22.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 143/51

i

Prezentul proiect de aviz, elaborat în vederea Consiliului European de primăvară, prezintă o serie de observații cu privire la documentul Comisiei „Analiza anuală a creșterii 2012”.

ii

Analiza anuală a creșterii (AAC) pe 2012 marchează începutul semestrului european 2012 de guvernanță economică, primul din cadrul juridic consolidat de guvernanță economică convenit („pachetul de șase”).

iii

AAC definește ceea ce Comisia consideră a fi obiectivele prioritare ale UE pentru următoarele 12 luni în termeni de politici și reforme economice și bugetare, prevăzute în Strategia Europa 2020 pentru promovarea creșterii și a ocupării forței de muncă. Odată ce aceste priorități vor fi aprobate de Consiliul European din martie, statele membre vor trebui să țină seama de ele în cadrul politicilor și bugetelor lor naționale.

iv

Partea I a proiectului de aviz formulează o serie de observații cu privire la chestiuni generale legate de AAC, cum ar fi: faptul că aceasta se concentrează asupra creșterii, consolidării fiscale și punerii în aplicare a reformelor hotărâte în cadrul semestrului european, precum și asupra implicării societății civile organizate și a partenerilor sociali în procesul de analiză anuală a creșterii.

v

Partea a II-a reprezintă o sinteză a observațiilor și recomandărilor specifice cu privire la diverse politici ale UE. Acestea abordează îndeaproape cele cinci priorități formulate de Comisie în cadrul AAC: urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice; restabilirea unui nivel normal de acordare de împrumuturi în cadrul economiei; promovarea creșterii și a competitivității; abordarea aspectelor legate de șomaj și de consecințele sociale ale crizei și modernizarea administrației publice. Aceste contribuții provin din diverse avize recente ale CESE și actualizează poziția Comitetului cu privire la AAC 2011 (1), adoptată în martie 2011.

vi

Totodată, prezentul proiect de aviz este o continuare a avizului privind semestrul european 2011, adoptat de Comitet în decembrie 2011 (2).

i

Comitetul sprijină cele cinci priorități care, conform Comisiei, ar trebui să se afle la baza accentului politic în 2012: urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice; restabilirea unui nivel normal de acordare de împrumuturi în cadrul economiei; promovarea creșterii economice și a competitivității; abordarea aspectelor legate de șomaj și de consecințele sociale ale crizei; și modernizarea administrației publice.

ii

Această a doua parte prezintă o serie de contribuții specifice privind prioritățile mai sus menționate. Este vorba, în principal, despre o serie de citate din diverse avize ale CESE care au fost adoptate de Comitet în 2011 și care constituie o continuare a poziției CESE cu privire la AAC 2011 (8) adoptată în martie 2011.

1.1.1

CESE reafirmă punctul de vedere exprimat în avizul CESE privind Analiza anuală a creșterii 2011, la punctul 1 „Punerea în aplicare a unei consolidări fiscale riguroase” și punctul 2 „Corectarea dezechilibrelor macroeconomice”.

1.1.2

În ceea ce privește consolidarea fiscală, așa cum afirmă la punctele 1.1 și 1.2 din avizul său privind AAC 2011 (9), CESE consideră că provocarea constă într-o reechilibrare a finanțelor publice care să evite totodată reducerea cererii, deoarece aceasta din urmă ar provoca o recesiune care ar genera la rândul ei deficite și mai importante, antrenând economia europeană într-o spirală descendentă. Ar trebui să fie introduse planuri de reducere a datoriei publice, într-un mod compatibil cu obiectivele de relansare economică, socială și ocupațională definite în Strategia Europa 2020.

1.1.3

Europa are nevoie de o guvernanță economică extinsă pentru garantarea disciplinei bugetare în fiecare stat membru, în special în zona euro. Pachetul de reformă asupra căruia s-a căzut de acord, așa numitul „pachet de șase propuneri legislative”, împreună cu noile propuneri de reglementare și cu semestrul european, dedicat unei mai bune coordonări a politicilor economice și bugetare și unei supravegheri mai stricte din partea UE, trebuie implementate rapid și corect.

1.1.4

Disciplina bugetară din statele membre nu este însă o premisă suficientă pentru creștere, ocuparea forței de muncă și coeziune economică și socială. Într-adevăr, Comitetul este îngrijorat de faptul că circumstanțele în care sunt emise în prezent obligațiunile de stat au condus la o situație a pieței care poate submina reinstaurarea stabilității și creșterii.

1.1.5

Din acest motiv,Comitetul întâmpină cu satisfacție Cartea verde privind fezabilitatea introducerii obligațiunilor de stabilitate. Comitetul consideră că, în condițiile unor reguli stricte și unei guvernanțe corespunzătoare la nivelul UE care să excludă hazardul moral și să promoveze un comportament responsabil și previzibil din partea guvernelor statelor membre, gestionarea datoriilor publice în zona euro, cu garanții comune, va contribui semnificativ la rezolvarea problemelor stringente, precum și la depășirea blocajului austeritate vs. creștere.

1.1.6

Dacă se înregistrează progrese în acest domeniu, Banca Centrală Europeană (BCE) va fi în măsură să renunțe treptat la programul său de achiziționare de obligațiuni de stat, necesar în prezent pentru ca diferitele state membre să își poată refinanța datoria publică. În schimb, BCE ar putea decide susținerea noilor obligațiuni de stabilitate, oferind garanții suplimentare actorilor pieței, măcar pentru câtva timp.

1.2.1

Comitetul sprijină pe deplin ideea de a se acorda prioritate cheltuielilor menite să sprijine creșterea. Comitetul trebuie, în special, să se asigure că măsurile luate pentru depășirea crizei economice și a crizei datoriilor suverane nu compromit investițiile publice în învățământ și în formarea profesională. Statele membre trebuie să acorde o deosebită atenție investițiilor publice în educație, cercetare și formare profesională în momentul în care își evaluează obiectivele bugetare pe termen mediu.

1.2.2

Măsurile prin care se acordă sprijin public cercetării și inovării, cu programe specifice, s-au dovedit a fi extraordinar de importante pentru industriile mari consumatoare de energie. CESE solicită Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului să consolideze programele respective, punând accentul pe eficiența energetică și pe diversificare, și să le integreze definitiv în cadrul acțiunilor de dezvoltare.

1.2.3

Mai mult, dat fiind climatul economic dificil din prezent, CESE recomandă încă și mai multe investiții în cercetare, dezvoltare, aplicare și formare și în activitățile științifice cu aplicații pentru industriile mari consumatoare de energie. Aceste investiții ar trebui să fie susținute suficient prin viitorul program-cadru și să permită schimbul de experiență și de rezultate cel puțin la nivel european. Programele europene și naționale ar trebui să se concentreze mai mult pe cercetare și inovații în domeniul eficienței energetice.

1.3.1

Așa cum Comitetul a afirmat deja în avizul său privind AAC 2011 (10), încurajarea modalității active de căutare a unui loc de muncă ar trebui să se realizeze în principal prin oferirea unor servicii performante de către instituțiile responsabile pentru ocuparea forței de muncă și mai puțin prin așa-numite stimulente legate de ajutoarele de șomaj. (…) Având în vedere actualul nivel record de șomeri, problema piețelor forței de muncă nu constă în lipsa de forță de muncă în general, ci în lipsa de forță de muncă calificată în unele state membre, precum și în lipsa acută de locuri de muncă disponibile. O atenție sporită trebuie acordată unei politici inteligente privind cererea, care să promoveze creșterea și inovarea și care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.

1.3.2

Comitetul a subliniat că serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă le revine responsabilitatea de a juca un rol mai activ în politica de formare a grupurilor-țintă prioritare, cum ar fi persoanele cu nivel scăzut de pregătire și calificare sau cele mai vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap, lucrătorii în vârstă care și-au pierdut locul de muncă și imigranții. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă ar trebui, de asemenea, să joace un rol mai activ în plasarea șomerilor de lungă durată și în dezvoltarea unor politici active de ocupare a forței de muncă și de formare profesională. Multe țări trebuie să extindă în mod substanțial sprijinul specific acordat de agențiile guvernamentale, acordând o atenție deosebită persoanelor defavorizate aflate în căutarea unui loc de muncă.

1.4.1

Comitetul consideră necesare reformarea și modernizarea sistemelor de pensii și este de părere că presiunea asupra sistemelor de pensii se datorează mai mult lipsei de locuri de muncă și de investiții, decât demografiei. Sunt necesare inițiative pentru promovarea prelungirii vieții profesionale, însoțite de politici eficiente de creștere și ocupare a forței de muncă. Numai o politică reală pentru „îmbătrânirea activă”, vizând creșterea participării la cursuri de formare profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, poate duce la creșterea durabilă a ratei de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă, care se retrag prematur din viața profesională ca urmare a problemelor de sănătate, a intensității ridicate a activității, a disponibilizării premature și a lipsei posibilităților de formare profesională sau de reinserție profesională. CESE este, de asemenea, foarte sceptic în ceea ce privește utilitatea amânării vârstei legale de pensionare ca răspuns la provocările demografice. Creșterea vârstei legale de pensionare poate spori presiunea asupra altor piloni ai sistemului de asigurări sociale, cum ar fi pensiile de invaliditate sau venitul minim – așa cum s-a întâmplat în unele state membre –, ceea ce face ca progresul către finanțe publice mai sănătoase să fie iluzoriu. CESE consideră că este mult mai indicată apropierea vârstei reale de pensionare de vârsta legală în vigoare.

