2.3.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 62/39 |
Avizul Comitetului Regiunilor „O guvernanță mai bună pentru piața unică”
2013/C 62/08
COMITETUL REGIUNILOR
— |
În conformitate cu principiul subsidiarității, piața unică ar trebui orientată prin legislație UE numai în măsura în care este cu adevărat necesar. Neluarea în considerare a acestui principiu poate duce la dificultăți în etapa de implementare, când nu mai există spațiu de manevră la nivel național, putând astfel periclita dezvoltarea economiei naționale. |
— |
La elaborarea legislației trebuie să se țină seama de rolul semnificativ al administrațiilor locale și regionale. În special principiul „a gândi mai întâi la scară mică” subliniază importanța activităților locale și condițiile create la nivel local pentru agenții economici. Cadrul este creat la nivel european, dar factorii care definesc bunăstarea și viața economică își au întotdeauna rădăcinile la nivel local și regional. Este important ca acest lucru să fie luat în considerare la elaborarea legislației pieței unice, fiindcă este singura cale de reconciliere a conceptului de „local” cu o economie paneuropeană. |
— |
Autoritățile locale și regionale sunt cele care implementează o mare parte din legislația pieței unice. Pentru evitarea problemelor ce apar când normele ajung să fie puse în practică, este important ca CoR și autoritățile locale și regionale să joace un rol în elaborarea legislației UE. |
— |
La identificarea domeniilor-cheie, trebuie să se acorde prioritate acelor domenii care au capacitatea de a inova și de a crea locuri de muncă de calitate. Buna funcționare a pieței unice digitale și a sectorului de servicii în ansamblul său sunt domenii de cea mai mare importanță și prioritate. |
Raportor |
Markku MARKKULA (FI-PPE), membru al Consiliului local al orașului Espoo |
Document de referință |
Comunicarea Comisiei privind o guvernanță mai bună pentru piața unică COM(2012) 259 |
Avizul Comitetului Regiunilor – O guvernanță mai bună pentru piața unică
I. OBSERVAȚII GENERALE
1. |
Piața unică reprezintă un motor esențial al creșterii economice europene. De două decenii, libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și lucrătorilor a fost forța motrice a prosperității și economiei europene. Această libertate de circulație precum și evoluția modului în care este guvernată permit acum accelerarea ieșirii din criza economică și crearea condițiilor de realizare în mod coeziv a unei economii de piață sociale în Uniunea Europeană. În plus, politica de coeziune joacă un rol complementar în ceea ce privește realizarea pieței unice în toate regiunile Uniunii Europene, în special datorită faptului că stimulează competitivitatea IMM-urilor, contribuie la ecologizarea economiei și pune accentul pe know-how și pe inovare, îndeosebi în regiunile afectate de dezavantaje structurale. |
2. |
CoR atrage atenția asupra faptului că statele membre trebuie să aibă în același timp posibilitatea de a alege ele însele instrumentele de relansare economică, ținând seama de necesitățile și interesele concrete ale economiilor lor naționale. |
COMUNICAREA COMISIEI
3. |
Comunicarea prezintă planul Comisiei de dezvoltare a pieței unice și de îndeplinire a obiectivelor Strategiei Europa 2020. |
4. |
Potrivit comunicării, deficitul mediu de transpunere era de 1,2 % în februarie 2012, iar implementarea legislației pieței unice durează tot mai mult. În plus, normele nu funcționează întotdeauna corespunzător în practică, chiar și atunci când au fost transpuse la nivel național. |
5. |
Comunicarea Comisiei solicită reînnoirea angajamentului în direcția unei piețe unice care generează creștere. Propunerea are două componente distincte:
|
PUNCTUL DE VEDERE AL COMITETULUI REGIUNILOR
6. |
Preocuparea Comisiei pentru dezvoltarea pieței unice este justificată. Cu toate acestea, în vreme ce comunicarea prezintă măsuri generale, se constată că numai anumite domenii specifice sau numai anumite state membre se confruntă cu probleme grave în ceea ce privește implementarea normelor. |
