31.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 76/63

1.

este îngrijorat în ceea ce privește consecințele sociale grave ale crizei financiare și efectul acesteia asupra ansamblului economiei și, în special, asupra teritoriilor și cetățenilor; de aceea, solicită întreprinderea de acțiuni ferme pentru sprijinirea cererii în cadrul economiei, precum și luarea unor măsuri de sprijinire a IMM-urilor și a autorităților locale și regionale pentru menținerea coeziunii și protejării investițiilor și proiectelor de infrastructuri esențiale;

2.

sprijină întru totul obiectivul unei piețe financiare unice și sigure în Uniunea Europeană bazată pe criterii stricte de transparență și pe un sistem de control modern și interactiv la nivelurile corespunzătoare de guvernanță; subliniază că ar trebui evitate măsurile și reglementările care ar putea strangula piața financiară, iar eforturile comune ar trebui îndreptate spre asigurarea unei gestionări financiare sănătoase, în vederea redobândirii încrederii în economie;

3.

salută acordul obținut de Consiliul European din 15 și 16 octombrie 2008 ca o condiție prealabilă pentru recăpătarea încrederii în piețele financiare și consideră că deciziile acestuia, chiar dacă implică costuri bugetare și fiscale, reprezintă un pas important pe calea reconstruirii încrederii în cadrul sectorului financiar și a limitării consecințelor crizei asupra economiei;

4.

aprobă decizia UE de a mări garanțiile minime pentru deținătorii de conturi de economii pe tot teritoriul UE și consideră că aceasta reprezintă o măsură eficace pentru salvarea economiilor cetățenilor UE și pentru reinstaurarea încrederii în sistemul bancar pe termen scurt, fără a genera costuri suplimentare pentru contribuabili, nici denaturări ale concurenței și susține obiectivul evitării falimentului marilor bănci europene;

5.

apreciază hotărârea luată de statele membre de a aloca 30 de miliarde de EUR până în 2011, prin intermediul Băncii Europene de Investiții în favoarea IMM-urilor din Europa; afirmă, cu toate acestea, că aceasta nu reprezintă decât o primă etapă în susținerea economiei;

6.

subliniază rolul important al Fondului Social European și al programelor menite să atenueze efectele negative ale actualei crize și solicită Comisiei Europene să analizeze posibilitățile de adaptare a instrumentului existent la condițiile actuale, inclusiv printr-o revizuire a Fondului european de adaptare la globalizare, pentru a-l face mai eficient;

7.

susține recentele inițiative ale Comisiei menite să modifice directivele care reglementează piețele financiare, acordând o atenție deosebită măsurilor de control, gestionării riscurilor și a crizelor și invită UE să țină seama de rolul autorităților locale și regionale;

8.

invită Comisia Europeană să propună o directivă pentru armonizarea tipului de informații furnizat de instituțiile financiare despre produsele financiare, stabilind obligația de a clasifica riscurile aferente într-un mod ușor de înțeles, simplificând contractele și stabilind criterii clare de transparență pentru serviciile bancare;

9.

invită Comisia Europeană să încurajeze obținerea unui acord asupra codului de conduită pentru a garanta că activitățile cu scop lucrativ ale instituțiilor financiare nu intră în conflict cu interesul public general;

10.

afirmă printre altele că urmările crizei financiare asupra economiei nu ar trebui să modifice prioritățile politice ale UE stabilite pe termen lung și în special: sprijin în favoarea unor locuri de muncă mai multe și mai bune, promovarea cercetării și a inovării, îmbunătățirea competitivității, consolidarea coeziunii teritoriale și combaterea cauzelor și efectelor încălzirii globale;

11.

solicită monitorizarea cu atenție a gradului de îndatorare a populației, în special a datoriilor pe baza cărților de credit, care sunt în creștere rapidă, ducând la incapacitatea de rambursare a creditelor de către debitori;

12.

salută crearea unui grup la nivel înalt privind structura de control a piețelor financiare în Europa și observă faptul că acesta este compus din experți ai instituțiilor financiare, din miniștri din domeniul finanțelor, băncilor și industriei ai statelor membre; deplânge faptul că nu sunt reprezentate nivelurile de guvernanță locale și regionale în cadrul grupului De Larosiere și solicită, așadar, numirea unui reprezentant al Comitetului Regiunilor;

