de mai sus, statisticile Eurostat privind importurile nu au putut fi utilizate în prezenta anchetă, deoarece codurile NC pentru radiatoarele din aluminiu și elemenții și secțiunilor acestora includ toate tipurile de produse din aluminiu. În lipsa altor informații fiabile, s-a stabilit pe baza reclamației că, în afară de RPC, nu există alte țări din afara UE care au fabricat și au exportat radiatoare din aluminiu în UE, în cursul perioadei examinate.

(97)

Criza economică explică parțial scăderea consumului în Uniune, în special în 2009 și 2010. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, în cazul unei scăderi a consumului în perioada examinată și în situația unei creșteri a consumului în perioada cuprinsă între 2009 și PA, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, la prețuri subcotate față de cele ale industriei din Uniune a continuat să crească pe piața Uniunii.

(98)

Performanțele importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping contrastează cu cele ale industriei din Uniune. Într-adevăr, ancheta a arătat că, începând cu 2009 și până la PA, chiar în cazul în care consumul în Uniune a crescut concomitent cu redresarea economică generală, cota de piață a industriei din Uniune a continuat să scadă. Chiar dacă volumul producției a tins să crească, a existat un excedent care a trebuit să fie inclus în stocuri.

(99)

În condiții economice normale și în absența presiunii puternice asupra prețurilor, precum și a nivelurilor ridicate ale importurilor care făceau obiectul unui dumping, industria din Uniune s-ar fi putut confrunta cu anumite dificultăți din cauza scăderii consumului și a creșterii costurilor unitare fixe ca urmare a gradului scăzut de utilizare a capacității de producție constatat. Cu toate acestea, ancheta arată în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au intensificat efectul încetinirii creșterii economice. Chiar și în timpul redresării economice generale, industria din Uniune nu a fost în măsură să se redreseze și să recâștige volumul de vânzări și cota de piață pierdute în cursul perioadei examinate.

(100)

Prin urmare, deși este posibil ca rezultatele slabe ale industriei din Uniune să fi fost accentuate de criza economică, în general, nu se poate considera că aceasta a avut un impact de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudicierea situației industriei din Uniune, în special în cursul PA.

(101)

Ancheta a arătat că costurile pentru producerea radiatoarelor din aluminiu este direct legată de evoluția prețului aluminiului, principala materie primă utilizată pentru a fabrica acest produs. Chiar și în cazul în care, astfel cum s-a arătat în tabelul 8 de mai sus, industria din Uniune a scăzut semnificativ în 2009, prețurile de vânzare au scăzut în același ritm. În 2010 și în cursul PA, prețurile au crescut mai mult decât costurile de vânzare și, prin urmare, nu au permis recuperarea, în special în ceea ce privește rentabilitatea industriei din Uniune. Această situație a avut loc atunci când prețul de import al produselor importate din RPC subcotau în mod constant prețurile industriei din Uniune.

(102)

Într-o economie de piață poate fi de așteptat ca prețurile de pe piață să se adapteze permanent pentru a reflecta evoluția diferitelor componente ale costului de producție. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat. Ancheta a confirmat că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, care subcotau prețurile industriei din Uniune, au continuat să provoace scăderea prețurilor de pe piața Uniunii și, prin urmare, au împiedicat industria din Uniune să își mențină cota sa de piață, să își ajusteze prețurile pentru a acoperi costurile și să realizeze un profit rezonabil în special în cursul PA.

(103)

Prin urmare, creșterea prețurilor materiilor prime nu a fost de natură să rupă legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune, în special în cursul PA.

(104)

Activitatea de export a industriei Uniunii a constituit o parte importantă a activității sale pe parcursul perioadei examinate. Principalele piețe de export ale industriei din Uniune au fost Rusia și alte țări est-europene, în care produsele vândute au fost de o calitate relativ mai scăzută și, astfel, mai ieftine în comparație cu radiatoarele vândute pe piața Uniunii.

(105)

Tabelul de mai sus arată că cifra de afaceri la export a industriei Uniunii a scăzut în perioada examinată. Acest lucru poate fi parțial explicat prin faptul că, după cum sugerează informațiile disponibile, pe aceste piețe de export existau volume tot mai mari de exporturi de radiatoare din aluminiu din RPC.

