25.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 162/46

1.1

În preajma lansării, în acest an, a Bibliotecii Digitale Europene (1), avizul Comitetului își propune să susțină acest proiect, ce va permite accesul on-line la o parte a patrimoniului cultural, științific și tehnic. Astfel, Comitetul sprijină instituțiile europene în realizarea unui portal destinat unui public larg, un instrument de diseminare a cunoștințelor în era digitală.

1.2

Comitetul recunoaște eforturile depuse, într-un elan unanim, de Comisie și de statele membre și salută acțiunea de coordonare a instituțiilor culturale lansată de Conferința Bibliotecilor Naționale Europene (CENL) în scopul creării unei fundații care să reunească toate instituțiile dornice să ofere acces la patrimoniul digitalizat pe care îl dețin. Pentru o bună informare a cetățenilor în legătură cu acest proiect european de mare anvergură, Comitetul apelează la organizațiile societății civile existente la nivel european, național și regional.

1.3

Există patru considerente majore care fac ca implicarea societății civile în crearea Bibliotecii Digitale Europene să se dovedească decisivă și care justifică totodată angajarea Comitetului Economic și Social European în acest proiect. Este vorba despre:

1.4

Comitetul este conștient de eforturile depuse până acum de statele membre care au deținut succesiv Președinția Consiliului, de Comisie, precum și de toate părțile interesate. Acesta subscrie la recentul raport (2) al Parlamentului European, care a sintetizat foarte bine progresele realizate și etapele care urmează a fi parcurse. În prezentul aviz, Comitetul a ales să se concentreze pe necesitatea încurajării tuturor componentelor societății civile de a contribui la lansarea și dezvoltarea Bibliotecii Digitale Europene. Se va pune accentul pe așteptările și nevoile utilizatorilor, o condiție a atingerii obiectivului ca biblioteca să devină accesibilă unui public cât mai larg.

1.4.1

CESE recomandă organizațiilor societății civile:

1.4.2

CESE recomandă statelor membre și Comisiei:

1.4.3

CESE dorește să incite operatorii economici și instituțiile culturale la următoarele acțiuni:

2.1.1

În cursul anului 2010, accesul on-line la patrimoniul cultural european al bibliotecilor, arhivelor și muzeelor va permite populației europene, dar și celei din întreaga lume, să consulte șase milioane de documente digitalizate, spre a le folosi în activități recreative, educative, profesionale sau de cercetare. Atingerea acestui obiectiv cantitativ va reprezenta prima etapă a digitalizării pe scară largă.

2.1.2

Acest proiect, denumit provizoriu Biblioteca Digitală Europeană (EDL), este cunoscut ca „bibliotecă” doar din considerente practice, având în vedere că, în comunicarea sa (5), Comisia definește digitalizarea într-un cadru mai larg, invitând toate instituțiile să participe la acest proiect. Proiectul înglobează întregul patrimoniu cultural, științific și tehnic și are în vedere toate tipurile de documente: manuscrise, cărți, partituri, hărți, înregistrări sonore, înregistrări audiovizuale, reviste, fotografii etc.

2.1.3

Pentru Comitet, ca și pentru statele membre, după cum reiese din concluziile unanime ale Consiliului din noiembrie 2006, proiectul Bibliotecii Digitale Europene reprezintă „un proiect-far”, menit să stimuleze participarea tuturor la societatea informațională și să-i ajute pe cetățeni în înțelegerea identității europene.

2.1.4

Al doilea obiectiv ambițios al acestui proiect este de a face din viitoarea Bibliotecă Digitală Europeană nu doar o sursă de interes pentru comunitățile științifice sau artistice, ci o cale de acces multilingv, deschisă tuturor printr-un portal comun. În acest sens, CESE invită Comisia să îmbunătățească modalitățile de informare a cetățenilor, pentru a încuraja participarea acestora la începerea constituirii bibliotecii digitale, în principal prin furnizarea de documente multilingve. Ar trebui conceput un plan de comunicare între toate instituțiile europene și statele membre, care să funcționeze încă din noiembrie 2008, imediat după lansare.