13.

solicită stabilirea unui cadru de reglementare corespunzător care să dispună de norme și mecanisme de punere în aplicare eficiente;

14.

solicită o revizuire a sistemului financiar internațional care să îmbunătățească transparența operațiunilor financiare, să reexamineze normele prudențiale sau contabile aplicabile instituțiilor financiare, să întărească responsabilitatea managerilor și să limiteze acele dispozițiile din cadrul sistemului care încurajează asumarea de riscuri excesive (cum ar fi securitizarea sau anumite politici de remunerare); în sfârșit, insistă asupra îmbunătățirii coordonării dintre diversele autorități naționale de control în ceea ce privește monitorizarea grupurilor financiare transnaționale;

15.

reamintește că autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru o treime din cheltuielile publice și pentru mai mult de două treimi din investițiile publice în UE și, de aceea, trebuie considerate ca fiind actori dinamici implicați în soluționarea crizei și menținerii creșterii economice viitoare; de aceea insistă ca autoritățile locale și regionale să fie sprijinite în activitățile lor de investiții, de exemplu cele în infrastructură, pentru a evita spirala periculoasă a lipsei investițiilor, urmată de pierderea locurilor de muncă, lipsa creditelor și o nouă lipsă de investiții;

16.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt direct afectate de criza financiară, întrucât casele de economii din multe țări au rădăcini adânci în regiuni; acestea se află în contact direct cu întreprinderile și cetățenii regiunii și contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, acționând ca un motor pentru lansarea unor noi întreprinderi și pentru IMM-uri;

17.

invită așadar Consiliul, Comisia și statele membre să recunoască importanța rolului nivelului local și regional în funcționarea intermediarilor financiari publici; solicită ca autoritățile teritoriale să fie consultate în momentul elaborării și punerii în aplicare a oricărei structuri noi a sistemului financiar european, pentru garantarea unor schimburi de experiență și a transferului de cunoștințe de jos în sus și de sus în jos, în beneficiul economiei, al IMM-urilor și al cetățenilor;

18.

salută Comunicarea Comisiei privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale (1) și invită Comisia Europeană să monitorizeze îndeaproape consecințele ajutoarelor de stat acordate anumitor bănci în conformitate cu dispozițiile articolului 87 alineatul (3) litera (b), pentru a se asigura că aceste ajutoare sunt limitate la strictul necesar și nu produc nici o denaturare a concurenței;

19.

salută acordul asupra unei garanții minime de 50 000 EUR pentru conturile de economii și solicită adoptarea de stimulente fiscale corespunzătoare destinate publicului larg, care să limiteze denaturările concurenței și să garanteze condiții egale pentru ansamblul instituțiilor din sectorul financiar. Astfel de măsuri sunt importante dacă se dorește ca cetățenii și își recapete încrederea în sistemul financiar;

20.

propune revizuirea sistemului de evaluare în vederea creării de coduri și/sau categorii simple pentru a distinge băncile care fac dovadă de prudență în investițiilor lor de cele care încurajează practici riscante; consideră că, în acest scop, ar fi foarte utilă crearea unei agenții europene de rating al creditelor;

21.

susține eforturile Comisiei Europene de a elimina toate denaturările din cadrul pieței financiare interne (Raportul privind ancheta asupra sectorului serviciilor bancare pentru persoane fizice din 31 ianuarie 2007), precum și fragmentarea existentă în funcție de criteriile naționale, precum și discrepanțele dintre marjele de profit, practicile de stabilire a prețurilor, circuitele de vânzare și asimetria informației; împărtășește obiectivul Comisiei Europene de realizare a pieței financiare unice, care va fi mai transparentă, mai sănătoasă și mai capabilă să răspundă provocărilor mondiale;

22.

reamintește că autoritățile locale și regionale sunt actori politici și bugetari importanți pentru abordarea provocărilor decisive pentru Europa în următoarele decenii;

23.

subliniază faptul că criza financiară și impactul său negativ asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă vor spori cererea de asistență, ajutoare sociale, servicii publice la prețuri preferențiale și că autoritățile locale și regionale se află în linia întâi în ceea ce privește aceste așteptări;

24.

atrage atenția asupra deteriorării previzibile a condițiilor de finanțare pentru actorii economici, inclusiv pentru autoritățile locale și regionale, ceea ce ar putea afecta capacitatea acestora de a obține credite pentru noi investiții;

