15.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 306/5

—

având în vedere avizul său pe tema „Revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM)”;

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2018, secțiunea III – Comisia [2016/2323(BUD)];

1.

salută faptul că recomandările formulate de CoR cu privire la creșterea investițiilor în cercetare, inovare și infrastructură, alocarea de suficiente credite de angajament și de plată Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și sporirea fondurilor pentru remedierea deficiențelor în ceea ce privește conexiunile din domeniul transportului transfrontalier au fost luate în considerare cu ocazia adoptării bugetului anual al UE pentru 2017 (1); subliniază, de asemenea, că există încă multe domenii în care solicitărilor CoR nu li s-a dat un răspuns, în principal din cauza dimensiunii limitate a bugetului UE, dar în care va fi nevoie de eforturi suplimentare;

2.

evidențiază necesitatea ca bugetul UE pentru 2018 să ofere Uniunii Europene mijloacele necesare pentru a depăși provocările europene comune urgente, în special cele legate de migrație, securitate, schimbări climatice și redresarea economică și socială și, prin urmare, să genereze o valoare adăugată concretă pentru cetățenii europeni;

3.

reiterează faptul că bugetul UE nu dispune încă de nivelul de flexibilitate necesar pentru a face față simultan mai multor evenimente neprevăzute și că propusa revizuire la jumătatea perioadei a CFM a fost concepută în vederea rezolvării acestei probleme;

4.

regretă faptul că finalizarea poziției Consiliului față de propunerea Comisiei privind evaluarea la jumătatea perioadei a durat atât de mult și că, prin urmare, autoritatea bugetară nu a putut valorifica toate măsurile propuse de Comisie în cadrul procedurii bugetare pentru 2017; salută totuși acordul la care au ajuns în cele din urmă Parlamentul European și Consiliul, la 5 aprilie 2017, care va permite o suplimentare cu 6,009 miliarde EUR (15 % din redistribuiri, 85 % din resursele nealocate), dintre care 3,9 miliarde EUR vor fi destinate măsurilor legate de migrație în interiorul UE (2,55 miliarde EUR) și abordării cauzelor profunde ale migrației pe plan extern (1,39 miliarde EUR), iar 2,1 miliarde EUR locurilor de muncă și creșterii economice, 1,2 miliarde EUR fiind alocate Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

5.

salută majorarea finanțării pentru a aborda criza migrației și a refugiaților în 2017; solicită o nouă majorare a fondurilor pentru a asigura o abordare sistematică și durabilă în materie de gestionare a migrației și de controale la frontiere, cum ar fi Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI), Fondul social european (FSE) și Fondul european de dezvoltare regională (FEDR); își reiterează apelul la facilitarea accesului direct al autorităților locale și regionale la finanțarea disponibilă pentru gestionarea migrației și integrării; propune, de asemenea, asigurarea unei finanțări adecvate pentru efectuarea returnărilor voluntare, precum și pentru sprijinirea țărilor de origine în reintegrarea resortisanților readmiși; consideră că, în acest sens, la fel de importantă este și elaborarea de orientări pentru eventuale sinergii între fondurile existente;

6.

ia act cu îngrijorare de faptul că bugetul anual al UE pentru 2017 a înregistrat o scădere drastică, fără precedent, în ceea ce privește creditele de plată pentru programele din cadrul politicii de coeziune și că numai bugetul rectificativ nr. 4 pentru anul 2016 a împiedicat o scădere chiar mai accentuată; subliniază faptul că este imperativ ca toți actorii vizați să valorifice la maximum eforturile de accelerare a punerii în aplicare și că este extrem de important să se asigure un nivel suficient de credite de plată în 2018, pentru a se evita apariția altor restanțe la plăți; salută, în această privință, previziunile de plată până în 2020, prezentate de Comisie în cadrul propunerii privind o revizuire la jumătatea perioadei a CFM; va încerca să identifice cele mai bune practici înregistrate până acum în ceea ce privește accelerarea ratei de absorbție a programelor din cadrul politicii de coeziune și să informeze autoritatea bugetară cu privire la aceste practici;