2.1.5

Uriașul val al digitalizării va reprezenta un moment excepțional în istoria umanității. De aceea, ar trebui deschisă o dezbatere asupra selecției și organizării la nivel european a conținuturilor și cunoștințelor. CESE consideră că o largă dezbatere asupra condițiilor digitalizării masive ar trebui să aibă în vedere anumite aspecte financiare, tehnice și juridice, necesare în realizarea unei societăți a cunoașterii deschise tuturor:

2.2.1

Până în prezent, proiectul face încă obiectul unor dezbateri între specialiști, fapt ce demonstrează puternica mobilizare a părților interesate (instituții culturale, autori, editori, librari etc.) și participarea lor efectivă la lucrările grupului la nivel înalt constituit de Comisie. La consultarea lansată de Comisie în 2005 și intitulată „i2010: bibliotecile digitale” (9), doar 7 % din răspunsuri au venit din partea persoanelor particulare și doar 14 % din partea universităților. Slaba participare a publicului larg era previzibilă, având în vedere atât modul neașteptat în care s-a ivit această dezbatere, ca urmare a anunțului de digitalizare masivă făcut de Google în 2004, cât și natura chestionarului, care se adresa strict grupurilor de interese economice atinse de impactul digitalizării.

2.2.2

Banalizarea accesului gratuit la informație pe internet, în spatele căruia se ascunde, de fapt, o importantă finanțare provenind din publicitate, face ca publicul să fie derutat când trebuie să plătească pentru serviciile oferite de o bibliotecă digitală. Societatea civilă are, în special față de tineri, responsabilitatea majoră de a participa la o campanie de informare și de educare privind valoarea creației intelectuale sau artistice și necesitatea asigurării respectului cuvenit acestei creații.

2.2.3

CESE invită Comisia și statele membre să ia inițiative menite să asigure participarea societății civile la viitoarele activități de digitalizare a patrimoniului cultural. Implicarea organizațiilor societății civile este esențială în atingerea următoarelor patru obiective majore: definirea criteriilor comune de selecție a conținuturilor, susținerea mijloacelor de finanțare, încurajarea inițiativelor de inovare și promovarea înglobării tuturor în societatea informațională.

2.2.4

În acest scop, CESE recomandă deschiderea, începând din martie 2008 (odată cu lansarea prototipului), a unui forum în cadrul căruia să se poată exprima organismele asociative, educative, culturale, familiale și socioprofesionale reprezentative ale viitorilor utilizatori. Intervențiile societății civile se vor dovedi utile în diferitele faze ce vor urma lansării din noiembrie 2008, precum și în cursul dezvoltării ulterioare a proiectului.

2.2.5

Dezbaterea ar trebui să completeze foaia de parcurs (2007-2010) cuprinsă în anexa la concluziile Consiliului și să o prelungească dincolo de această perioadă, în vederea continuării dezvoltării procesului de digitalizare și a îmbogățirii posibilităților de întrebuințare oferite. CESE primește cu interes invitația de a intra în contact cu „Platforma societății civile pentru dialog intercultural”, inițiativă care formează, în jurul bibliotecilor digitale, o rețea de comunicare între cetățeni.

2.2.6

Dezbaterea ar putea continua după 2008 (Anul european al dialogului intercultural), ducând la o nouă consultare în 2009. Societatea civilă ar putea, în acest fel, participa la definirea etapelor pe termen lung, ținând cont de agenda europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare (10).

2.3.1

CESE subscrie la propunerea făcută în raportul (11) Parlamentului European, de creare a unui „Comitet director” al Bibliotecii Digitale Europene, constituit din instituțiile culturale participante la EDLnet. Acesta va veghea la continuarea proiectului și la articularea planurilor naționale de digitalizare. Între acest comitet director și organizațiile reprezentative ale utilizatorilor, în special CESE, ar trebui să se închege un dialog fructuos.

2.3.2

CESE recunoaște rolul esențial jucat de Conferința bibliotecilor naționale europene, sub a cărei îndrumare, făcută pe baza unui standard internațional de codificare (notița bibliografică), digitalizarea materialelor scrise a făcut mari progrese. Comitetul solicită celorlalte instituții culturale naționale, atât de la nivel regional sau național, cât și european, să participe la coordonarea proiectului EDLnet pentru arhive, muzee naționale și centre audiovizuale, în special în cadrul fundației create în noiembrie 2007.