1.4.2

Mai concret, din punctul de vedere al CESE, transformarea coerentă a condițiilor de muncă, pentru a le adapta cerințelor persoanelor mai în vârstă, trebuie să constea dintr-un pachet de măsuri care să cuprindă, în special, următoarele elemente: stimulente pentru întreprinderi în vederea creării de noi locuri de muncă adecvate pentru salariați mai în vârstă și stabilizării gradului de ocupare în rândul acestora; o politică proactivă în ce privește forța de muncă pentru reintegrarea șomerilor mai în vârstă pe piața forței de muncă; consilierea și sprijinirea amplă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă; măsuri care au drept scop rămânerea în câmpul muncii pe durată mai lungă, în condiții fizice și psihice adecvate; măsuri pentru a spori caracterul incluziv al locurilor de muncă pentru persoanele mai în vârstă cu handicap; măsuri pentru stimularea disponibilității fiecăruia de a munci până la o vârstă mai înaintată, aceasta incluzând și disponibilitatea de a învăța pe tot parcursul vieții și de a-și ocroti sănătatea; dezvoltarea și negocierea între partenerii sociali a unor modele de orare de muncă favorabile sănătății de-a lungul întregii cariere profesionale; măsuri la nivel de întreprindere, măsuri în cadrul contractelor colective de muncă sau măsuri juridice care să garanteze o participare mai mare a persoanelor mai în vârstă la perfecționarea profesională; măsuri de sensibilizare în favoarea salariaților în vârstă, inclusiv o amplă campanie de sensibilizare la nivelul societății, pentru a elimina stereotipurile și ideile preconcepute față de salariații mai în vârstă și a oferi o conotație pozitivă termenului „îmbătrânire”; consilierea și sprijinirea întreprinderilor, mai ales a IMM-urilor, în materie de planificare pe termen lung a necesarului de personal și de dezvoltare a unei organizări a muncii care să corespundă cerințelor salariaților mai în vârstă; crearea de stimulente adecvate pentru ocuparea persoanelor mai în vârstă și păstrarea acestora în câmpul muncii, fără denaturarea concurenței; crearea unor stimulente acceptabile din punct de vedere social pentru ca toți salariații care găsesc un loc de muncă și sunt capabili să muncească să iasă la pensie mai târziu; și dezvoltarea, acolo unde este posibil și de dorit, a unor modele inovatoare și atractive care să permită trecerea treptată de la viața activă la pensie în cadrul sistemului de pensie public.

1.4.3

De asemenea, în ce privește Directiva 2003/41/CE privind activitățile și supravegherea instituțiilor care furnizează pensii ocupaționale, CESE reamintește punctul 5.7 al avizului său privind AAC 2011 (11).

1.5.1

CESE reiterează punctul 1.4 din avizul său privind AAC 2011 (12), conform căruia sarcina fiscală ar trebui transferată către noi surse de venituri.

1.5.2

CESE consideră că sectorul financiar ar trebui să contribuie la consolidarea fiscală într-o manieră corectă și substanțială.

Ar trebui să se prefere introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF) la nivel mondial, nu a unei TTF la nivelul UE. Cu toate acestea, dacă se observă că adoptarea unei TTF la nivel global nu este realizabilă, CESE ar fi în favoarea adoptării unei TTF a UE.

1.5.3

În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA), Comitetul aprobă fără rezerve inițiativa Comisiei de a reflecta asupra posibilității unei revizuiri globale a sistemului TVA. Ar trebui să se reducă costurile operaționale pentru utilizatori și tentativele de fraudare a finanțelor publice. O problemă foarte delicată este tratamentul aplicat tranzacțiilor transfrontaliere.

1.5.4

CESE susține și aprobă propunerea referitoare la un nou „regulament privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor” (13), considerând că aceasta este necesară și utilă în vederea asigurării unei colectări eficiente a impozitelor și combaterii fraudei în domeniu.

1.5.5

Pentru a elimina dubla impozitare și a promova simplificarea administrativă în tranzacțiile transfrontaliere, CESE recomandă crearea unor servicii de ghișeu unic care să permită cetățenilor să obțină informații, să-și plătească impozitele și să primească certificatele și documentele necesare pentru a fi folosite în întreaga UE, precum și simplificarea procedurilor administrative aplicabile tranzacțiilor transfrontaliere.

1.5.6

În acest context, CESE solicită crearea unui observator al fiscalității transfrontaliere, sub auspiciile Comisiei Europene, pentru a dobândi, în mod continuu, o cunoaștere detaliată și practică a barierelor fiscale existente și a evoluției acestora.

1.5.7

CESE sprijină propunerea privind baza fiscală consolidată a societăților (CCCTB), care creează condiții mai bune pentru întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere.

1.5.8

CESE se așteaptă ca CCCTB să ducă la o reducere considerabilă a costurilor fiscale de conformare ale întreprinderilor și la eliminarea denaturărilor concurenței pe piața internă prin reglementări fiscale. Astfel, CCCTB ar trebui să promoveze concurența echitabilă și durabilă, care are efecte pozitive asupra creșterii și ocupării forței de muncă.

1.5.9

Comitetul sprijină revizuirea Directivei privind impozitarea energiei (DIE) care le permite statelor membre care doresc acest lucru să transforme o parte din impozitarea muncii sau a capitalului într-o formă de impozitare care să încurajeze comportamentele ecologice și favorabile eficienței energetice, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

1.5.10

Factorul „impozit pe CO2” completează sistemul de comercializare a cotelor de emisie (SCCE UE).

1.5.11

Cu toate acestea, CESE regretă că reformarea directivei privind impozitarea energiei nu este mai ambițioasă și mai coerentă. Comisia Europeană a luat inițiativa de a include exceptări sau derogări care urmăresc fie să nu nemulțumească anumite state membre, fie să le mulțumească pe altele.

1.5.12

Semnalul la nivel de prețuri legat de impozitare este imperceptibil în ceea ce privește combustibilii pentru încălzire și ar putea rămâne astfel odată cu reformarea DIE.

1.5.13

Anumite sectoare (cum ar fi agricultura, sectorul construcțiilor, transporturile publice etc.) rămân, cu totul sau în parte, în afara domeniului de aplicare a acestei directive. Este greu de găsit o coerență la nivelul tuturor acestor exceptări, cu atât mai mult cu cât ele riscă să nu fie înțelese de cei care nu beneficiază de ele.

2.1.1

Este important să fie remediate carențele grave de reglementare și supraveghere a sectorului financiar internațional. Trebuie abordat, în regim de urgență, dezechilibrul crescând dintre privatizarea profiturilor și socializarea pierderilor în sectorul financiar. Trebuie create condiții ale cadrului de reglementare, astfel încât intermediarii financiari să își asume rolul lor de bază, acela de a se pune în slujba economiei reale, furnizând credite unor proiecte reale și investind în active, în loc să parieze pe pasive. Orice formă de sprijin public acordat unei instituții financiare trebuie însoțită de îmbunătățirile care se impun în materie de guvernanță corporativă, ca un prim pas în direcția reformării fundamentale a sectorului, în vederea susținerii agendei pentru creștere economică și locuri de muncă.

2.1.2

CESE împărtășește temerile Comisiei privind faptul că sprijinirea instituțiilor financiare cu probleme pe seama finanțelor publice și a regulilor echitabile de concurență de pe piața internă nu mai este acceptabilă pe viitor. CESE speră că Comisia va realiza o evaluare detaliată de impact a costurilor, resurselor umane și reformelor legislative necesare. O propunere realistă ar trebui însoțită de un calendar pentru angajarea resurselor umane, ținând seama de faptul că este posibil ca acestea să nu fie imediat disponibile pe piață.

2.1.3

CESE recunoaște că Comisia Europeană a întreprins acțiuni pentru a remedia complexitatea crescândă și lipsa de transparență a sistemului financiar. Prin urmare, Comitetul îndeamnă industria financiară să pună în aplicare corect noua legislație și să utilizeze autoreglementarea pentru a încuraja o acțiune adecvată și onestă, înlesnind accesul la produse financiare transparente.

2.1.4

CESE solicită introducerea educației financiare ca materie obligatorie în cadrul programelor de studiu ale sistemului de învățământ, acesteia urmând să i se asigure o continuitate în programele de formare și reorientare profesională destinate lucrătorilor. Educația financiară, ca materie, ar trebui să încurajeze economisirea conștientă și să promoveze produsele financiare responsabile din punct de vedere social. O educație financiară pe deplin accesibilă este benefică pentru întreaga societate.

2.1.5

CESE reiterează punctul 3.6 din avizul său privind AAC 2011 (14) și salută inițiativele privind vânzarea în lipsă și swap-urile pe riscul de credit. Acestea vor elimina regimurile contradictorii, vor aduce lumină în acest domeniu al piețelor financiare și vor împuternici autoritățile competente să solicite mai multă transparență pentru instrumentele acoperite de regulament.

