15.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 12/39

Raportor:

dna Laure BATUT

Coraportor:

dna Eve PÄÄRENDSON

1.1.1

Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Japonia reprezintă peste o treime din volumul comerțului mondial. Un parteneriat însoțit de un acord de liber schimb (ALS)/acord de parteneriat economic (APE) ambițios, extins și reciproc avantajos între UE și Japonia ar duce la stimularea comerțului și investițiilor și ar putea îmbunătăți economiile acestora și oportunitățile de angajare, contribuind la elaborarea de reguli și norme internaționale mai stricte. Cetățenii ambelor părți ar saluta o distribuire echitabilă a beneficiilor preconizate, dar sunt vigilenți și nu doresc ca standardele cu care sunt obișnuiți să scadă.

1.1.2

CESE salută negocierile legate de ALS/APE cu Japonia și mai ales decizia de a continua aceste negocieri după exercițiul de evaluare a primului an. Cu toate acestea, Comitetul regretă lipsa informațiilor și a transparenței în ceea ce privește negocierile în curs. Având în vedere că promovarea și protejarea intereselor consumatorilor este un mijloc esențial de obținere a unui sprijin masiv din partea cetățenilor pentru acord, CESE îndeamnă la instituirea unor mecanisme de consultare similare celor utilizate în cadrul negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), pentru asigurarea unui grad mai ridicat de informare a societății civile în privința avantajelor comparative pe care deschiderea piețelor între UE și Japonia le-ar oferi părților interesate. În acest context, CESE încurajează cele două părți să îmbunătățească transparenţa și gradul de informare cu privire la negocieri prin crearea unui mecanism oficial de informare a societății civile, urmată de înființarea unei structuri consultative în cadrul acordului. De asemenea, Comitetul subliniază că, de ambele părți, mediul de afaceri poate beneficia deja de avantajele furnizate, sub aspectul implicării și consultării, de platforma reprezentată de masa rotundă de afaceri UE-Japonia.

1.2.1

CESE insistă să fie informat pe deplin cu privire la revizuirea studiului de impact din 2012. El solicită să i se comunice cât mai repede posibil calendarul punerii în aplicare, în special sub aspectul armonizării standardelor tehnice, și consideră că, înainte de adoptarea oricărei decizii, se impune publicarea, în toate limbile oficiale ale UE, a unui document mai detaliat decât analiza de impact.

1.2.2

CESE invită Uniunea Europeană să adopte toate măsurile necesare pentru ca:

Având în vedere că soluționarea litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) este un aspect foarte sensibil, asupra căruia diferiții actori implicați au opinii divergente, CESE salută exercițiul de consultare publică lansat de Comisie pe tema negocierilor legate de parteneriatul comercial transatlantic, așteptând cu mult interes rezultatele acesteia (1). Ținând seama de soliditatea democrației japoneze, CESE consideră că o colectare a opiniilor părților interesate din Japonia privind acest subiect ar putea furniza informații utile pentru negocieri, contribuind la facilitarea acestora.

1.2.3

Dialogul dintre societățile civile din Japonia și din UE va constitui o contribuție importantă la acordul de liber schimb/acordul de parteneriat economic. Comitetul recomandă ca în cadrul ALS/APE UE-Japonia să fie instituit, ca și în cazul celorlalte acorduri încheiate recent de Uniunea Europeană, un organism consultativ comun, și ca rolul acestuia să fie analizat în cursul negocierilor de către reprezentanții societăţilor civile ale celor două părți. Acest organism trebuie să poată lua în discuție toate domeniile acordului, pentru a-și face cunoscut punctul de vedere. Comitetul susține ferm ideea ca măcar jumătate dintre reprezentanții părții europene să fie numiți de CESE, organul consultativ al UE însărcinat cu reprezentarea intereselor societăţii civile organizate europene.

1.2.3.1

CESE a stabilit contacte excelente cu organizații ale lucrătorilor, angajatorilor, agricultorilor, cooperativelor, consumatorilor, ONG-urilor, organizațiilor nonprofit și universităților din Japonia (2). Mulțumită comitetului său de monitorizare pentru Japonia, Comitetul ocupă o poziție privilegiată din perspectiva promovării dialogului și consultării cu societăţile civile ale celor două părți.