2.3.3

În ceea ce privește acest punct cheie al dosarului, CESE subscrie la aplicarea Directivei 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, în special în materie de reproducere și distribuție a operelor. Cu toate acestea, în era digitală, această directivă nu prevede nimic în privința operelor „orfane”, a modalităților de conservare digitală, a statutului operelor publicate mai întâi în mediu electronic (digital born), nici în privința operelor epuizate care nu au fost reeditate.

2.3.4

Această directivă prevede excepții, în special pentru reproducerile efectuate de biblioteci, destinate publicului, instituțiilor de învățământ, muzeelor sau arhivelor și în beneficiul persoanelor cu handicap. Întrucât aceste excepții sunt facultative, punerea lor în aplicare variază de la stat la stat.

2.3.5

Comitetul recunoaște că, la aceste aspecte de ordin juridic, se mai adaugă probleme de ordin tehnic, care măresc complexitatea proiectului. În această privință, Comitetul salută lucrările efectuate de câțiva ani de Comisie pentru rezolvarea aspectelor tehnice. Acesta susține inițiativele adoptate în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru de cercetare-dezvoltare și al programului „eCotentplus”, în special în cercetările privind interoperabilitatea și în centrele de competență pentru digitalizare. Interoperabilitatea și multilingvismul — sau mecanismele prin care colecțiile muzeelor, bibliotecilor sau arhivelor vor fi accesibile pe un site comun — se numără printre factorii principali de reușită a Bibliotecii Digitale Europene.

2.3.6

Organizațiile societății civile de la nivel național și regional, în special consiliile economice și sociale naționale, sunt invitate să susțină investițiile cerute de digitalizare la nivelul fiecărui stat membru, astfel încât să se atingă masa critică în materie de conținuturi și să se asigure diversitatea acestora. Comitetul recomandă statelor membre să facă apel și la finanțările acordate prin Fondurile Structurale, după exemplul concludent al Lituaniei.

3.1.1

CESE consideră că este important ca acest moment excepțional al digitalizării să devină un puternic factor de coeziune socială și teritorială (13). Comitetul recomandă în mod special să se țină cont, în oferta digitală și în modalitățile de accesare, de așteptările diferitelor generații, pentru a înlesni crearea de legături și transmiterea de informații. Convertirea celor care nu citesc în cititori se întâmplă rar după vârsta adolescenței. Accesul cât mai larg la această bibliotecă digitală reprezintă o miză importantă pentru societatea cunoașterii, tocmai prin faptul că pune un mijloc de informare la dispoziția celor care nu citesc și a cititorilor ocazionali.

3.1.2

Din perspectiva conceptului de învățare pe parcursul întregii vieți (14), potențialul de informare oferit de digitalizarea operelor culturale și, în special, a lucrărilor științifice (15) este considerabil. Acest obiectiv implică, între altele, adaptarea procesului de formare inițială și continuă a profesorilor (16) la această nouă realitate, în conformitate cu noile condiții de transmitere a cunoștințelor.

3.1.3

Pentru ca efectele acestui dispozitiv să fie cele dorite, este necesar să se cunoască așteptările și comportamentul utilizatorilor. În faza actuală se acordă prioritate materialelor scrise (manuscrise, cărți, reviste și lucrări de referință), pentru care au fost identificate trei moduri de utilizare principale: căutarea în tot textul, consultarea on-line și lectura off-line (biblioteca virtuală personală). Numeroase alte posibilități ar trebui testate, cum ar fi instrumentele colaborative, platformele de adnotare și îmbogățirea textelor cu hiperlinkuri și chiar cu resurse multimedia (sunet, video, animație). Aceste funcții noi ajută nu numai la diseminarea ideilor, dar și la dezvoltarea procesului de reflecție care se află la originea lor.

3.1.4

Pentru alte tipuri de documente decât cele scrise, portalul Michael (inventar multilingv al patrimoniului cultural european) permite accesul, începând din 2007, la portalul colecțiilor digitale ale muzeelor, bibliotecilor și arhivelor de pe cuprinsul Europei. Mai multe instituții culturale locale, regionale și naționale pun la dispoziții descrieri de colecții. Această inițiativă, care acoperea inițial Marea Britanie, Franța și Italia, se va extinde la alte 15 state membre, oferind turismului cultural noi servicii. Acest portal, numit „Michael Culture”, aparține fundației care reunește și gestionează, din noiembrie 2007, totalitatea instituțiilor culturale participante le proiect.