2.1.6

CESE salută prevederile privind transparența pieței, considerând că acestea vor fi foarte benefice. Comitetul salută rolul de reglementare al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP), însă atrage atenția asupra faptului că o intervenție excesivă ar putea destabiliza piețele.

2.1.7

CESE consideră că, pentru a putea crea o schemă viabilă a fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile, statele membre ar trebui să cadă de acord în prealabil asupra adoptării unor metode comune și unor norme uniforme, pentru a evita denaturarea concurenței.

2.1.8

Scenariul macroeconomic reprezintă o preocupare majoră. CESE este îngrijorat de faptul că fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile vor afecta capacitatea de creditare a sectorului bancar, deviind resursele.

2.1.9

CESE consideră că, înainte de a se lua vreo măsură pentru impunerea de taxe băncilor, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare detaliată a efectelor cumulative ale taxelor și ale fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile. Luarea unei decizii privind introducerea fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile necesită estimarea costului întregii scheme, a gradului în care aceasta ar afecta capacitatea de creditare a sectorului bancar și a perioadei de timp care se va scurge până când aceste fonduri vor deveni suficient de puternice sau vor ajunge la dimensiunea țintă. CESE recomandă ca estimările să ia în calcul cel mai pesimist scenariu.

2.1.10

CESE salută explicit faptul că propunerea de regulament va interzice pe viitor comisioanele interbancare multilaterale pentru debitele directe. Acest lucru creează claritate și transparență în relațiile contractuale complexe care stau la baza operațiunilor de plată și va fi benefic în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

2.1.11

Studiul de impact realizat de Comisie a ajuns la concluzia că întreprinderile mici și mijlocii nu vor fi în mod special dezavantajate de noile cerințe de capital, dar Comitetul are în continuare dubii în această privință și solicită monitorizarea cu atenție de către Comisie a evoluțiilor creditării și costurilor bancare pentru IMM-uri. De asemenea, CESE recomandă ca examinarea evaluării riscurilor în cazul creditării IMM-urilor să fie efectuată de către Comisie.

2.1.12

Contraponderea la noul regulament ar trebui să fie introducerea unor regimuri de recuperare și soluționare, bazate pe instrumente cum sunt dispozițiile în avans (living wills). În vreme ce statul va continua să ofere garanții pentru depozitele mici, hazardul moral reprezentat de sprijinul nelimitat al statului pentru băncile falimentare trebuie eliminat. În cazul în care situația este suficient de clară, investitorii, creditorii și directorii vor trebui să-și angajeze direct răspunderea pentru viabilitatea pe viitor a fiecărei instituții de credit.

3.2.1

CESE recomandă Comisiei Europene să elaboreze o strategie integrată de cercetare și inovare, cu adoptarea de măsuri structurale suplimentare de către Comisie și organismele consultative care o sprijină, precum și să mărească, în cele din urmă, bugetul viitor pentru cercetare și inovare.

3.2.2

CESE salută, de asemenea, sarcina politică principală care constă în crearea unor condiții-cadru și structuri la nivelul întregii Europe pentru promovarea inovării, care să fie fiabile și suficient de flexibile, eliberând astfel potențialii inventatori și procesele de inovare de povara fragmentării și supraîncărcării actuale a cadrelor de reglementare și a birocrației caracterizate de cerințe diferite în 27 de state membre plus Comisia.

3.2.3

Comitetul recomandă să se pună un accent mult mai puternic pe înlăturarea tuturor obstacolelor care împiedică punerea rapidă în aplicare a inovațiilor și crearea unei Uniuni a inovării. Pentru a susține mai bine întregul proces de inovare, Comitetul propune ca normele privind ajutoarele de stat, bugetul, achizițiile și concurența, care pot constitui obstacole (15) în calea acestui obiectiv, să fie revizuite în detaliu, în colaborare cu părțile interesate relevante. Cauza o constituie echilibrul și/sau posibilul conflict între legea concurenței și promovarea inovării. Din acest motiv, legislația privind concurența, ajutoarele de stat și achizițiile publice nu ar trebui redactată și aplicată într-un mod care să o transforme în obstacol în calea inovării; ar putea fi chiar nevoie de reforme. Inovațiile au uneori nevoie de protecție, spre a nu fi achiziționate de concurenți care doresc blocarea procesului de inovare.

3.2.4

Comitetul salută în special faptul că inovațiile sunt înțelese și definite în sens cuprinzător și integrat.

3.2.5

Comitetul recomandă adaptarea unor măsuri de sprijin, acordarea de ajutor financiar și introducerea unor criterii de evaluare atât pentru inovațiile pas cu pas, care răspund forțelor dominante de pe piață și nevoilor societale, pe de o parte, cât și, pe de altă parte, pentru inovațiile mai revoluționare, care modifică forțele de pe piață și creează noi nevoi societale, dar care, în faza lor inițială trec deseori printr-o perioadă deosebit de dificilă.

3.2.6

Comitetul subliniază rolul important al IMM-urilor și microîntreprinderilor în procesul de inovare și recomandă, totodată, adaptarea sprijinului și măsurilor în special la cerințele specifice ale acestora. În plus, CESE recomandă să se reflecteze asupra întrebării dacă și în ce condiții întreprinderile noi pot fi scutite de o parte considerabilă a sarcinilor și obligațiilor uzuale pentru o perioadă de timp corespunzătoare, precum și asupra posibilității de creare a altor stimulente speciale. Acest lucru se aplică și sectorului economiei sociale.

3.3.1

CESE salută ambiția Comisiei de a accelera creșterea economică și a consolida încrederea în piața unică. Comitetul reamintește că piața unică este un element central al integrării europene, cu capacitatea de a asigura beneficii pe care părțile interesate europene le înregistrează direct și de a genera creștere durabilă pentru economiile europene. În actualul context, o piață unică funcțională și orientată către viitor nu este numai dezirabilă, dar și esențială pentru viitorul politic și economic al Uniunii Europene. Pentru a se asigura aceste beneficii, este esențial ca propunerile Comisiei să fie ambițioase și să depășească abordarea provocărilor de importanță redusă, de detaliu.

3.3.2

CESE dorește să repete îndemnul său la o abordare holistică. Comitetul consideră că promovarea creșterii economice și a potențialului întreprinderilor este esențială, dar consideră că propunerile ar trebui să se concentreze mai mult pe consumatori și cetățeni ca actori independenți în crearea pieței unice.

3.3.3

CESE propune o toleranță zero față de neaplicarea legislației UE de către statele membre și reamintește Consiliului și Comisiei că punerea în aplicare tardivă, incoerentă și incompletă rămâne un obstacol major în calea funcționării pieței unice. CESE ar primi cu multă satisfacție publicarea de către statele membre a unor tabele de corelație care ar contribui la mai buna promovare și înțelegere a pieței unice.

3.4.1

În ceea ce privește piața unică digitală a UE, CESE reiterează punctul 8.12 din avizul său privind AAC 2011 și și-a confirmat, prin intermediul a mai multe avize emise în 2011 (16), sprijinul acordat punerii în aplicare a Agendei digitale pentru Europa, astfel încât să existe beneficii economice și sociale durabile în urma unei piețe unice digitale bazate pe un acces la internet de înaltă calitate și de mare viteză, disponibil și la prețuri accesibile pentru cetățenii din întreaga Europă.

3.4.2

În acest context, Comitetul salută abordarea creativă a Comisiei în susținerea acordurilor de coinvestiție pentru promovarea unor servicii de bandă largă rapide și ultrarapide, dar solicită definirea unor obiective și mai ambițioase privind accesul la serviciile de internet, pentru a garanta competitivitatea Europei pe plan global. Comitetul subliniază importanța critică a principiilor neutralității rețelei ca obiective politice fundamentale la nivelul UE și solicită adoptarea de urgență a unei abordări proactive pentru a înscrie aceste principii în legislația europeană, garantându-se astfel menținerea unui internet deschis în întreaga Europă.

3.4.3

În ceea ce privește Planul european de acțiune privind guvernarea electronică și Cadrul european de interoperabilitate, CESE sprijină Planul de acțiune al Comisiei pentru o guvernare electronică durabilă și inovatoare, reamintind că trebuie respectate angajamentele luate la conferința ministerială din 2009 de la Malmö. Comitetul se pronunță, de asemenea, pentru o platformă de schimburi de informații, experiență și coduri bazate pe software cu acces liber, așa cum aceasta este descrisă în Cadrul european de interoperabilitate, subliniind că, în prezent, majoritatea obstacolelor rezultă din absența unui temei juridic transfrontalier, din diferențele dintre legislațiile naționale și din soluțiile reciproc incompatibile adoptate de statele membre.

3.4.4

În ceea ce privește „Creșterea nivelului de alfabetizare digitală, a competențelor digitale și a e-incluziunii”, CESE consideră că accesul inegal la tehnologiile informației și comunicațiilor este în principal consecința inegalităților economice și sociale și a subliniat că ORICE cetățean are dreptul să-și însușească cu spirit critic conținuturile oferite de diversele suporturi media. CESE afirmă totodată că UE și statele membre ar trebui să garanteze accesibilitatea instrumentelor digitale prin dezvoltarea permanentă atât a competențelor digitale, în vederea exercitării unei profesii și/sau în interes personal, cât și a spiritului cetățenesc, accesul la infrastructura și la instrumentele digitale trebuind considerat un drept fundamental.