7. |
Comisia urmărește să îmbunătățească funcționarea pieței unice pe baza măsurilor stabilite în comunicare. Propunerile Comisiei sunt orientate către două obiective-cheie. Pe de o parte, piața unică trebuie să facă progrese rapide în domeniile cu cel mai mare potențial de creștere și, pe de altă parte, trebuie întreprinse acțiuni care să sporească eficiența „ciclului de guvernanță” al pieței unice. Comisia plănuiește să utilizeze cadrul oferit de semestrul european pentru a monitoriza progresele în acest sens. Comitetul Regiunilor consideră că aceasta este calea de urmat. |
8. |
Comunicarea se concentrează îndeosebi asupra îmbunătățirii implementării la nivel național și asupra consolidării angajamentului statelor membre. |
9. |
Într-o anumită măsură, ritmul lent de implementare poate fi explicat prin slaba angajare politică a statelor membre de a pune în aplicare anumite norme individuale. Singurul mod de a soluționa problema este de a asigura în măsură suficientă voința și angajamentul nivelului politic. Diferențele de cultură administrativă și legislativă trebuie să fie luate în considerare încă de la începutul lucrărilor pregătitoare în materie de legislație a pieței unice. |
10. |
Comitetul Regiunilor este de acord cu Comisia în ceea ce privește faptul că suprareglementarea este o problemă serioasă, care a impus poveri suplimentare inutile agenților economici și cetățenilor. |
11. |
Sub anumite aspecte, propunerile Comisiei sunt „ex post” și comunicarea nu atrage atenția în suficientă măsură asupra cauzelor ritmului lent de implementare. |
II. CONCENTRAREA PE DOMENIILE CU POTENȚIAL MAXIM DE CREȘTERE
COMUNICAREA COMISIEI
12. |
Potrivit comunicării, domeniile cu cel mai mare potențial de creștere sunt sectorul serviciilor (inclusiv vânzările cu amănuntul și cu ridicata, serviciile furnizate agenților economici și sectorul construcțiilor), serviciile financiare, transportul, economia digitală și sectorul energetic. |
13. |
Pentru a asigura implementarea eficientă a normelor pieței unice, se propune ca statele membre să se angajeze mai puternic în acest sens și să coopereze cu Comisia în faza de implementare.
|
14. |
Prioritățile Comisiei se concentrează asupra transpunerii normelor UE și a implementării lor eficiente. Comisia ar urma să redacteze un raport anual cu privire la integrarea pieței unice, pentru a monitoriza modul în care aceasta funcționează în practică și a identifica alte acțiuni necesare la nivel UE și național. Comisia ar urma să ia măsuri pentru a asigura implementarea la timp, corectă și eficientă a normelor UE în domeniile-cheie. |
PUNCTUL DE VEDERE AL COMITETULUI REGIUNILOR
15. |
Principalul obiectiv al comunicării Comisiei este de a îmbunătăți funcționarea pieței unice. Următorul pas pe calea corectă este selectarea domeniilor-cheie. Pentru a dezvolta piața unică europeană, este esențială identificarea celor mai eficiente măsuri. |
16. |
În actualul climat economic, statutul serviciilor financiare, care se numără printre domeniile cu potențial de creștere maxim, este important dar, în același timp, problematic. |
17. |
La identificarea domeniilor-cheie, trebuie să se acorde prioritate acelor domenii care au capacitatea de a inova și de a crea locuri de muncă de calitate. Alegerea de domenii-cheie s-a dovedit avantajoasă pentru administrația locală. Funcționarea pieței unice digitale și a sectorului de servicii în ansamblul său sunt domenii de cea mai mare importanță și prioritate. |
18. |
Statele membre mai au încă multe de făcut pentru a facilita activitățile pieței digitale. Autoritățile locale pot juca un rol în acest sens, de exemplu prin achizițiile publice. Desfășurarea pe cale electronică a achizițiilor publice și utilizarea generalizată a facturilor electronice ar reprezenta o contribuție semnificativă la dezvoltarea pieței digitale. Obstacolele și provocările cu care se confruntă implementarea comerțului electronic în sectorul public nu se referă numai la funcționalitatea tehnică. Sprijinul din partea conducerii, adaptarea organizațională și formarea personalului reprezintă factori esențiali pentru succesul pieței digitale la nivel local și regional și al achizițiilor publice electronice asociate cu această piață. |