3.1.5

CESE preconizează crearea unui „observator al practicilor de utilizare”, menit să analizeze întreaga gamă de posibilități și de modalități de exploatare. Atractivitatea Bibliotecii Digitale Europene vine atât din bogăția conținutului său, cât și din oferta de noi modalități de comunicare intelectuală și de noi teme de cercetare. Comitetul dorește să se implice în activitățile grupului de lucru pentru utilizatori al EDLnet.

3.2.1

În conformitate cu declarația ministerială de la Riga, din iunie 2006, privind TIC pentru o societate integratoare, se cuvine ca Biblioteca Digitală Europeană să nu mărească, în modul de utilizare a internetului, diferența între modul de utilizare obișnuit și cel al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu handicap sau al celor care fac parte din alte categorii vulnerabile. În avizele sale exploratorii recente, Comitetul definește acțiunile care ar putea să garanteze e-accesibilitatea acestor persoane, printre care și implicarea Fondului Social European.

3.2.2

Digitalizarea și accesibilitatea on-line a documentelor din bibliotecile, arhivele și muzeele Europei reprezintă, pentru persoanele cu handicap, instrumente inegalabile. Cu toate acestea, un design complicat, un format inadecvat sau măsuri de protecție inadaptate pot împiedica acest acces.

3.2.3

Directiva din 2001 prevede în mod expres posibilitatea excepțiilor de la principiul dreptului de autor în favoarea persoanelor cu handicap (persoanele cu deficiențe de vedere sau nevăzătorii, persoanele cu handicap motor sau mintal).

3.2.4

În acest sens, este esențial ca portalul internet al viitoarei Biblioteci Digitale Europene și portalurile naționale asociate să fie din start concepute în așa fel încât să permită, prin mijloace tehnice specifice, accesul persoanelor cu handicap.

3.2.5

Chiar dacă mijloacele tehnice de protecție împotriva pirateriei sunt deseori dejucate de utilizatori experimentați, nu este mai puțin adevărat că, pentru utilizatorul obișnuit, acestea reprezintă obstacole. În acest sens, CESE recomandă ca măsurile tehnologice de protecție să țină cont, încă de la început, de aspectele legate de accesibilitate și interoperabilitate, pentru ca instrumentele de lectură folosite de persoanele cu handicap, cum ar fi sintetizatoarele vocale, să poată fi folosite în citirea textelor digitalizate.

3.3.1

În toamna anului 2008, portalul va pune la dispoziție două milioane de lucrări, fotografii sau hărți, neacoperite de dreptul de autor, accesibile on-line și care se pot descărca gratuit. Pentru accesarea documentelor rare, prețioase sau epuizate, acest procedeu constituie o contribuție unică. Pe termen lung însă, accesul nu se va putea limita la oferta patrimonială a acestor documente fără relevanță pentru actualitate.

3.3.2

Biblioteca Digitală Europeană a primit, încă de la început, menirea de a le propune utilizatorilor documente contemporane sau recente, încă supuse regimului dreptului de autor, pe același portal cu documentele neacoperite de dreptul de autor.

3.3.3

Pentru a promova soluții de acces la operele recente, Comisia a constituit un grup de experți de înalt nivel. Pentru a micșora „gaura neagră a secolelor XX și XXI” (18) provocată de problema drepturilor de autor, acest comitet, constituit din reprezentanți ai editurilor, ai bibliotecilor naționale, din profesioniști ai sectorului audiovizual și din domeniul arhivelor, a elaborat, în aprilie 2007, o serie de propuneri menite să faciliteze accesul la operele „orfane” și la operele epuizate și să promoveze conservarea digitală.

3.3.4

Atingerea obiectivului digitalizării masive și accesibile marelui public presupune inventarea unui nou model economic, care să asigure o repartizare echitabilă între autori, editori și difuzori. Utilizatorii internetului sunt îndreptățiți să primească o ofertă contra cost, dar la un preț rezonabil. Comitetul îi încurajează pe operatorii economici din sectorul editării și distribuției de carte să negocieze și să ofere soluții (19). Pentru a încuraja dezvoltarea acestei noi piețe și a evita pirateria și contrafacerea, editorii, autorii și librarii au, față de consumatori, datoria de a propune o ofertă interesantă, care să respecte poziția tuturor părților interesate.