3.5.1

În ce privește propunerea de regulament privind roamingul, CESE consideră că noile propuneri de reducere a plafoanelor tarifare sunt bine proporționate și adecvate pentru a garanta disponibilitatea unui serviciu de interes economic general și accesul la acesta la prețuri abordabile. Aceste propuneri tarifare merg în direcția cea bună, și anume spre dispariția pe termen mediu a oricărei forme specifice de preț în roaming. Cu toate acestea, CESE regretă că propunerea Comisiei nu este însoțită de un studiu de impact al noilor măsuri asupra ocupării forței de muncă și condițiilor de lucru din cadrul sectorului comunicațiilor mobile.

3.6.1

Comitetul consideră că eficiența piețelor transfrontaliere consolidează siguranța aprovizionării, optimizarea gestionării crizei și reducerea riscurilor costurilor suplimentare, care se răsfrâng întotdeauna asupra utilizatorului final. Îmbunătățirea treptată a pieței interne a energiei permite efectuarea unor economii semnificative, în beneficiul întreprinderilor și al utilizatorilor particulari.

3.6.2

CESE observă că pe piețele angro de energie ale Uniunii persistă condițiile diferențiate și discriminările. În special din cauza deficitelor structurale din cadrul rețelei și, în mod deosebit, la nivelul interconexiunii transfrontaliere, integrarea piețelor este absolut insuficientă. Încă mai există obstacole importante în ceea ce privește posibilitatea de acces nediscriminatoriu la rețea și la vânzarea energiei electrice.

3.6.3

Consideră indispensabilă continuarea construirii unei Europe a energiei, care să vegheze asupra intereselor generale ale Uniunii, ale consumatorilor, care să asigure aprovizionarea cu energie, să mențină durabilitatea socială, de mediu și economică prin politici corespunzătoare ce distribuie beneficiile și controlează dacă costurile sunt adecvate și să protejeze integritatea pieței ca un bun indispensabil al dezvoltării economiei sociale de piață.

3.6.4

CESE solicită adoptarea unei abordări integrate a politicilor interne și externe și a politicilor corelate, cum ar fi cele de vecinătate și de proximitate sau cele legate de protecția mediului. Trebuie depășit unilateralismul energetic, printr-o puternică politică comună de solidaritate energetică bazată pe diversificare, pe un mix energetic adecvat condițiilor și trăsăturilor specifice ale fiecărui stat membru în parte, dar mai ales pe durabilitate ecologică.

3.6.5

În ceea ce privește contribuția energiei la creșterea economică, CESE:

3.6.6

În ceea ce privește Planul pentru eficiență energetică, CESE recomandă Comisiei:

3.6.7

În ceea ce privește măsurile de sprijinire a modificărilor de comportament, CESE recomandă Comisiei:

3.6.8

CESE solicită adoptarea de măsuri mai ferme pentru combaterea sărăciei energetice, care riscă să excludă categorii din ce în ce mai largi de cetățeni (opțiunile ecologice pot fi costisitoare din cauza tarifelor majorate și/sau a sarcinilor fiscale, în special pentru categoriile mai vulnerabile ale populației) și solicită, totodată, aducerea laolaltă a experiențelor europene pentru înființarea de noi locuri de muncă ecologice – efective, durabile și competitive – și pentru reducerea inegalităților (17), asigurându-le consumatorilor „accesul la serviciile energetice și la locurile de muncă generate de economia cu emisii scăzute de CO2” (18).

3.7.1

În ceea ce privește contribuția transporturilor la creșterea economică, CESE recunoaște că obiectivul de reducere cu 60% a emisiilor de CO2 în sectorul transporturilor până în 2050, definit în Cartea albă privind transporturile, este în conformitate cu poziția generală a UE privind protejarea climei și că el permite asigurarea unui echilibru între necesitatea de a obține rapid o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și posibilitatea de a recurge rapid la combustibili alternativi pentru această activitate importantă pentru economia Uniunii, care este transportul. Comitetul propune ca acest obiectiv pe termen lung al foii de parcurs să fie completat cu o serie de obiective mai specifice, pe termen mediu și măsurabile de reducere a dependenței de petrol, a emisiilor sonore și a poluării atmosferice.

3.7.2

Comisia ține seama de necesitatea de a consolida competitivitatea modurilor alternative de transport, în raport cu cel rutier. Comitetul sprijină acest obiectiv, cu condiția ca el să fie realizat prin promovarea unei capacități și unei calități sporite a transporturilor pe calea ferată, pe căile navigabile interioare și a transportului maritim pe distanțe scurte, precum și a serviciilor intermodale eficace, fără a stânjeni dezvoltarea de servicii rutiere eficiente și durabile în interiorul UE.

3.7.3

În ceea ce privește transportul în cadrul pieței interne, CESE recunoaște rolul vital al transporturilor ca factor de competitivitate și de prosperitate, necesitatea creării unui sistem de transport european integrat, precum și necesitatea îmbunătățirii durabilității și a promovării modurilor de transport cu emisii scăzute de CO2, a eficienței energetice și în materie de utilizare a resurselor, a siguranței și independenței aprovizionării și a reducerii congestionării traficului. CESE este de acord cu punerea accentului pe optimizarea performanței lanțurilor logistice multimodale și pe o utilizare mai eficientă a infrastructurilor de transport. De asemenea, el sprijină strategia foii de parcurs constând în adoptarea mai multor măsuri dictate de piață decât în versiunile precedente ale Cărții albe.

3.8.1

În ceea ce privește industria, CESE sprijină ferm abordarea holistică și interconectarea sporită a politicilor UE, precum și coordonarea aprofundată între UE și statele membre în domeniul industriei. Obiectivul este crearea unui sector industrial european sustenabil și competitiv în cadrul economiei globale.

3.8.2

În opinia CESE, interconectarea consolidată ar trebui să ducă la abordări integrate pe o piață internă dezvoltată pe deplin în cadrul unei economii de piață sociale, printr-o legislație inteligentă, prin cercetare-dezvoltare și inovare, prin acces la finanțare, printr-o economie eficientă din punct de vedere energetic și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin politicile din domeniul mediului, transporturilor, concurenței și ocupării forței de muncă, prin îmbunătățirea abilităților și competențelor, prin comerț și aspecte corelate, precum și prin acces la materii prime.

3.8.3

În ciuda progresului clar, fragmentarea pieței interne și o lipsă de concentrare au persistat, în parte din cauza abordărilor divergente față de întreprinderi. Relația dintre finalizarea pieței interne și politicile industriale este prea des trecută cu vederea. CESE a îndemnat în repetate rânduri să se creeze condiții propice, ținând seama de nevoia de a institui reguli adaptate fiecărui sector în parte și de aspectele tematice care iau în considerare rețelele ample de valori la nivel mondial.

3.8.4

Politica industrială vizează diverse sectoare ale industriei prelucrătoare și serviciilor interconectate. Limitele dintre sectoare se estompează. IMM-urile devin tot mai importante atât în ceea ce privește valoarea adăugată, cât și crearea de locuri de muncă. Acești factori necesită o legislație și/sau o reglementare inteligentă la nivel orizontal și sectorial, precum și măsuri aferente. Ar trebui avute în vedere complexitatea rețelelor internaționale și procesele de producție integrate.

3.9.1

CESE consideră premature concluziile Comisiei referitoare la efectele Directivei privind serviciile și la funcționarea sectorului serviciilor. Directiva nu este în vigoare decât de câțiva ani. Nu toate statele membre sunt satisfăcute în egală măsură de această directivă și ele trebuie să o transpună în mod diferit în propria legislație.

3.9.2

Directiva privind serviciile a fost elaborată în contextul vechiului tratat, în care piața unică reprezenta încă principala prioritate. În contextul Tratatului de la Lisabona, alte interese sunt considerate echivalente economicului, nemaifiind subordonate acestuia. Este interesant de studiat natura relațiilor ce există între legislația adoptată și jurisprudența dezvoltată în cadrul vechiului tratat pe de o parte și, de cealaltă parte, noul tratat.

3.10.1

În legătură cu dimensiunea de creștere externă și securitatea materiilor prime, CESE pledează pentru o politică externă mai activă în ceea ce privește asigurarea materiilor prime pentru industria UE. În acest scop, ar trebui definite și convenite între statele membre o serie de orientări esențiale ale diplomației privind materiile prime. Diplomația și acordurile comerciale bilaterale sunt de o importanță extremă în vederea asigurării materiilor prime esențiale pentru industria din UE. Acestea reprezintă o provocare imediată și dură pentru serviciul diplomatic al UE nou creat. Este nevoie nu doar de concentrarea directă a eforturilor pe asigurarea materiilor prime vitale, ci și de crearea unui mediu pozitiv pentru interesele UE în țările vizate. Trebuie exploatat faptul că UE se numără printre piețele cele mai importante și populare din lume.

3.10.2

În ceea ce privește accesul la piețele publice ale țărilor terțe, CESE consideră că Uniunea Europeană trebuie să-și mărească potențialul de negociere pentru a îmbunătăți accesul pe aceste piețe, pe baza dreptului său primar și derivat, dat fiind că UE și-a deschis mai mult de 80% din piețele sale de contracte de achiziții publice, deși celelalte economii dezvoltate n-au făcut-o decât în proporție de 20%.