19. |
Desfășurarea electronică a achizițiilor publice va necesita mai multe măsuri la nivel național și local. La nivel european însă, măsurile care trebuie luate se referă la facilitarea trecerii la mediul electronic. De asemenea, la nivel european trebuie diseminate mai eficient bunele practici. |
20. |
Responsabilitatea de a elabora legislația națională revine autorităților naționale, cărora li se cere să implementeze legislația UE corect și corespunzător din perspectiva națională. |
21. |
Salută faptul că Directiva privind combaterea întârzierii efectuării plăților este inclusă pe lista actelor legislative esențiale a căror implementare va fi monitorizată îndeaproape. Întârzierea efectuării plăților de către autoritățile publice este o problemă majoră pentru întreprinderile mici și mijlocii, care se cere urgent soluționată. |
22. |
Sunt binevenite propunerile de a monitoriza implementarea în statele membre. Publicarea unui raport anual va da statelor membre ocazia de a-și compara propria situație cu a celorlalte. Pe baza raportului anual și a analizei, Comisia va identifica principalele provocări politice și acțiunile care trebuie întreprinse în următorul an, atât la nivel european, cât și național. Raportul anual va prezenta recomandări specifice pentru fiecare țară, pe baza unei analize mai aprofundate a realizărilor acesteia, în contextul semestrului european. |
III. CONCEPEREA, IMPLEMENTAREA, APLICAREA ȘI RESPECTAREA NORMELOR PIEȚEI UNICE
COMUNICAREA COMISIEI
23. |
Comunicarea Comisiei subliniază că, la elaborarea reglementării pieței unice, UE trebuie să garanteze că:
|
24. |
Pentru a asigura conformarea la aceste principii, ar trebui ca părțile interesate să fie consultate înainte de elaborarea propunerilor legislative. |
25. |
Comisia propune ca, în funcție de situație, instrumentul folosit să fie de preferință regulamentul, și nu directiva, în special în cazurile în care nu mai este necesar să se lase o marjă de flexibilitate pentru implementarea normelor UE propuse. |
PUNCTUL DE VEDERE AL COMITETULUI REGIUNILOR
26. |
Comitetul este pe deplin de acord cu obiectivele calitative ale legislației. Claritatea și inteligibilitatea acesteia sunt un obiectiv important la nivelul UE și pentru legiuitorii de la nivelul național. |
27. |
Consideră că Sistemul de informare al pieței interne reprezentă un instrument esențial, la care autoritățile locale și regionale trebuie să aibă un acces nerestricționat; totodată, trebuie să se asigure oportunități de formare pentru personalul acestora, astfel încât să poată utiliza sistemul în mod eficient |
28. |
În conformitate cu principiul subsidiarității, piața unică ar trebui orientată prin legislație UE numai în măsura în care este cu adevărat necesar. Neluarea în considerare a acestui principiu poate duce la dificultăți în etapa de implementare, când nu mai există spațiu de manevră la nivel național, putând astfel periclita dezvoltarea economiei naționale. |
29. |
Subliniază utilitatea centrelor SOLVIT pentru cetățeni și pentru întreprinderile mici, în special în regiunile de frontieră și îndeamnă Comisia să le promoveze în continuare activitatea, solicitând totodată tuturor statelor membre să pună la dispoziția acestor centre personalul și resursele necesare. |
30. |
Observă că procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă nu este suficient de cunoscută de instanțele competente, nefiind încă utilizată decât rareori; o problemă specifică pentru cetățenii care recurg la această procedură este faptul că executarea ulterioară a hotărârii are loc într-un alt stat membru. |
31. |