7.

reiterează nevoia de intensificare a sprijinului financiar al Uniunii destinat dezvoltării rurale, având în vedere importanța zonelor rurale din Europa, și solicită alocarea de resurse financiare direct accesibile pentru fermierii europeni afectați de dezastre și diverse situații de criză (2); subliniază, în special, importanța consolidării măsurilor menite să garanteze securitatea alimentară și sprijinul acordat fermierilor grav afectați de criză, mai ales în sectorul produselor lactate, dar şi în sectoarele cărnii, fructelor și legumelor;

8.

solicită să se prevadă fonduri suficiente pentru consolidarea politicilor de cooperare teritorială, pentru a garanta că acestea contribuie la realizarea unei dezvoltări economice, sociale și teritoriale armonioase în întreaga Uniune Europeană;

9.

salută propunerea Comisiei, de extindere a FEIS până în 2020, dar insistă asupra faptului că sinergiile cu fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) trebuie mai bine precizate și consolidate; reamintește faptul că FEIS 2.0 nu urmărește să înlocuiască fondurile UE existente; solicită ca definiția principiului adiționalității să fie clarificată și ca echilibrul geografic să fie încurajat, intensificându-se elaborarea de strategii de investiții regionale și utilizarea platformelor de investiții; își exprimă din nou opoziția fermă față de finanțarea extinderii FEIS din Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE);

10.

după cum se menționează la punctul 25 din avizul SEDEC-VI/008 al CoR pe tema „Răspunsul UE la provocarea demografică”, Comitetul solicită ca UE să încerce să integreze considerentele demografice în toate domeniile de politică și să includă în bugetul său rubrici care să permită dezvoltarea acestor politici și acțiuni, precum și să instituie mecanisme de prioritate pentru regiunile care sunt afectate în mod deosebit de consecințele schimbărilor demografice;

11.

solicită asigurarea unui nivel adecvat de credite de angajament pentru programul Orizont 2020 în 2018, însă ia act cu îngrijorare de faptul că multe părți interesate, inclusiv IMM-urile, se simt descurajate să prezinte propuneri de proiecte în cadrul Orizont 2020, din cauza resurselor limitate;

12.

subliniază necesitatea majorării creditelor pentru COSME, pentru a se garanta că IMM-urile dispun de un acces corespunzător la finanțare și pentru a se stimula crearea de locuri de muncă în cadrul Uniunii;

13.

salută intenția Comisiei de a adăuga 500 de milioane EUR în credite de angajament pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; în plus, subliniază importanța dezvoltării continue a Garanției pentru tineret, deoarece rezultatele obținute în cadrul acestui program nu pot fi considerate încă pe deplin satisfăcătoare;

14.

reamintește că, în 2018, va avea loc o evaluare la jumătatea perioadei a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și a programului Orizont 2020 și că vor fi prezentate propuneri pentru următorul program-cadru (PC9); având în vedere că acest întreg proces va avea legătură cu negocierile privind viitorul CFM, subliniază că, în cadrul discuțiilor privind retragerea Regatului Unit din UE, vor trebui abordate numeroase aspecte problematice;

15.

evidențiază succesul enorm înregistrat de programul Erasmus în abordarea problemelor tinerilor legate de accesul la educație, la oportunități de formare profesională și la locuri de muncă adecvate; solicită asigurarea unei finanțări adecvate pentru Corpul european de solidaritate (CES). Asigurarea unor condiții care să le permită tinerilor să dobândească competențe suplimentare prin muncă și voluntariat aduce beneficii sectoarelor public și privat. Prin urmare, subliniază importanța colaborării cu sectorul privat, în vederea combinării fondurilor publice și private în cadrul unor inițiative precum CES (3);

16.

subliniază că UE ar trebui să se angajeze total în îndeplinirea angajamentelor sale de mediu, prin punerea în aplicare a unor politici concrete și credibile în materie de climă, bazate pe un cadru de reglementare coerent și dotat cu resurse financiare solide; solicită, prin urmare, Comisiei să pună la dispoziție suficiente credite în proiectul său de buget pentru 2018 și să prezinte o evaluare intermediară a progreselor privind realizarea obiectivului de alocare, în cadrul CFM 2014-2020, a 20 % din cheltuieli pentru politicile climatice;