3.10.3

Comitetul cere cu hotărâre Parlamentului European, Consiliului și Comisiei să asigure, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, apărarea mai eficientă și în mod mai strategic a intereselor Uniunii în ceea ce privește accesul la contractele de achiziții publice, consolidând astfel credibilitatea internațională a UE, longevitatea și dezvoltarea modelului economic și social european.

3.10.4

Considerată capitol extern al Strategiei Europa 2020, politica comercială a UE ar urmări ca schimburile să contribuie din plin la realizarea unei creșteri susținute, care lipsește în prezent pentru a ieși din criză, garantând totodată perenitatea economiei sociale de piață și sprijinind tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. În legătură cu câteva subiecte, Comitetul consideră că trebuie clarificată legislația comercială existentă, în special în materie de subvenții și ajutoare de stat, și că UE trebuie să-și folosească valorile și normele, recurgând, la nevoie, la mecanismele organului de reglementare a litigiilor al OMC (Dispute Settlement Body, DSB), pentru a alimenta o jurisprudență mai conformă cu viziunea sa asupra concurenței loiale, în special în raport cu țările emergente.

3.10.5

În ceea ce privește comerțul și investițiile, CESE consideră că este esențial să se mențină securitatea investitorilor, atât în interesul întreprinderilor din UE, cât și al țărilor în curs de dezvoltare. Comitetul salută noua competență dobândită de UE în domeniul investițiilor externe directe (IED), care va consolida puterea de negociere a UE și ar trebui să aibă ca rezultat transformarea UE într-un actor mai important și să faciliteze accesul la principalele piețe ale țărilor terțe, cu protecția investitorilor, sporind astfel competitivitatea noastră la nivel internațional. În același timp, CESE insistă cu privire la faptul că politica UE în domeniul comerțului și al investițiilor trebuie să fie compatibilă cu politica economică și cu alte politici ale Uniunii, inclusiv cele privind protecția mediului, munca decentă, sănătatea și securitatea la locul de muncă și dezvoltarea. Acordurile de investiții ale UE ar trebui să aibă ca rezultat combinarea unui mediu deschis de investiții cu protecția efectivă a investitorilor din UE, asigurându-le totodată acestora flexibilitate operațională în țările în care operează. În acest scop, Comitetul îndeamnă UE să profite de această ocazie pentru a îmbunătăți și actualiza acordurile de investiții pe care le negociază, bazându-se pe propriile atuuri, mai degrabă decât pe simpla imitație a altora. UE trebuie să evalueze critic evoluțiile recente din dreptul internațional în materie de investiții și din politicile și practicile în materie de investiții (inclusiv arbitrajul între investitori și stat), pentru a se asigura că filosofia sa și abordarea sa cu privire la viitoarele tratate de investiții și la capitolele legate de investiții din acordurile de liber schimb sunt actualizate și durabile.

3.10.6

În opinia CESE, trebuie accelerat procesul de internaționalizare a IMM-urilor, prin facilitarea accesului acestora la noile piețe și, deci, prin sporirea capacității lor de a crea noi locuri de muncă.

3.10.7

Acordurile comerciale bilaterale, precum recentele acorduri de liber schimb cu Columbia, Peru și Coreea de Sud, oferă multe beneficii potențiale care provin din exploatarea noilor oportunități pe care le oferă, iar întreprinderile ar trebui informate în mod corespunzător cu privire la acestea. Comitetul apreciază că acordurile bilaterale trebuie considerate compatibile cu multilateralismul, pe care în cele din urmă chiar îl consolidează. Așa cum afirmă Comisia Europeană, prosperitatea noastră depinde de comerț. Cu toate acestea, Comitetul subliniază că trebuie să existe o modificare calitativă în abordarea acestei noi serii de negocieri: abordarea bilaterală poate face posibilă respectarea diferențelor regionale și naționale într-o măsură mai mare decât acordurile multilaterale, care, prin natura lor, urmează o abordare mai largă. CESE subliniază importanța acestor acorduri pentru a promova și încuraja acceptarea și dezvoltarea celor mai bune practici în materie de protecție a mediului și de promovare a dezvoltării durabile, precum și adoptarea unor standarde mai înalte în domeniul social și al ocupării forței de muncă. În negocierile bilaterale, Europa trebuie să arate clar că își susține preferințele colective în ceea ce privește temele sociale, precum și în domeniul siguranței alimentelor și în cel al mediului. Comerțul internațional este un element al problemei și, totodată, al soluționării chestiunilor privind securitatea alimentară la nivel mondial. Normele comerțului internațional trebuie să privilegieze securitatea alimentară, în special a țărilor mai puțin avansate, și să le asigure acestora acces scutit de taxe vamale la piețele țărilor dezvoltate, dar și a țărilor emergente, în conformitate cu principiul tratamentului special și diferențiat.

3.10.8

CESE salută propunerea vicepreședintelui Comisiei Europene Antonio Tajani de a introduce un „test de competitivitate” înaintea semnării unui acord de parteneriat comercial între UE și alte țări terțe. CESE este, de asemenea, de acord cu faptul că trebuie evaluat impactul ansamblului de alte inițiative politice asupra competitivității industriale (de exemplu politicile energetice, comerciale, de mediu, cele sociale și de protecție a consumatorilor) înainte de punerea lor în aplicare.

3.10.9

Pentru a dezvolta o economie ecologică într-un context concurențial globalizat și a-și menține poziția de lider în materie, Europa ar trebui, în interesul său și al climei, să păstreze standarde înalte în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Comitetul propune efectuarea unor analize de impact (competitivitate, ocuparea forței de muncă, mediu) și organizarea de dezbateri publice pentru a anticipa tranzițiile dintre 2020 și 2050 și a stabiliza proiecțiile pe care le fac actorii economici și cetățenii.

3.11.1

CESE consider că din cauza crizei economice și financiare și a deficitelor din ce în ce mai mari, în cascadă, din majoritatea statelor membre, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de mijloacele bugetare necesare pentru a pune în practică nici strategia sa politică, nici angajamentele care decurg din noul Tratat de la Lisabona.

3.11.2

CESE consideră că bugetul european trebuie să fie consolidat și să aibă un efect de levier. Bugetele naționale și cel european trebuie să se completeze reciproc pentru a permite realizarea unor economii de scară, îndeplinind astfel marile obiective politice ale UE.

3.11.3

Bugetul UE trebuie să fie exemplar în materie de guvernanță, eficacitate, transparență și control al cheltuielilor administrative.

3.11.4

Conceptul de „juste retour” trebuie exclus, întrucât este contrar valorilor de solidaritate și de beneficii reciproce, care caracterizează integrarea europeană. Trebuie însă aplicat principiul subsidiarității, transferând la nivel european ceea ce și-a pierdut sensul și eficiența pe plan național. CESE felicită Comisia Europeană pentru propunerea de a reveni la principiul resurselor proprii, care pot fi stabilite ex nihilo sau pot înlocui taxele naționale.

3.11.5

CESE insistă asupra existenței unui nivel adecvat de resurse financiare private și publice pentru competitivitate și inovare, pentru a contrabalansa bugetele în scădere. CESE salută călduros îmbunătățirea anunțată a condițiilor transfrontaliere pentru capitalul de risc, precum și propunerile de lansare a unor obligațiuni UE publice și private pentru proiecte, destinate investițiilor în energie, transport și TIC. Ar trebui examinată lansarea unor obligațiuni pentru proiecte în alte domenii, de exemplu, pentru proiectele de cercetare și demonstrare. Fondurile structurale și cel de coeziune ar trebui să se concentreze și pe obiectivele politicii industriale. Ar trebui dezvoltate noi idei inovatoare pentru a atrage capitalul privat către sectorul industrial.

3.11.6

Menținerea sau chiar extinderea resurselor financiare ale UE în domeniul cercetării-dezvoltării sunt deosebit de importante. Proiectele europene mari, cum ar fi cele în domeniul energiei, și realizarea unei infrastructuri paneuropene, cofinanțate de unul sau mai multe state membre, ar trebui să inducă efecte de pârghie.

3.11.7

În octombrie 2010, Comisia a adoptat o comunicare pe tema „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” (19), care scoate clar în evidență importanța inovării, a cercetării și dezvoltării în Uniunea Europeană și subliniază rolul pe care politica regională o poate juca în acest sens. De asemenea, Comunicarea menționează că, până în prezent, fondurile pentru inovare au fost relativ slab absorbite. Astfel, CESE consideră o ocazie pierdută faptul că propunerea adoptată de Comisiei în 2011 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestionarea financiară în cazul anumitor state membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară [COM(2011) 482 final - 2011/0211 (COD)] nu prevede o finanțare UE de 100% a proiectelor de inovare, finanțare de care ar beneficia mai ales IMM-urile.

3.11.8

CESE a sprijinit întotdeauna programul privind rețelele transeuropene de transport și își afirmă încă o dată acest sprijin. Constată însă că nevoile unei Europe extinse în domeniul infrastructurii de transporturi au crescut și trebuie să se reflecteze la modalitățile de adaptare a politicii existente și a instrumentelor ei de punere în aplicare la provocările viitoare.