2.1.1

UE și Japonia au decis să își consolideze relațiile prin deschiderea negocierilor privind un acord de liber schimb/acord de parteneriat economic (ALS/APE). În paralel, se desfășoară negocieri legate de un acord de parteneriat strategic (APS) (3). Comitetul apreciază rezultatele pozitive ale evaluării privind primul an, precum și decizia de continuare a negocierilor. Dacă previziunile se îndeplinesc, exporturile UE către Japonia vor crește cu 30 % și PIB-ul UE cu 0,8 %, 4 00  000 de noi locuri de muncă urmând a fi create în Uniune. PIB-ul Japoniei ar spori cu 0,7 %, iar exporturile către Europa cu 24 %, acordul confirmând în același timp ponderea majoră a UE în comerțul și investițiile din Asia de Est (4).

2.1.2

UE și Japonia împărtășesc multe valori și principii, printre acestea numărându-se democrația, statul de drept, drepturile omului și economia de piață, în condițiile existenței unui know-how tehnologic ridicat. În același timp, ele se confruntă cu provocări similare (ca de exemplu îmbătrânirea și reducerea populației), fiind nevoite să găsească noi resurse pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

2.1.3

Organismele societății civile din cele două regiuni ale globului și mecanismele lor de consultare respective nu sunt lesne interșanjabile (5). Dar un dialog din ce în ce mai strâns între astfel de entități ar constitui un atribut important al unui acord. Prin înzestrarea dialogului social și civil cu un cadru instituțional, UE a făcut din acesta o piatră de temelie a modelului său social, iar Japonia recunoaște importanța societății sale civile, în sens larg (în această țară existând un Consiliu pentru politici în domeniul muncii și un Forum multipartit).

2.2

În Japonia, ca și în UE, se iau o serie de măsuri active pentru relansarea economiei (6). În prezent, datoria publică a Japoniei rămâne la un nivel apropiat de 230 % din PIB. Cursul de schimb al yenului a creat un dezavantaj pentru importuri, iar după triplul dezastru de la Fukushima comerțul cu amănuntul a scăzut într-un an cu 2,3 % (februarie 2013).

2.2.1

Acordurile bilaterale de liber schimb permit Japoniei să se deschidă în fața comerțului mondial, ceea ce a dus la crearea unor zone de integrare regională. Din 2002 încoace, Japonia a încheiat numeroase acorduri bilaterale, atât în Asia, cât și în America Latină, dar și cu Elveția. În prezent, ea negociază un acord trilateral cu China și cu Republica Coreea. Japonia ia parte, de asemenea, la negocierile privind parteneriatul transpacific (TPP).

2.2.2

Japonia și UE au semnat deja acorduri importante de facilitare a procedurilor comerciale, în domeniile telecomunicațiilor, produselor chimice și farmaceutice, practicilor anticoncurențiale, științei și tehnologiei, ori care prevăd instituirea unei cooperări și a unei asistențe administrative (7).

3.1

Încercarea de a obține creștere economică prin intermediul unui comerț globalizat riscă să aibă consecințe asupra mediului (8). În avizul său pe tema negocierilor privind noi acorduri comerciale (9), Comitetul a subliniat importanța includerii unui capitol privind comerțul și dezvoltarea durabilă în negocierile comerciale ale UE, capitol care să includă prevederi sociale și de mediu și să atribuie societății civile un rol esențial de monitorizare.

3.2

Negocierile UE-Japonia privind ALS/APE vor oferi celor două părți prilejul de a-și reafirma, la nivel internațional, angajamentul în favoarea celor trei piloni ai dezvoltării durabile: creșterea economică, dezvoltarea socială și protecția mediului. De la semnarea Acordului de liber schimb cu Republica Coreea (10), aceste elemente au fost o componentă esențială a oricăror negocieri comerciale și a fiecărui acord semnat de UE. Diversitatea biologică, schimbările climatice, pescuitul, silvicultura și fauna constituie priorități atât la nivelul UE, cât și la cel mondial. Părțile ar trebui să-și reitereze angajamentul față de acordurile multilaterale de mediu (AMM).

3.3

Orice nou acord ar urma să reconfirme dreptul statelor membre ale UE, precum și al Japoniei de a reglementa și de a-și stabili propriile priorități în materie de dezvoltare durabilă și le-ar încuraja să respecte standardele de protecție a condițiilor de muncă și de mediu, conform angajamentelor asumate în virtutea normelor și acordurilor internaționale din aceste domenii.