(106)

Cu toate acestea, este evident că exporturile i-au permis industriei din Uniune să realizeze economii importante și să reducă, în consecință, costurile totale de producție. Prin urmare, se poate considera, în mod rezonabil, că activitatea de export a industriei din Uniune ar putea să nu fie o sursă potențială a prejudiciului semnificativ pe care l-a suferit, în special în cursul PA. Orice impact negativ pe care scăderea vânzărilor la export l-ar fi putut avea asupra industriei din Uniune, acesta nu ar fi de natură să rupă legătura de cauzalitate între respectivul prejudiciu și importurile la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, originare din China.

(107)

Analiza anterioară a demonstrat o creștere substanțială a volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC în perioada examinată și, de asemenea, în perioada între 2009 și PA. S-a constatat că aceste importuri au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, în special, în cursul PA.

(108)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor din RPC la un preț scăzut, care fac obiectul unui dumping a fost continuă și a coincis cu o evoluție negativă a situației economice a industriei din Uniune. Această situație s-a înrăutățit în cursul PA, când industria din Uniune nu a reușit să recâștige cota de piață pierdută, iar rentabilitatea și ceilalți indicatori financiari, cum ar fi fluxul de numerar și randamentul investițiilor au atins nivelul cel mai scăzut.

(109)

Analiza celorlalți factori cunoscuți, inclusiv criza economică, a arătat că eventualul impact negativ al acestor factori nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(110)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod adecvat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciante ale exporturilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că exporturile fac făcut obiectul unui dumping, provenite din RPC, au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu era în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz special. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(112)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu material cauzat de importurile care au făcut obiectul dumpingului, provenite din RPC. Trebuie reamintit faptul că cei mai mulți indicatori de prejudiciu au arătat o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. În absența măsurilor, o continuă deteriorare a situației industriei din Uniune pare inevitabilă.

(113)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile produsului care face obiectul anchetei pentru a reflecta costurile diferitelor componente și condițiile de piață. Este de așteptat, de asemenea, ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact ulterior pozitiv asupra rentabilității sale și a situației financiare generale.

(114)

Dacă nu se instituie măsuri, ar putea fi așteptate alte pierderi de cotă de piață, iar industria Uniunii ar continua să genereze pierderi. Acest lucru ar da naștere unei situații imposibil de susținut pe termen mediu și lung. Având în vedere pierderile suportate și nivelul ridicat al investițiilor efectuate în producție la începutul perioadei examinate, este de așteptat ca majoritatea producătorilor din Uniune să nu fie în măsură să își recupereze investițiile, dacă nu se instituie măsuri.

(115)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

(116)

Niciun utilizator nu a cooperat în cadrul prezentei anchete.

(117)

În ceea ce privește importatorii, doar un importator situat în Polonia a cooperat la prezenta anchetă, răspunzând la chestionar și acceptând o vizită de verificare. Acest importator a înregistrat pierderi de mică amploare pentru produsul în cauză în cursul PA. Cu toate acestea, sectorul destinat produsului în cauză este relativ mic în raport cu activitățile totale ale societății. Prin urmare, impunerea de măsuri nu riscă să aibă un impact puternic asupra profiturilor totale.

(118)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de produs în cauză originar din RPC.

(119)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(120)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a depăși marja de dumping constatată.

(121)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare, profit pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune. Se consideră că profitul care ar putea fi realizat în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping ar trebui să fie calculat pe baza marjei de profit medii înainte de impozitare a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în anul 2008. Astfel, se consideră că o marjă de profit de 7,4 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar putea atinge în absența dumpingului prejudiciabil.

(122)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut ajustând prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion cu profiturile/pierderile reale realizate în decursul PA și adăugând marja de profit menționată anterior.

(123)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC, astfel cum a fost stabilit pentru calculul subcotării, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii, în cursul PA. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea de import CIF medie totală.

(124)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor originare din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai mici taxe.

(125)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping s-au stabilit prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de dumping. În consecință, taxele antidumping propuse se prezintă după cum urmează:

(126)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societăți, și anume de persoanele juridice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(127)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (4) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, eventualele modificări ale activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(128)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că respectivele concluzii privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,