3.11.9

Pentru ca modurile alternative de transport să ajungă să ocupe o parte mai mare din piață, sunt necesare investiții considerabile în infrastructuri, inclusiv în infrastructurile de transport rutier. Tendința generală de a recurge la investiții private și la taxe pentru utilizarea infrastructurii nu poate fi considerată un panaceu. După cum a arătat în numeroase avize anterioare, Comitetul se pronunță în favoarea internalizării în sectorul transporturilor. El este de acord că, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, instrumentele economice trebuie să reflecte costul real al transportului pentru societățile noastre, astfel încât să influențeze comportamentul pieței în sens durabil. În această privință, veniturile din aceste taxe suplimentare ar trebui alocate dezvoltării transportului durabil și optimizării întregului sistem de transport, în vederea realizării unei veritabile politici de mobilitate durabilă. Acestea ar trebuie, de asemenea, să rămână distincte de taxele introduse în scop financiar, adică în conformitate cu principiul „utilizatorul plătește”.

3.11.10

CESE consideră absolut necesară instituirea unor sisteme echilibrate de măsuri politice cuprinzând:

3.11.11

În ceea ce privește „dotările” pieței europene integrate a energiei, CESE consideră că este absolut necesar să se treacă, încă de pe acum, la elaborarea programată și consensuală a unui plan de investiții:

3.11.12

CESE solicită să fie acordată prioritate tuturor proiectelor de diversificare energetică desfășurate în țările vecine, precum culoarul energetic Marea Caspică – Marea Neagră, și în special gazoductului Nabucco, infrastructurii de gaz natural lichefiat (GNL), interconexiunii rețelelor electrice și încheierii racordării infrastructurii electrice (Med-Ring) și de gaz euro-mediteraneene, realizării noilor proiecte de infrastructură petrolieră de interes european: Odessa – Gdańsk, Constanța – Trieste, precum și conducta de alimentare Nord Stream.

4.1.1

CESE consideră că condiția cea mai importantă pentru crearea de noi locuri de muncă este o creștere economică durabilă și stabilă. Comitetul salută faptul că mai multe instituții și organizații au prezentat propuneri în vederea depășirii crizei economice, propuneri care au ținut seama de dimensiunea socială a redresării.

4.1.2

Comitetul consideră că este importantă dezvoltarea de inițiative care facilitează dezvoltarea sectoarelor cu cel mai mare potențial de locuri de muncă, în special în ceea ce privește trecerea la o economie cu emisii scăzute de CO2 și cu o utilizare eficientă a resurselor (locurile de muncă „verzi”), serviciile sociale și de sănătate (locurile de muncă „argintii”) și economia digitală.

4.1.3

CESE identifică următoarele acțiuni prioritare: dezvoltarea potențialului noilor întreprinzători, în special când este vorba despre femei, angajarea tinerilor și susținerea obiectivului emblematic „Tineretul în mișcare”.

4.1.4

CESE consideră esențială diseminarea culturii antreprenoriale și a spiritului întreprinzător, într-un mediu care să-i susțină pe întreprinzători, care să înțeleagă riscurile de piață și să pună în valoare capitalul uman, respectând concomitent acordurile colective și practicile de la nivel național.

4.1.5

CESE solicită mai ales elaborarea unei foi de parcurs pentru a se crea de îndată condițiile necesare dezvoltării unor noi întreprinderi inovatoare și sprijinirii IMM-urilor existente, astfel încât să se contribuie la crearea unor noi locuri de muncă, necesare pentru ieșirea din criză, și pentru relansarea unei creșteri durabile: acțiunile preconizate ar trebui să fie programate la nivel european, național și regional și să includă atât întreprinderile comerciale și necomerciale, cât și pe cele din economia socială. Pe lângă această foaie de parcurs, ar trebui adoptată o dispoziție privind formarea șomerilor și a tinerilor, pentru ca ei să aibă acces la noi locuri de muncă.

4.1.6

Promovarea locurilor de muncă ecologice trebuie să se facă printr-o combinație de măsuri de stimulare și sancționare, care ar trebui să furnizeze resursele necesare, fără a greva în mod semnificativ finanțele publice, deja vlăguite. Acest aspect al finanțării va fi crucial și va solicita implicarea tuturor părților interesate, dat fiind că Strategia Europa 2020 și programele de asistență nu vor putea funcționa dacă statele membre nu mai dispun de marjă de manevră bugetară. Ar trebui să primească înlesniri și să fie susținute întreprinderile care se vor angaja să îmbunătățească calitatea ocupării forței de muncă și să adopte un mod de producție mai durabil. Întreprinderile solicită un cadru legislativ clar, stabil și, în măsura posibilului, cu reguli convenite la nivel internațional. O rezolvare unanim acceptată și urgentă a problemei brevetului european s-ar înscrie, fără îndoială, în direcția cea bună.

4.1.7

Așa cum Comitetul a subliniat în avizul său privind AAC pe 2011, un rol central în depășirea crizei revine unei politici salariale corespunzătoare. Din punct de vedere macroeconomic, o strategie de creștere a salariilor în raport cu creșterea productivității la nivelul economiei naționale asigură echilibrul dintre evoluția cererii și menținerea competitivității prețurilor. Așadar, partenerii sociali trebuie să depună eforturi pentru a evita moderarea salarială în sensul unei politici care transferă dificultățile asupra vecinilor (beggar-thy-neighbour policy), fiind necesar ca politica salarială să urmeze evoluția productivității. În acest scop, CESE respinge categoric sugestia cuprinsă și în Comunicarea Comisiei privind AAC pe 2012, conform căreia este necesar să se intervină în sistemele de fixare a salariilor de la nivel național prin solicitarea, printre altele, a unor „măsuri de reformă” pentru descentralizarea negocierilor colective. Autonomia partenerilor sociali și libertatea lor de a încheia acorduri colective nu trebuie în nici un caz să fie în continuare puse sub semnul întrebării, așa cum s-a explicat foarte limpede în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 (pachetul de șase măsuri).

4.1.8

CESE constată că întreprinderile fac uz de mai multe tipuri de contracte de muncă. Astfel iau naștere noi forme de angajare. În acest context este vorba și de condiții de muncă precare, în care lucrătorii sunt angajați pe baza unor contracte temporare, cu salarii scăzute, cu o protecție socială redusă și cu o protecție limitată a drepturilor acestora. Nu toate locurile de muncă temporare sunt precare: lucrătorii independenți cu înaltă calificare pot evolua foarte bine pe piața forței de muncă, pe baza comenzilor individuale. Însă munca temporară este prin definiție o muncă precară atunci când este vorba de muncă necalificată sau cu calificări reduse în domeniile producției și serviciilor. Flexicuritatea poate fi o soluție în ceea ce privește necesitatea întreprinderilor de a dispune de forță de lucru flexibilă, dar numai atunci când ea este însoțită de un nivel de securitate comparabil cu cel pe care îl oferă locurile de muncă permanente.

4.2.1

Un element esențial pentru soluționarea problemelor constă într-o cooperare bună și eficientă între instituțiile de învățământ, întreprinderi, partenerii sociali și autoritățile publice, în special în ceea ce privește anticiparea viitoarelor nevoi în materie de competențe și adoptarea inițiativelor necesare în legătură cu învățământul general și educația și formarea profesională (EFP). Comitetul solicită să se îmbunătățească calitatea și eficiența educației și formării profesionale (EFP), pentru a-i spori atractivitatea și relevanța. Utilizarea numărului de tineri care urmează studii universitare ca unic indicator induce în eroare atunci când se formulează politica în materie de învățământ, acest aspect fiind doar parțial relevant pentru nevoile existente pe piețele forței de muncă sub aspectul competențelor. Trebuie să existe un echilibru între sistemele de învățământ și cele de formare.

4.2.2

Ca urmare a evoluțiilor demografice – îmbătrânirea populației active și diminuarea numărului tinerilor care intră pe piața forței de muncă – și a evoluției tehnologice rapide în procesele de producție, Europa se vede amenințată de un grav deficit de personal calificat. De aceea, este de o importanță crucială ca fiecare să aibă și să-și păstreze accesul pe piața forței de muncă și ca nimeni să nu fie exclus. CESE subliniază că lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea de a-și menține nivelul competențelor și calificărilor și de a acumula noi aptitudini în cursul vieții lor active. Astfel, lucrătorii ar avea capacitatea să se adapteze schimbărilor care au loc în mediul lor de lucru și s-ar putea răspunde cererii de lucrători calificați de pe piața forței de muncă. Organizarea corespunzătoare și eficientă a acestui proces reprezintă una dintre cele mai importante sarcini pe care le are de îndeplinit UE pentru a rămâne competitivă în raport cu celelalte regiuni ale lumii.

4.2.3

CESE este de acord că este necesar ca lucrătorii să aibă acces mai ales la programe de formare profesională. Deoarece din cercetări reiese că lucrătorii care au cea mai mare nevoie de calificări suplimentare sunt cei care, adesea, folosesc cel mai puțin aceste oportunități, este nevoie de măsuri specifice pentru diversele grupuri de lucrători.