3.4

ALS/APE (11) va oferi posibilitatea reafirmării angajamentului în acest sens (printr-o eventuală ratificare și aplicare efectivă a convențiilor OIM) (12) și intensificării dialogului și cooperării bilaterale în domenii legate de muncă, inclusiv cele care țin de Agenda privind munca decentă.

3.4.1

În calitate de reprezentant al societății civile europene în ansamblu, CESE subliniază faptul că este posibil ca statele membre sau diversele sectoare să nu profite în aceeași măsură (13) de pe urma unui acord de liber schimb sau de parteneriat economic (14).

3.4.2

În vreme ce se așteaptă o creștere (în procente) a numărului de locuri de muncă din UE în domenii ca mașinile electrice, agricultura, silvicultura, pescuitul, produsele alimentare prelucrate, asigurările și construcțiile, o mică reducere a acestora s-ar putea produce în sectoarele chimiei, automobilelor, metalelor și produselor din metal, transportului aerian (15). Aceste probleme trebuie identificate într-o etapă timpurie, pentru a se adopta măsuri adecvate de sprijin și reconversie. Este important ca beneficiile să fie distribuite echitabil între întreprinderi, angajați, consumatori și societatea civilă în sens larg, prevenindu-se apariția unor perturbări grave și garantându-se eventuale compensații în acest caz (16).

4.1.1

CESE, care apreciază faptul că este considerat un partener important al Comisiei în toate domeniile care țin de competența sa, regretă lipsa de transparență cu privire la negocierile în curs, fapt observat de actorii ambelor părți. Mandatul încredințat Comisiei nu a fost făcut public, deși negocierile trebuie să fie cât mai deschise și mai transparente cu putință. Numeroase organizații ale societății civile din UE și din Japonia deplâng faptul că nu au primit decât frânturi de informații privind negocierile. Acest lucru afectează atât conținutul negocierilor, cât și posibilitățile de exprimare ale societății civile cu privire la această chestiune. După cum se știe, implicarea societăţii civile nu numai că ar crește gradul de înțelegere reciprocă, ci ar și îmbunătăți calitatea actualelor negocieri ALS/APE sub aspectul cunoștințelor specializate.

4.1.2

Cetățenii europeni solicită punerea în aplicare a textelor UE care consacră principiul transparenței. CESE solicită ca textele să fie comunicate părților interesate cât mai repede posibil.

4.1.3

Având în vedere solicitarea legitimă a cetățenilor europeni de garantare a unei transparențe totale în negocierile comerciale, CESE atrage atenția Consiliului şi Comisiei asupra necesității aplicării stricte și coerente a articolului 218 din TFUE și mai ales a alineatului (10) al acestuia: „Parlamentul European este informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii”.

4.1.4

CESE recomandă Comisiei să instituie, în cadrul negocierilor privind ALS/APE, un model de consultare a societăţii civile similar celui prevăzut în negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (prin organizarea unei reuniuni cu părțile interesate după fiecare rundă de negociere și înființarea unui grup consultativ alcătuit din reprezentanţi ai societăţii civile, care ar trebui să includă și membri ai CESE). Comitetul a luat cunoștință și de existența unui mecanism similar în cazul negocierilor privind Parteneriatul transpacific dintre SUA și Japonia.

4.2.1

După cum s-a menționat mai sus, toate acordurile de liber schimb încheiate recent de UE conțin un capitol destinat comerțului și dezvoltării durabile (17), acordând societății civile (alcătuită din organizații independente și reprezentative, care regrupează în mod echilibrat reprezentanți ai întreprinderilor, ai angajaților și ai altor părți interesate) un rol esențial de monitorizare. CESE sprijină eforturile Comisiei care urmăresc introducerea unui astfel de capitol în acordul cu Japonia.

4.2.2

Autoritățile japoneze intenționează să ajungă la o creștere stabilă prin intermediul dezvoltării durabile (a se vedea „Abenomics” (18)). Acordurile de liber schimb încheiate de Japonia cu parteneri din Asia includ prevederi referitoare la înființarea unui subcomitet de monitorizare a impactului acordului respectiv asupra mediului de afaceri. Cu toate că sfera competențelor și modalitățile diferă, Uniunea Europeană și Japonia sunt familiarizate cu principiul monitorizării impactului acordurilor de liber schimb, motiv pentru care CESE susține introducerea unui capitol consistent privind comerţul şi dezvoltarea durabilă.