17.

ia act cu îngrijorare de faptul că, în lipsa unor eforturi suplimentare semnificative, obiectivele UE în materie de biodiversitate pentru 2020 nu vor fi îndeplinite; subliniază, prin urmare, importanța integrării protecției biodiversității în toate componentele bugetului UE, a creșterii finanțării în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul LIFE în cadrul actualului program LIFE pentru rețeaua Natura 2000, și a furnizării de fonduri suplimentare pentru noi măsuri în contextul viitorului plan de acțiune pentru o mai bună punere în aplicare a directivelor privind natura până în 2020; subliniază, în acest context, că lansarea instrumentului inter pares al Comisiei Europene, cu prilejul evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR) va necesita o alocare bugetară adecvată în 2018, care ar trebui să vină în completarea resurselor bugetare existente ce susțin implementarea efectivă a legislației UE în materie de mediu, în conformitate cu agenda pentru o mai bună legiferare;

18.

sprijină propunerea Comisiei Europene de a ridica până la 90 % rata de finanțare, pentru a sprijini, în cadrul priorităților de investiții ale FEDR, măsurile de anticipare, prevenire și redresare în urma unor dezastre naturale majore;

19.

așteaptă cu interes lansarea, în 2017, a instrumentului inter pares al Comisiei Europene, cu prilejul evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR) și se așteaptă ca acestui instrument să îi fie alocate fonduri suficiente în 2018, fără a aduce atingere altor linii bugetare care sprijină implementarea legislației de mediu a UE;

20.

solicită ca resursele financiare destinate cooperării în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) să fie concentrate treptat asupra finanțării unor proiecte la nivel subnațional, în vederea adaptării resurselor financiare ale UE la nevoile actorilor regionali și locali;

21.

evidențiază importanța exploatării sinergiilor dintre fondurile existente, precum: Instrumentul pentru refugiații din Turcia (3 miliarde EUR), Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa (1,8 miliarde EUR), Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană (1 miliard EUR), precum și alte instrumente financiare care ar putea furniza până la 8 miliarde EUR în perioada 2016-2020 pentru punerea în aplicare a pactelor; de asemenea, ar trebui luate în considerare și eventualele sinergii suplimentare cu fondurile ESI;

22.

solicită Comisiei să aibă în vedere reintroducerea Instrumentului pentru administrație locală, utilizat de țările în curs de aderare, și extinderea domeniului său de aplicare la țările PEV, dotându-l cu norme de rambursare mai stricte, care să impună desfășurarea unor proiecte mai concrete și mai durabile.

23.

solicită introducerea unui instrument de stabilizare la nivelul comunităților, care să permită – prin intermediul unor programe de consolidare a capacității – unor autorități locale, precum cele din Libia, să își sporească posibilitățile de a furniza servicii cetățenilor și de a genera dezvoltare teritorială și locuri de muncă. În acest context, un fond fiduciar care să fie gestionat în parteneriat cu orașe și regiuni europene ar putea fi considerat un instrument valoros, utilizându-se în special instrumente juridice inovatoare;

24.

solicită finanțare pentru un „program Erasmus pentru aleșii locali și regionali”, care să vizeze creșterea capacității acestora de a face schimb de idei și de bune practici cu omologii lor, în vederea promovării dezvoltării durabile la nivel local și regional;

25.

reamintește cerințele în materie de egalitate de șanse legate de buget și solicită integrarea acestui principiu în bugetul 2018;

26.

subliniază necesitatea ca abordarea bazată pe dimensiunea de gen să devină o realitate concretă în cadrul bugetului UE pentru 2018, în conformitate cu principiile care stau la baza modelului social european în domeniul luptei pentru egalitatea între bărbați și femei;

27.

încredințează președintelui mandatul de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului, Curții de Conturi a Uniunii Europene și președintelui Consiliului European.