4.2.4

O mare parte a bugetului ar trebui să se îndrepte către lucrătorii cel mai puțin calificați, deoarece aceștia au cea mai mare nevoie de calificări suplimentare. Acest lucru s-ar putea realiza prin alocarea în mod individual a unor bugete pentru calificarea lor, invers proporționale cu nivelul de educație, astfel încât sumele cele mai mari să fie puse la dispoziția lucrătorilor cu cel mai scăzut nivel de educație.

4.2.5

Pentru lucrătorii mai în vârstă este nevoie de o politică de personal adaptată vârstei lor. În timp ce, în multe țări membre ale UE, vârsta de pensionare crește, multe persoane în vârstă își pierd locul pe piața forței de muncă înainte chiar de a atinge vârsta actuală de pensionare, de exemplu pentru că nu reușesc să țină pasul cu evoluțiile. O formare adaptată și specifică ar putea contribui la rezolvarea acestei probleme.

4.2.6

Este foarte important ca educația și formările să fie eficace. În diverse state membre, s-au experimentat noi metode de formare, mai eficiente, și s-a redescoperit în special importanța formării la locul de muncă. CESE subliniază importanța dezvoltării în continuare a acestui tip de programe de formare și solicită Comisiei să le încurajeze, făcând în așa fel încât să asigure schimbul de bune practici în acest domeniu.

4.3.1

CESE solicită din nou obiective europene cuantificabile cu privire la ocuparea forței de muncă tinere, în special 1) un obiectiv pentru reducerea semnificativă a șomajului în rândul tinerilor și 2) stabilirea unui termen maxim de patru luni pentru activarea tinerilor în căutarea unui loc de muncă sau de formare. Faptul că responsabilitatea de a defini obiective privind ocuparea în rândul tinerilor revine statelor membre s-a dovedit a fi destul de puțin productiv, întrucât numai câteva state au formulat obiective corespunzătoare în programele lor naționale de reformă.

4.3.2

CESE salută faptul că solicitarea sa ca statele membre să asigure tuturor tinerilor un loc de muncă, o formare complementară sau măsuri de inserție profesională în termen de patru luni după părăsirea școlii a fost preluată sub forma unei propuneri privind „garanția pentru tineret” din cadrul inițiativei emblematice „Tineretul în mișcare”.

4.3.3

Statele membre care se confruntă cu o situație deosebit de tensionată pentru tineri în ceea ce privește piața forței de muncă și care trebuie să răspundă în același timp unor obligații de restricții bugetare ar trebui să beneficieze de un acces mai facil la fondurile UE pentru măsurile care corespund acestei „garanții pentru tineret”. Este nevoie de abordări și simplificări pragmatice și flexibile în ceea ce privește administrarea utilizării fondurilor, mergând până la suprimarea temporară a cofinanțării de la bugetele naționale în cazul unor finanțări prin FSE sau alte fonduri europene.

4.3.4

CESE a subliniat deja importanța majoră, în ciuda reevaluării priorităților bugetare care a devenit necesară în toate statele membre UE în urma crizei economice, a continuării alocării unor mijloace naționale și europene pentru educație, formare profesională și ocupare a tinerilor, și chiar a suplimentării acestora, acolo unde este cazul. În acest sens, CESE solicită ca noua programare financiară începând din 2014 să pună la dispoziție mijloace suficiente pentru inițiative specifice destinate tinerilor.

4.3.5

În timpul crizei, unele țări au îmbunătățit, în anumite condiții, accesul categoriilor defavorizate la alocațiile de șomaj, inclusiv pentru tineri, pe baza unei condiționalități corespunzătoare. Aceste măsuri au fost însă limitate în timp sau riscă să fie suprimate în cadrul măsurilor de austeritate prevăzute. CESE solicită să se reexamineze în general cerințele pentru acordarea ajutorului de șomaj tinerilor și să se îmbunătățească perspectivele persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu au beneficiat încă de niciun sprijin. Se recomandă și includerea unor obiective corespunzătoare în programele naționale de reformă. Aceasta ar aduce o contribuție importantă la combaterea situației precare în care se află mulți tineri în tranziția lor către piața forței de muncă.

4.3.6

Tinerii între 15 și 24 de ani nu se confruntă numai cu un risc de șomaj de două ori mai crescut decât populația adultă, ci și cu o proporție a contractelor de muncă nesigure (peste 60% în unele țări) mult mai mare, cu o creștere a formărilor și stagiilor nereglementate (mai ales în țările din sudul Europei) și cu o proporție mai mare a locurilor de muncă sub nivelul calificării. Cu privire la integrarea tinerilor pe piața forței de muncă, CESE nu recomandă adoptarea unor soluții instabile și lipsite de perspectivă: în loc să se mizeze pe locuri de muncă precare și contracte de muncă nesigure, vor trebui puse în practică măsuri care să garanteze că munca în baza unor contracte cu durată determinată și locurile de muncă prost plătite și cu protecție socială insuficientă nu vor deveni regula în ceea ce îi privește pe tineri. În ceea ce privește inițiativa Comisiei cu privire la stagii, CESE sprijină crearea unui cadru european de calitate corespunzător, care ar trebui promovat și în rândul întreprinderilor, menit să încurajeze crearea de locuri de muncă care favorizează învățarea, cu contracte obligatorii, inclusiv pentru tinerii dezavantajați din punct de vedere al formării de care dispun. Ar trebui examinate posibilitățile de a prelua și în alte state elemente ale sistemului dual de învățământ și formare profesională, practicat cu succes de mai mult timp în unele din statele membre.

4.3.7

Stagnarea continuă a cererii de forță de muncă datorată crizei duce la creșterea șomajului de lungă durată, care are drept consecință dificultăți serioase în materie de integrare pe piața forței de muncă și, prin urmare, creșterea sărăciei măsurată în funcție de proporția populației în vârstă de muncă sau mai tinere care trăiește în gospodării ce nu au niciun contact cu piața forței de muncă. CESE recomandă statelor membre să acorde o atenție deosebită creării unor piețe ale forței de muncă intermediare și incluzive, în cadrul cărora resursele publice să fie utilizate pentru crearea unui număr corespunzător de locuri de muncă adecvate, astfel încât șomerii de lungă durată să își mențină contactul cu piața forței de muncă și să își îmbunătățească cunoștințele. Astfel se va evita creșterea sărăciei în sensul pierderii contactului cu piața forței de muncă, iar lucrătorilor integrați li se va permite să facă o trecere lină către piața deschisă a forței de muncă, odată ce criza se va fi încheiat.

4.4.1

Antreprenoriatul social constituie un element esențial al modelului social european. Întreprinderile sociale aduc o contribuție importantă în societate și contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin crearea de locuri de muncă, dezvoltarea unor demersuri inovatoare pentru a răspunde nevoilor societății, precum și prin coeziunea socială, incluziunea și cetățenia activă pe care le generează.

4.4.2

Comitetul consideră că promovarea antreprenoriatului social și a întreprinderilor sociale, în mod special în actualul climat economic tensionat, va permite în același timp valorificarea potențialului său de creștere și crearea de valoare socială adăugată. Exploatarea acestui potențial presupune dezvoltarea și punerea în aplicare a unui cadru politic cuprinzător, cu implicarea unui spectru larg de actori din toate sectoarele societății (societatea civilă, sectorul public și cel privat) la toate nivelurile (local, regional, național și european).

4.4.3

Statele membre și instituțiile UE trebuie să garanteze că întreprinderile sociale sunt incluse și luate în considerare în cadrul inițiativelor și programelor destinate întreprinderilor în condiții egale cu alte forme de întreprindere.

4.4.4

Accesul mai ușor la capital și instrumentele de finanțare adaptate reprezintă o prioritate pentru întreprinderile sociale. Comisia ar trebui să identifice și difuzeze exemplele de bune practici și inițiative existente la nivelul statelor membre, cum ar fi capitalul hibrid și formele de interacțiune între capitalul public și cele privat; de asemenea, Comisia ar trebui să garanteze că actualul cadru de reglementare european nu împiedică dezvoltarea unor noi instrumente.

4.4.5

Este esențial ca în cadrul următoarei perioade de programare pentru fondurile structurale să fie incluse în mod explicit programe de creare și dezvoltare a unor întreprinderi sociale.

4.4.6

Comisia ar trebui să lanseze la nivelul UE un exercițiu de comparare a abordărilor în materie de finanțare publică care corespund cel mai bine antreprenoriatului social. De asemenea, Comisia ar trebui să încurajeze și să evalueze licitațiile publice cu specificații sociale și să abordeze problema reglementărilor excesive ale achizițiilor publice. În revizuirea normelor privind ajutoarele de stat, Comisia ar trebui să ia în considerare o derogare pentru toate serviciile sociale de interes general sau să extindă scutirea de notificare asupra tuturor serviciilor publice pe scară restrânsă și asupra anumitor servicii sociale, pentru a încuraja astfel înființarea de noi întreprinderi sociale.

4.4.7

Din cauza formelor juridice diferite și a misiunilor sociale specifice, facilitățile fiscale existente în anumite state membre ar trebui revizuite și împărtășite, pentru a încuraja astfel elaborarea unor reglementări adecvate.