4.2.3

Guvernul japonez a înființat o serie de comitete interne și multilaterale în vederea consultării întreprinderilor cu privire la impactul acordurilor de liber schimb asupra mediului de afaceri. Există și structuri consultative care îi pun față în față pe reprezentanții guvernului și ai cooperativelor, pe de o parte, și pe cei ai și de guvernului și ai sindicatelor, pe de altă parte. În plus, au fost înființate și alte organisme de consultare pe baze extinse, precum Forumul multipartit al responsabilității sociale pentru un viitor durabil (MSF) (19) sau Consiliul pentru politici în domeniul muncii.

4.3

Modelul economic și social al UE„pune un accent [...] pe structuri instituţionale solide pentru a gestiona chestiunile economice, sociale, de mediu și de ocupare a forţei de muncă, [...] pe un dialog social și civil activ, pe investiții în capitalul uman și pe calitatea locurilor de muncă” (20). Comitetul observă că acest model reflectă valorile UE și că toate instituțiile europene ar trebui să îl promoveze în politicile lor.

4.3.1

Comitetul salută angajamentele luate de UE la nivel internațional (21):

4.3.2

În ceea ce privește acordul de liber schimb cu Japonia, Parlamentul European a recomandat Comisiei să se concentreze asupra normelor fundamentale din dreptul muncii și să prevadă un capitol ambițios dedicat dezvoltării durabile, precum și „înființarea unui forum al societății civile care să monitorizeze și să discute implementarea”. CESE insistă asupra necesității de a fi consultat și va susține activ punerea în practică a acestor recomandări.

4.4

CESE reamintește Comisiei faptul că aceasta însăși a publicat un ghid de „transparență în negocierile comerciale ale UE”, care prevede că „lucrările nu pot fi încununate de succes decât dacă răspund așteptărilor cetățenilor europeni” și că „opiniile societății civile joacă un rol crucial în faza pregătitoare a procesului de negociere” (23).

CESE ar aprecia foarte mult:

4.5

Aproape toți reprezentanții societăților civile europeană și japoneză care au fost consultați (24) s–au declarat în favoarea instituirii unui organism comun de monitorizare în cadrul viitorului acord de liber schimb.

4.5.1

Mecanismele de monitorizare vor trebui concepute cu luarea în considerare a structurilor existente, pe baza experiențelor înregistrate până în prezent în UE și în Japonia. CESE dorește să fie implicat în stabilirea rolului, a sferei de competență și a componenței grupului consultativ al UE și organismului comun de monitorizare. Trebuie consultate toate părțile implicate, iar CESE trebuie să fie un factor esențial în acest proces.

4.5.2

Un dialog structurat între reprezentanții societăților civile din UE și din Japonia va adăuga o dimensiune importantă ALS/APE, inclusiv sub aspect cultural. CESE consideră că este crucial să se mențină contacte strânse cu omologii japonezi, pentru a se garanta că forma, sfera competențelor și componența unui viitor mecanism comun de monitorizare vor satisface așteptările ambelor părți.

5.1.1

Comitetul salută faptul că raportul pozitiv privind progresele înregistrate a permis Consiliului UE să decidă, în iunie 2014 (25), continuarea negocierilor.

5.1.2

Acordul urmărește stimularea accesului pe piață și asigurarea coerenței cadrului de reglementare, promovând așadar dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor reciproce. El ar urma să accelereze creșterea durabilă, crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, lărgirea ariei de opțiuni pentru consumatori și dezvoltarea competitivității și productivității ambelor economii.

5.1.3

Prioritatea Uniunii Europene este eliminarea barierelor netarifare (BNT). În studiul său de impact (26), Comisia indică faptul că aceste bariere au adesea cauze culturale și efecte protecționiste. CESE observă că ele sunt greu de eliminat atunci când se bazează pe standarde aflate în permanentă schimbare, chiar dacă de ce mai înalt nivel. Ele protejează uneori sectoare întregi, cum ar fi cel feroviar din Japonia.

5.2.1

Eliminarea barierelor tarifare trebuie să vizeze toate produsele, inclusiv produsele agricole și prelucrate, automobilele care au fost recunoscute ca bunuri „sensibile”, precum și produsele chimice și farmaceutice, cu prevederea unor perioade de tranziție, dacă este cazul.

5.2.2

Recunoașterea reciprocă a produselor certificate pe baza unor standarde de produs similare și echivalente, precum și cooperarea în privința armonizării reglementărilor și sistemelor, acolo unde este posibil, ar urma să favorizeze schimburile comerciale. Însă va trebui să se garanteze neapărat că o astfel de colaborare în vederea elaborării de noi standarde mondiale nu va duce la o scădere a acestora.