3.3.5

După cum preconizează aceștia, în cazul operelor protejate, și de comun acord cu deținătorii drepturilor de autor, utilizatorii ar putea să aibă acces pe portal la scurte fragmente sau, prin intermediul unor site-uri specializate, să răsfoiască virtual opera dorită. Mai departe, pentru a avea acces la integralitatea documentului, utilizatorul de internet ar putea fi redirijat către operatori privați, inclusiv rețele de librării clasice, care să-i pună la dispoziție diverse opțiuni la un preț abordabil și cu recunoașterea remunerării deținătorilor drepturilor de autor. Comitetul îi încurajează pe deținătorii drepturilor de autor să subscrie la aceste formule inovatoare.

3.3.6

Pentru a menține această ofertă contra cost la un preț convenabil, este important ca posibilitatea de a introduce cote reduse de TVA la cărți și alte publicații să fie extinsă de statele membre la publicațiile în format electronic.

3.3.7

În scopul promovării de licențe mai deschise, care să îmbogățească conținuturile contemporane disponibile, un aviz recent al Comitetului (20) recomandă să li se acorde o protecție adecvată la nivel comunitar autorilor/creatorilor care optează pentru o licență mai puțin restrictivă. În măsura în care oferă acces gratuit la operele proprii, aceștia trebuie să beneficieze și de garanții privind drepturile lor morale și să fie protejați de o întrebuințare abuzivă a acestor lucrări în scopuri comerciale.

3.3.8

Comitetul recomandă Comisiei să ia inițiativa creării de noi licențe, care să permită separarea drepturilor privind difuzarea pe cale digitală de cele privind exclusiv publicarea pe hârtie.

3.3.9

În 2007, Comisia a efectuat un studiu comparativ aprofundat (21) asupra drepturilor naționale, în contextul transpunerii directivei privind drepturile de autor și drepturilor conexe (22). Comitetul va examina cu cea mai mare atenție concluziile acestui raport în vederea îmbunătățirii procesului de armonizare la nivel european.

3.4.1

În confruntarea, la acest început de secol XXI, cu revărsarea de informații oferite pe internet fără indicarea sursei și insuficient autentificate, superioritatea proiectului european este dată tocmai de selectarea conținuturilor, în scopul garantării obiectivității și pluralității acestora, precum și de organizarea, clasificarea și prezentarea informațiilor într-un format standardizat, în vederea menținerii unui necesar grad de claritate. Garantarea calității, preciziei și adecvării răspunsurilor puse la dispoziția utilizatorilor depinde de evoluția motoarelor de căutare, asociată cu o mai bună coordonare a informației digitalizate la nivel european.

3.4.2

Pentru a avea acces la colecții organizate, CESE subliniază interesul experimentării prototipului lansat în martie 2007, rezultat al colaborării unor instituții din Franța, Ungaria și Portugalia. Această matrice europeană, validată de experți, reprezintă fundamentul unui corpus european de digitalizare, care va contribui la realizarea următoarei etape a Bibliotecii Digitale Europene. În plus, acest prototip este un sistem deschis tuturor motoarelor de căutare. Acesta ar trebui să faciliteze căutarea, oferind modele standard de chestionare pentru formularea și delimitarea cererii utilizatorului de internet.

3.5.1

CESE subliniază caracterul unic în lume al creării unei biblioteci multilingve (23), ca instrument fundamental de păstrare și promovare a diversității culturale. Deținătoare a unui patrimoniu cultural excepțional și a unui volum important de conținuturi, Europa trebuie să joace un rol-cheie în procesul de digitalizare a cunoștințelor la scară mondială, cu respectarea convenției UNESCO privind diversitatea culturală. Prin răspândirea limbilor europene în lume, accesibilitatea le va folosi atât cetățenilor Europei, cât și celor din afara acesteia, aflați în căutarea unor căi de acces la patrimoniul mondial și la sursele europene ale propriei lor culturi.