25.

invită să se acorde o deosebită atenție capacității de finanțare a autorităților locale și regionale și solicită acordarea unui sprijin corespunzător autorităților locale și regionale atunci când creșterea costurilor de finanțare și povara îndatorării pune în pericol executarea unor proiecte de altfel solide, care sunt importante și valoroase pentru regiuni și pentru economia UE în ansamblul său;

26.

solicită ca în perioada actuală să se introducă o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor structurale și promovează printre altele prelungirea termenului pentru mobilizarea fondurilor structurale, trecându-se de la regula anului de referință plus doi (N+2) la cea a anului de referință plus trei (N+3), în vederea asigurării faptului că proiectele de calitate care se preconizează că vor aduce soluții eficiente nu sunt expuse unor riscuri inutile de pierdere a finanțării UE;

27.

solicită instituțiilor financiare, autorităților europene și băncilor să aloce fonduri corespunzătoare și/sau garanții investițiilor în infrastructuri și proiectelor inovatoare de calitate demonstrată, care să contribuie la sporirea competitivității și a eficienței; insistă să se aibă în vedere faptul că nerealizarea acestor investiții în termenul prevăzut ar avea nu numai un efect dăunător direct asupra teritoriilor respective și asupra IMM-urilor locale, dar și consecințe negative asupra sectorului industrial al UE, afectând în acest fel creșterea economică și punând în pericol locuri de muncă valoroase;

28.

solicită considerarea cotelor de cofinanțare ale autorităților locale și regionale — ca și în cazul cotelor FEDER și FSE introduse prin intermediul programelor operaționale — ca fiind necontabilizate în cadrul Pactului de stabilitate intern al diferitelor țări. În acest mod autoritățile locale și regionale vor putea iniția proiecte de natură să promoveze creșterea și dezvoltarea economiilor locale și a pieței forței de muncă, fără să fie penalizate prin restricții prevăzute în anumite țări pentru autoritățile locale care nu respectă acest pact (blocarea accesului la credite, înghețarea angajărilor și reducerea resurselor publice);

29.

propune să se creeze un parteneriat instituțional mai strâns între CoR și BEI, în conformitate cu obiectivele acesteia de consolidare a coeziunii economice și sociale, potrivit dispozițiilor Tratatului CE și în special, ale Protocolului nr. 28 al acestuia privind coeziunea economică și socială;

30.

sprijină măsurile de reformă anunțate de BEI privind: simplificarea procedurilor de acces la credite; extinderea creditelor la investiții intangibile (licențe, cercetări etc.); repartizarea riscului între BEI și bănci; transparența avantajelor financiare acordate IMM-urilor; solicită consolidarea capacității de intervenție a BEI în proiecte de infrastructuri în special prin utilizarea de fonduri de investiții pe termen lung (equities) pentru creșterea influenței BEI; în sfârșit, propune crearea unui mecanism de participare a BEI similar celor existente pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru a ajuta autoritățile locale și regionale să-și sporească capacitatea de co-finanțare a proiectelor privind coeziunea teritorială;

31.

confirmă angajamentul CoR privind obiectivele de combatere a schimbărilor climatice și își exprimă speranța că aceste obiective se vor îndeplini indiferent de dificultățile economice; de aceea, trebuie depuse eforturi de promovare a investițiilor europene în tehnologiile energiilor regenerabile prin programe de finanțare (transporturi, construcții etc.) și prin finanțarea cercetării, în special în IMM-uri;

32.

își reiterează angajamentul cu privire la realizarea unei creșteri economice durabile și dinamice în cadrul unui model social european sănătos, a eficienței energetice și a reducerii impactului asupra mediului; declară că nici măcar în condițiile excepționale din prezent, aceste obiective nu trebuie puse în pericol nici de acțiunile UE, nici de cele ale autorităților naționale, regionale sau locale; invită factorii responsabili ca, dimpotrivă, să preia inițiativa și să transforme riscurile în oportunități prin sprijinirea cercetării și investițiilor în tehnologii eficiente care, pe termen lung, să ducă la o însănătoșire economică cu un model durabil de protecție a mediului;

33.

solicită președintelui său să transmită această rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului și Președințiilor Uniunii Europene.