5.2.3

Barierele netarifare, care frânează exporturile UE, sunt folosite pe post de măsuri protecționiste ascunse. Ele trebuie reduse sau chiar eliminate, mai ales atunci când au fost deja identificate în cursul negocierilor, iar standardele trebuie aliniate la cele internaționale.

5.3.1

Întrucât 99 % din structura economică este constituită din IMM-uri, atât în Japonia, cât și în Europa, și având în vedere că acestea furnizează 70-80 % din totalul locurilor de muncă, CESE solicită Comisiei să le acorde o atenție deosebită.

5.3.2

Având în vedere că IMM-urile dispun, din cauza dimensiunilor lor, de resurse limitate în relația cu administrația națională și sub aspectul aplicării reglementărilor comerciale, ele nu ar avea decât de câștigat de pe urma ALS/APE UE-Japonia, dar mai ales a raționalizării normelor și a reducerii costurilor administrative. Totuși, ele au nevoie de ajutor pentru a depăși obstacolele pe care le generează consolidarea dimensiunii internaționale: bariera lingvistică, diferențele de cultură antreprenorială, cheltuielile mari de transport, penuria de personal cu competențe relevante, lipsa informațiilor privind piețele străine și insuficiența resurselor financiare.

5.3.3

În vederea maximizării avantajelor oferite de ALS/APE UE-Japonia, va fi esențial ca ambele părți să conlucreze la creșterea gradului de conștientizare a IMM-urilor în ceea ce privește serviciile și programele de sprijin existente (27), care le sunt oferite de Centrul de cooperare industrială UE-Japonia (28) și de Oficiul japonez pentru comerț exterior (JETRO) (29), dar mai ales în privința noilor oportunități de afaceri care ar urma să apară în urma acordului. De exemplu, IMM-urile europene ar putea fi interesate de sectoarele TIC, asistenţei medicale (30), serviciilor, energiilor regenerabile sau produselor alimentare bio (31) și produselor de gastronomie din Japonia.

5.4.1

Liberalizarea pieței ar asigura noi oportunități producției agroalimentare a celor doi parteneri (o majorare de 200 %), dar agricultura este unul dintre cele mai controversate capitole de negociere. Sectorul agricol din Japonia nu poate satisface decât 40 % din nevoile alimentare ale țării, fiind un domeniu deosebit de sensibil. Agricultorii japonezi solicită excluderea de la restricțiile tarifare, în cadrul oricăror negocieri cu alte țări, a cinci tipuri de produse: orezul, carnea de vacă și de porc, laptele și produsele lactate, grâul și orzul, zahărul și îndulcitorii. UE consideră că posibilitatea de a exporta cantități mai mari de produse alimentare procesate reprezintă o oportunitate majoră, mai ales dacă Japonia va elimina multe dintre barierele sale netarifare.

5.4.2

CESE ar dori ca problema drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) (32) să fie abordată astfel încât să ofere o protecție echitabilă inovațiilor europene. Chestiunea indicațiilor geografice protejate (IGP) reprezintă un punct foarte dificil pe agenda dezbaterilor. Protecția intelectuală a producțiilor agricole de calitate poate constitui o barieră ascunsă în calea importurilor. În cadrul OMC, UE și Japonia adoptaseră deja abordări diferite: Uniunea dorea extinderea ariei IGP, vizând un nivel înalt de protecție, cu efecte constrângătoare (Acordurile TRIPS – propunerea UE din 1998), în vreme ce Japonia propunea, ca și Statele Unite (1999), ca membrii să comunice OMC-ului indicațiile lor geografice în vederea constituirii unei bănci de date care să servească celorlalți membri drept sursă de informare, neavând un efect constrângător. CESE consideră că acesta este un aspect important, care trebuie abordat cu prudență în cursul negocierilor.

5.5.1

În Japonia, agricultorii și consumatorii sunt foarte implicați în mișcarea cooperatistă, care propune sisteme de asigurări reciproce și servicii bancare. În vreme ce aceștia percep liberalizarea serviciilor ca pe o amenințare, pentru mulți alții aceasta reprezintă o oportunitate majoră, mai ales sub aspectul așa-numitei „economii a vârstei a treia”. Serviciile oferă un prilej extraordinar de sporire semnificativă a volumului comerțului.