4.5.1

Așa cum Comitetul a subliniat deja în avizul său privind AAC pe 2011 și așa cum Comisia recunoaște, de asemenea, în mod implicit, prestațiile de asigurări sociale trebuie considerate ca o investiție productivă de pe urma căreia toată lumea profită. Indemnizațiile de șomaj asociate politicilor dinamice privind piața forței de muncă permit stabilizarea economiei și susținerea adaptării active la schimbări ca urmare a îmbunătățirii competențelor și a inițiativelor eficace în materie de căutare a unui loc de muncă și în materie de reconversie. Ar trebui să rămânem circumspecți față de măsurile care vizează înăsprirea criteriilor de eligibilitate. Riscul este de a înrăutăți și mai mult situația persoanelor excluse, ceea ce reprezintă un obstacol important în ceea ce privește (re)inserția profesională. Aceste politici de excludere pot avea, totodată, un efect nefast de provocare a unor mutații către alte sectoare ale protecției sociale, precum ajutorul social sau incapacitatea de muncă, acest lucru nefiind de dorit.

4.5.2

CESE subliniază faptul că lucrătorii au nevoie de siguranța veniturilor și de protecție socială pentru a putea activa în mod optim și fără teamă de viitor într-o societate care se schimbă rapid.

4.5.3

CESE invită instituțiile europene să susțină cu mai multă convingere normele sociale europene. Lipsa de hotărâre privind acest subiect a contribuit, între altele, la creșterea numărului de lucrători săraci, la o inegalitate din ce în ce mai mare, o teamă crescândă de ziua de mâine și, în același timp, la o scădere a încrederii reciproce între cetățeni, în instituțiile sociale și autorități. Aceste reacții nu privesc doar autoritățile naționale, ci și instituțiile europene, după cum arată și creșterea atitudinii eurosceptice în anumite state membre.

4.5.4

În opinia CESE, măsurile de austeritate nu trebuie să sporească riscul sărăciei și să adâncească și mai mult disparitățile apărute în ultimii ani. În cazul tuturor măsurilor de depășire a crizei trebuie avut în vedere, în orice caz, ca acestea să nu contravină obiectivului de relansare a cererii și a ocupării forței de muncă, precum și de atenuare a dificultăților sociale. Statele membre trebuie să țină seama în cadrul acestui demers și de faptul că măsurile de depășire a crizei economice și de îndatorare publică nu trebuie să pericliteze investițiile publice în politica de ocupare a forței de muncă și în învățământul general și cel profesional. CESE solicită evaluări fundamentate ale consecințelor sociale, pentru a examina modul în care poate fi atins obiectivul european de a înlătura, până în 2020, riscul de sărăcie și de excluziune socială pentru cel puțin 20 de milioane de persoane.

4.5.5

Persoanele cele mai afectate de măsurile de austeritate sunt cele care depind de prestații publice, printre care se numără și persoanele cu locuri de muncă precare și alte grupuri defavorizate de pe piața forței de muncă. Persoanele cele mai afectate de șomaj sunt de regulă cele care dispun de un acces limitat la sprijin pentru venit. Prin urmare, este nevoie de sisteme de protecție socială adecvate, eficiente și durabile, acordându-se o atenție deosebită categoriilor de persoane celor mai afectate și defavorizate din punct de vedere social de pe piața forței de muncă.

5.1.1

În ceea ce privește modernizarea administrației publice, CESE consideră că buna guvernare implică o „guvernanță pe mai multe niveluri” și parteneriate cu societatea civilă organizată de la nivel regional.

5.1.2

„Guvernanța pe mai multe niveluri” este mai degrabă o structură flexibilă de relații între Comisie, guverne și autorități locale și regionale, adaptată situațiilor specifice și considerațiilor tematice, decât un cadru ierarhizat de competențe între diferitele niveluri de guvernare. Buna guvernare se caracterizează prin relații flexibile și printr-o aplicare mai puțin strictă a principiului subsidiarității.

5.1.3

Parteneriatul constituie un instrument esențial de angajament colectiv și contribuie la o eficiență sporită a cheltuielilor și a politicilor publice. Un instrument care să servească acestui scop poate fi reprezentat de noile forme de „parteneriat eficient”, care pot însoți strategia de inovare, cu participarea și concursul tuturor celor interesați, actori publici și privați (inclusiv băncile), având reguli simple, clare și eficiente, pe întreaga durată a proiectelor, și stabilind termene, responsabilități și eventuale sancțiuni.

5.1.4

CESE invită instituțiile europene, precum și statele membre și regiunile să așeze principiul fundamental al Small Business Act (SBA) „Gândiți mai întâi la scară mică” în centrul deciziilor europene, naționale și teritoriale. De asemenea, recomandă statelor membre și regiunilor să-l adopte ca bază a politicilor lor în favoarea IMM-urilor și a politicilor economice și industriale și consideră că SBA ar trebui să aibă o formă mai constrângătoare, în special pentru instituțiile Uniunii. În acest context, CESE se opune propunerii actuale a Comisiei privind acordarea unor derogări IMM-urilor și microîntreprinderilor de la respectarea legislației europene.

5.1.5

CESE consideră că desemnarea de reprezentanți naționali pentru IMM-uri (SME Envoys) ar trebui să ajute statele membre să aplice SBA. CESE recomandă desemnarea de reprezentanți pentru IMM-uri și la nivelul regiunilor.

5.1.6

Nu rămâne decât să se treacă la etapa „Acționați mai întâi la scară mică” (Act small first). SBA nu va cunoaște succesul scontat dacă nu se va institui o reală „guvernanță în parteneriat, cu mai mulți actori, pe mai multe niveluri.” Toți partenerii economici și sociali, precum și toți actorii publici și privați reprezentativi trebuie asociați la reflecțiile politice și în procesul legislativ, încă de la lansarea acestora. Prin urmare, CESE solicită ca organizațiile reprezentative ale diferitelor categorii de IMM-uri să participe efectiv la procesul legislativ și decizional, la toate nivelurile.

5.1.7

CESE împărtășește punctul de vedere al Consiliului și al Comisiei privind necesitatea unei „guvernări pe mai multe niveluri” reale și a unei administrări mai bune în utilizarea fondurilor UE, precum și în punerea în aplicare a politicilor UE. Problema nu este „dacă”, ci „cum”. Este o chestiune de coordonare a inițiativelor de jos în sus și a condițiilor-cadru stabilite de sus în jos.

5.1.8

Comitetul întâmpină cu deosebită satisfacție intenția de a asigura o mai bună participare a cetățenilor și a altor părți interesate la elaborarea, transpunerea și aplicarea legislației comunitare, în special prin prelungirea perioadei prevăzute pentru consultările publice și prin accelerarea și creșterea eficienței procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar.

5.1.9

CESE salută modernizarea politicii UE în domeniul achizițiilor publice în sensul creșterii eficienței acesteia, în contextul unei mai bune funcționări a pieței unice care să fie mai inovatoare, mai ecologică și mai socială. CESE subliniază impactul și importanța aspectelor inovatoare, de mediu și sociale ale Strategiei Europa 2020, inclusiv în domeniul achizițiilor publice.

5.1.10

CESE subliniază că principiile deschiderii și transparenței, eficienței, certitudinii juridice, randamentului, concurenței, accesului pe piață pentru IMM-uri și profesiile liberale, proporționalității, contractelor transfrontaliere al căror număr este în creștere, evitării discriminării și corupției și nevoii de profesionalism rămân valabile ca și până acum.

5.1.11

Pentru a obține cele mai bune rezultate pentru toți cei implicați trebuie redusă birocrația inutilă. Trebuie să se evite legislația complicată și „supralegiferarea” practicată pe scară largă de statele membre.

5.1.12

CESE recomandă o analiză a practicilor și a exemplelor celor mai bune din statele membre, urmată de măsuri de deschidere a piețelor.

5.1.13

CESE salută interesul manifestat de Comisie față de consolidarea procedurilor politice, legislative și administrative în vederea elaborării și punerii în aplicare mai raționale și mai adecvate a legislației comunitare, pe parcursul întregului ciclu legislativ.

5.1.14

CESE consideră că trebuie definite mai clar aspecte cum ar fi modul în care sunt realizate studiile de impact ex-ante de către toate instituțiile comunitare responsabile de implementarea acestora, natura și componența organismului însărcinat cu controlul studiilor de impact, parametrii utilizați și modalitățile și mijloacele de garantare a unei transparențe sporite.

5.1.15

Ca atare, Comitetul salută inițiativa de modernizare a serviciilor publice, prin înființarea așa-numitelor ghișee unice . Trebuie apreciată cooperarea administrativă în cazul activităților transfrontaliere. Această cooperare trebuie însă extinsă la domeniile politice unde respectarea obligațiilor este problematică.

5.1.16

CESE salută intenția Comisiei de a îmbunătăți guvernanța pieței unice prin intensificarea cooperării administrative, dezvoltând Sistemul de informare al pieței interne (Internal Market Information System - „IMI”).

5.1.17

Sistemul de informare al pieței interne constituie principalul instrument tehnic în colaborarea dintre administrațiile naționale și are potențial suplimentar ca interfață între piața unică și utilizatori.

5.1.18

CESE consideră că IMI poate juca un rol decisiv în transformarea cooperării administrative din cadrul pieței interne și adaptarea acesteia la necesitățile și așteptările cetățenilor și ale întreprinderilor, precum și ale organizațiilor societății civile, care pot contribui, pe viitor, la dezvoltarea și buna funcționare a sistemului.