Calitatea slabă a unora dintre norme erodează legitimitatea reală a UE din perspectiva cetățenilor și a agenților economici. De exemplu, legislația privind achizițiile publice a limitat în practică sfera în care statele membre și administrația locală pot decide asupra propriilor activități. Normele pieței unice și teama de a nu le încălca orientează organizarea serviciilor într-o direcție care nu este întotdeauna cea adecvată din punct de vedere operațional. |
COMUNICAREA COMISIEI
32. |
Comisia afirmă că este necesară o utilizare mai inteligentă a instrumentelor IT pentru informarea agenților economici și a cetățenilor. Comisia subliniază că statele membre trebuie să își intensifice eforturile de furnizare a unor informații prezentate într-o manieră accesibilă privind activitățile pieței unice. |
33. |
Ar trebuie să fie posibilă efectuarea pe cale electronică a procedurilor administrative, în special atunci când formalitățile sunt îndeplinite în alt stat membru. Cooperarea dintre autorități ar trebui facilitată prin Sistemul de informare al pieței interne. |
34. |
În vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă agenții economici și cetățenii, comunicarea propune să se înființeze un serviciu de asistență de prim resort, ușor accesibil, la nivel național, la care aceștia să poată recurge. |
35. |
Statele membre trebuie să se angajeze în direcția oferirii unor căi judiciare de atac rapide și eficace. |
36. |
Potrivit comunicării, ar trebui să existe o singură autoritate responsabilă cu supravegherea și monitorizarea pieței unice la nivel național. Comisia recomandă ca statele membre să înființeze „centre pentru piața unică” și intenționează să înființeze o rețea europeană formată din aceste entități naționale. |
PUNCTUL DE VEDERE AL COMITETULUI REGIUNILOR
37. |
Este de la sine înțeles că identificarea și diseminarea bunelor practici merită salutate, ele trebuind de altfel să fie întotdeauna prezente în activitățile de dezvoltare obișnuite ale Comisiei. |
38. |
De asemenea, este de salutat dezvoltarea cooperării dintre autorități în sensul propus de Comisie. De exemplu, înființarea centrelor pentru piața unică se poate justifica prin aceea că ar facilita schimbul de informații dintre autoritățile statelor membre și Comisie. Sarcinile centrelor pentru piața unică trebuie să fie compatibile cu alte aspecte ale administrațiilor statelor membre. |
39. |
La elaborarea legislației trebuie să se țină seama de rolul semnificativ al administrațiilor locale și regionale. În special principiul „a gândi mai întâi la scară mică” subliniază importanța activităților locale și condițiile create la nivel local pentru agenții economici. Cadrul este creat la nivel european, dar factorii care definesc bunăstarea și viața economică își au întotdeauna rădăcinile la nivel local și regional. Este important ca acest lucru să fie luat în considerare la elaborarea legislației pieței unice, fiindcă este singura cale de reconciliere a conceptului de „local” cu o economie paneuropeană. |
40. |
Autoritățile locale și regionale sunt cele care implementează o mare parte din legislația pieței unice. Pentru evitarea problemelor ce apar când normele ajung să fie puse în practică, este important ca CoR și autoritățile locale și regionale să joace un rol în elaborarea legislației UE. |
41. |
Inovațiile se nasc la nivel local. Autoritățile locale și regionale pot juca un rol-cheie în sprijinirea și coordonarea lor. Pentru a dezvolta piața unică europeană, ar trebui elaborat un model în care atât actorii de nivel local, cât și cei de nivel european să-și joace propriile roluri, în mod natural. De exemplu, Comisia ar putea promova o abordare în care eforturile comune ale diferitelor direcții generale să se orienteze către dezvoltarea domeniilor cu cel mai mare potențial de creștere, în timp ce nivelul local ar experimenta cele mai bune practici. |
42. |