5.5.2

În cifre brute, UE-27 a exportat în 2012 servicii în valoare de 24,2 miliarde EUR în Japonia, în vreme ce serviciile importate din această țară s-au ridicat la 15,6 miliarde EUR, ceea ce reprezintă un excedent de 8,6 miliarde EUR pentru UE-27 (însă trebuie să se țină seama și de faptul că populația Japoniei este de patru ori mai mică decât cea a UE). Aproape toate organizațiile japoneze consultate care au luat în discuție liberalizarea serviciilor s-au pronunțat împotriva „listei negative”, în temeiul căreia toate serviciile care nu ar fi excluse în mod explicit de textul acordului ar putea fi deschise schimbului. Dacă agricultorii şi consumatorii ar fi împotriva unei liste negative, întreprinderile ar fi cu siguranță în favoarea acesteia. În cazul autorităţilor publice, lista negativă le-ar reduce marja de manevră. Viitoarele servicii ar intra în mod automat în domeniul liberalizat. CESE susține dreptul absolut al statelor de a legifera în interes public.

5.6.1

Pentru întreprinderile europene este esențial să obțină acces la contractele de achiziții publice din Japonia, prin eliminarea barierelor bazate pe standarde, instituirea unor proceduri transparente și furnizarea acelorași informații tuturor actorilor, eliminarea restricțiilor foarte sensibile de pe piața feroviară și crearea unui sistem de acces online la informații. Dincolo de voința politică afirmată, negocierea concretă are nevoie de o stabilitate juridică a normelor.

5.6.2

Reciprocitatea în ceea ce privește concurența loială va fi indispensabilă. Comitetul consideră că acordul trebuie să clarifice pe deplin formele de autorizare pe care fiecare dintre părți le utilizează în materie de ajutoare și subvenții de stat.

5.6.3

Uniunea Europeană, statele membre și Japonia trebuie să poată continua să finanțeze obiectivele de interes general stabilite în conformitate cu procedurile lor democratice, care includ, printre altele, sectorul social, protecția mediului și sănătatea publică. UE are, în materie de servicii publice, obligații care decurg din tratate.

5.7.1

În 2012, investițiile directe în străinătate (IDS) ale UE-27 în Japonia au fost de 434 de milioane EUR, în vreme ce IDS ale Japoniei în UE-27 s-au ridicat la 3  374 de milioane EUR (34). Principiul fundamental al unui ALS/APE fiind reciprocitatea, CESE solicită ca, în cazul în care acordul respectiv duce la pierderea de locuri de muncă, Comisia să fie foarte atentă la acest aspect și să ia în considerare utilizarea Fondului de ajustare la globalizare pentru a compensa efectele negative. De asemenea, CESE consideră că s-ar putea impune acordarea unei despăgubiri corecte pentru pierderile care afectează întreprinderile în privința resurselor umane și tehnologiilor finanțate anterior din fonduri publice.

5.7.2

UE și Japonia ar trebui să își revizuiască reglementările privind restricțiile în materie de proprietate, autorizările, controalele, precum și facilitarea investițiilor.

5.7.3

CESE observă că, atât în Japonia, cât și în UE, legislația și instanțele judecătorești permit soluționarea echitabilă a litigiilor prin proceduri ordinare; astfel, statele membre ale UE și Japonia oferă investitorilor o gamă extinsă de garanții instituționale și juridice. Având în vedere că soluționarea litigiilor dintre investitori și stat este un aspect foarte sensibil, asupra căruia diferiții actori implicați au opinii divergente, CESE salută exercițiul de consultare publică lansat de Comisie pe tema negocierilor legate de parteneriatul comercial transatlantic și l-ar privi cu multă satisfacție, dacă o acțiune similară ar avea loc în Japonia, astfel încât și opiniile părților interesate din această țară să fie luate în considerare.

5.7.4

CESE recomandă promovarea unui dialog amplu pe tema soluționării litigiilor, după ce se va cădea de acord asupra termenilor, iar Comisia va fi evaluat rezultatele. Trebuie menționat că Comitetul este deja pe cale să elaboreze un aviz pe această temă.

5.7.4.1

În orice caz, nicio prevedere legată de soluționarea litigiilor privind investițiile nu va trebui să limiteze posibilitatea statelor membre ale UE de a legifera în interes public sau de a urmări obiective de politică publică. Definiția „investiției” și cea a „tratamentului just și echitabil” trebuie clarificate. Acest lucru ar trebui făcut în cadrul negocierilor.