3.5.2

Comitetul recomandă fiecărui stat membru să ofere, după 2010, în faza de dezvoltare a Bibliotecii Digitale Europene, o selecție de opere de primă mărime din patrimoniul literar propriu, traduse în diferite limbi, pentru a participa astfel la difuzarea unei identități culturale europene și pentru a corespunde diversității acesteia.

4.1

Pentru a garanta accesul local într-un sistem globalizat, CESE recomandă susținerea rolului bibliotecilor publice. Circulația bunurilor culturale a dobândit o dimensiune globalizată și multimodală, eficientă în măsura în care publicul dispune de mijloacele materiale care să-i permită accesul la această ofertă considerabilă. Bibliotecile publice, mijloace locale de difuzare a culturii, rămân un instrument ce garantează accesul echitabil la informație. Din perspectiva incluziunii sociale, este necesar să li se acorde bibliotecilor de împrumut un rol important în punerea la dispoziție a conținuturilor virtuale.

4.2

În lanțul care duce de la autor la cititor, trecând prin librărie, bibliotecile și mediatecile și-au dovedit utilitatea în transmiterea unei informații organizate și în asigurarea accesului larg la patrimoniul cultural. Aceste mijloace locale de difuzare trebuie să asigure în continuare acest serviciu și în ceea ce privește conținuturile virtuale. Prin urmare, se impune promovarea de contracte și licențe specifice, care să încurajeze, fără a provoca dezechilibre, înființarea așezămintelor culturale de acest tip (24) și îndeplinirea misiunii acestora de difuzare a cunoștințelor.

4.3

Este important ca digitalizarea activelor publice ale instituțiilor de cultură să se facă de comun acord cu bibliotecile locale și arhivele. Utilizatorii bibliotecilor de împrumut formează un public de nespecialiști, ale cărui așteptări și preferințe diverse trebuie luate în considerație în alegerea conținuturilor care nu fac obiectul drepturilor de autor.

4.4.1

Bibliotecile de împrumut cumpără materiale (cărți, compact discuri, partituri, metode de învățare a limbilor străine etc.), pe care, pentru o perioadă de timp limitată, le pun la dispoziția utilizatorilor cu titlu gratuit sau contra unei sume foarte mici, astfel ca dimensiunea economică să nu devină un obstacol sistematic în accesul la aceste materiale. Un nou model economic pentru conținuturile virtuale trebuie să răspundă așteptărilor utilizatorilor bibliotecilor și mediatecilor și să se adapteze la funcționarea acestora. În plus, bibliotecile de împrumut, ancorate în actualitatea informațiilor și a producțiilor culturale și tehnice, sunt clienți cu un important potențial de cumpărare a conținuturilor de actualitate. Acestea trebuie să participe la definirea acestui nou model economic.

4.4.2

Prin urmare, se impune ca generalizarea conținuturilor virtuale, în special a celor obținute prin digitalizare, să nu împiedice bibliotecile de împrumut să-și urmeze misiunea educativă; trebuie așadar ca modelele economice și tehnice pentru circulația conținuturilor obținute prin digitalizare să țină cont de rolul și menirea bibliotecilor de împrumut și să permită continuarea exercitării acestora în cadrul unor circuite închise ale bibliotecilor (intranet), ca parte a serviciului de împrumut oferit abonaților.

4.5.1

În cadrul acestor circuite închise (intranet), se impune ca bibliotecile de împrumut să le ofere utilizatorilor nu numai posibilitatea consultării pe loc a colecțiilor materiale, dar și, în egală măsură, a conținuturilor virtuale, oferind calculatoare, imprimante, software, conexiune de mare viteză, informații, asistență și îndrumare. Formarea inițială și formarea continuă a personalului bibliotecilor de împrumut, precum și modul de organizare a muncii acestora vor trebui, de acum înainte, să țină seama de existența patrimoniului virtual.

4.6.1

Fără o pregătire și o informare adecvate, marele public are deseori tendința să perceapă calculatorul personal, din ce în ce mai răspândit, doar ca o sursă de divertisment multimedia, necunoscând resursele culturale, educative, pedagogice, informative accesibile pe internet. Așa cum, prin evenimentele pe care le organizează, bibliotecile de împrumut constituie, la toate vârstele, un mediator activ în stimularea interesului față de carte și de lectură, acestea trebuie să își asume același rol și în privința patrimoniului virtual.