Cu toate acestea, nici măcar cele mai bune practici nu pot fi diseminate fără o rețea europeană. Comisia este cea mai indicată să creeze astfel de rețele. În domeniile politice și în regiunile cu cel mai mare potențial de inovare ar fi recomandabil să se lanseze proiecte de pionierat finanțate de UE, în care cercetarea să asigure un sprijin eficient atât pentru inovare, cât și pentru predare și învățare. Cu sprijinul Comisiei, toți actorii locali ar trebui să aibă acces la practicile dezvoltate pe aceste baze. |
IV. ALTE MĂSURI DE MONITORIZARE NECESARE
43. |
Comisia Europeană și-a finalizat comunicarea pe tema Actului privind piața unică II [COM(2012) 573 final]. Potrivit comunicării, implicarea comună a Parlamentului European, a Consiliului UE, a Comitetului Economic și Social European, a Comitetul Regiunilor și a numeroase părți interesate a dus la crearea unei viziuni politice larg împărtășite privind dezvoltarea în continuare a pieței unice și a permis concentrarea atenției politice. CoR este de acord cu Comisia atunci când afirmă că, în perspectiva provocărilor pe care le generează criza economică, activitatea de monitorizare trebuie intensificată. |
44. |
Cei patru factori prezentați în comunicare sunt: 1. dezvoltarea unor rețele pe deplin integrate în cadrul pieței unice; 2. promovarea mobilității transfrontaliere a cetățenilor și a întreprinderilor; 3. sprijinirea economiei digitale pe întreg cuprinsul Europei; 4. consolidarea antreprenoriatului social, a coeziunii și a încrederii consumatorilor. |
45. |
Rețelele sunt coloana vertebrală a economiei, iar obiectivul este de a realiza o piață unică în care cetățenii și întreprinderile să beneficieze de o piață unică a transportului și a energiei. Sectorul digital este unul dintre factorii principali de creștere a productivității și a creativității. Antreprenoriatul social înseamnă luarea unor măsuri active de implicare a cetățenilor și a celui de-al treilea sector și o creștere rapidă a diverselor activități în parteneriat. CoR așteaptă măsuri concrete, astfel încât așteptările legate de aceste obiective să fie îndeplinite fără întârziere. |
46. |
În afara punctelor menționate, există mai multe chestiuni legate de funcționarea pieței unice care ar trebui dezbătute la nivel politic. În lumina experiențelor dobândite odată cu criza financiară, aceste probleme trebuie rezolvate. Deși multe dintre ele au fost deja identificate în Strategia Europa 2020 și în inițiativele emblematice, încă nu au fost găsite soluții. Măsurile necesare au fost de asemenea dezbătute în mai multe avize ale CoR și Comitetul dorește să sublinieze în special măsurile prezentate mai jos. |
47. |
CoR (CdR 330/2010) „propune să se încheie și pacte teritoriale, în cadrul cărora, printr-o abordare regională flexibilă, autoritățile locale și regionale să-și concentreze acțiunile și finanțarea asupra punerii în aplicare a Strategiei UE 2020 și a inițiativelor emblematice. Trebuie să se pună un accent special pe proiectele care promovează inovarea socială în regiunile în cauză și care au cel mai puternic impact social posibil.” Deosebit de importante sunt măsurile destinate domeniilor-cheie menționate în comunicarea Comisiei, cum ar fi exploatarea tuturor posibilităților digitale în modernizarea proceselor și structurilor serviciilor. |
48. |
CoR (CdR 330/2010) „recomandă Comisiei să pună în aplicare, în cadrul Actului privind piața unică, toate progresele obținute de Tratatul de la Lisabona care ar putea duce la restabilirea încrederii cetățenilor Uniunii în piața unică, și anume articolul 3 TUE care stabilește noi obiective sociale pentru Uniune în ceea ce privește lupta împotriva excluziunii sociale și a discriminărilor, promovarea justiției și a protecției sociale, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului”. Și în acest caz, problema este cum să generezi inovații societale astfel încât Europa să poată dezvolta proiecte de pionierat, propunând inovații în câteva domenii și o cooperare între domeniile care furnizează soluții decisive de utilitate universală. |
Bruxelles, 31 ianuarie 2013
Președintele Comitetului Regiunilor
Ramón Luis VALCÁRCEL SISO