C_2018440RO.01011601.xml

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă

[COM(2018) 374 final – 2018/0199 (COD)]

(2018/C 440/19)

Raportor:

Henri MALOSSE

Sesizare	Parlamentul European: 11.6.2018 Consiliul Uniunii Europene: 19.6.2018
Temei juridic	Articolele 178 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	7.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	19.9.2018
Sesiunea plenară nr.	537
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	196/2/5

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Cooperarea teritorială europeană (CTE) este un instrument unic al politicii de coeziune și unul dintre puținele cadre în care operatorii naționali, regionali și locali din diferite state membre sunt în mod sistematic puși în situația de a desfășura acțiuni comune și de a face schimb de practici și strategii de intervenție. Putem spune că aici se regăsește întrucâtva „esența” spiritului european. În pofida numeroaselor cazuri de valoare adăugată și de investiții ce sporesc creșterea economică, întâlnite la proiectele derulate până în prezent, rezultatele evaluărilor ex post evidențiază câteva deficiențe. Noua propunere de regulament trebuie să le ia în considerare în mai multe registre de intervenție:

1.1.1.

Simplificarea procedurilor – CESE solicită realizarea unei „simplificări radicale” în ceea ce privește dimensiunea proiectelor. Cooperarea se concentrează, în principal, asupra activităților locale. Prin urmare, este necesar să se aducă simplificările necesare în ceea ce privește formularele și metodele de evaluare a proiectelor și să fie aplicate procedurile forfetare, ca element-cheie al noii programări.

1.1.2.

Cadrul financiar – Politica de coeziune este un element decisiv în susținerea strategiei Europa 2021-2027, care ar trebui să fie sprijinită cu prioritate, din punct de vedere tehnic și bugetar. CESE avertizează cu privire la posibilitatea unei alocări bugetare reduse, care ar pune sub semnul întrebării eficacitatea, vizibilitatea și notorietatea acestui program de acțiune. Prin urmare, invită Parlamentul European să propună o majorare a creditelor pentru politica de coeziune, în special în favoarea cooperării teritoriale europene.

1.1.3.

Adiționalitatea – CESE este preocupat de noile norme care ar putea reduce rata maximă de finanțare a UE la 70 %, în loc de 85 %. Comitetul solicită menținerea ratei de 85 % pentru proiectele mici, pentru regiunile cele mai vulnerabile, precum și pentru acțiunile societății civile. CESE susține, de asemenea, extinderea implicării sectorului privat și a utilizării ingineriei financiare europene a InvestEU Fund, pentru acțiuni în favoarea sectoarelor de producție.

1.1.4.

Integrarea instrumentelor financiare – CESE solicită Comisiei să instituie o veritabilă strategie de coordonare și integrare a diferitelor sale instrumente financiare disponibile în CFM 2021-2027. Comitetul solicită Comisiei să prezinte prompt o comunicare în acest sens. Cooperarea teritorială europeană trebuie să fie un cadru privilegiat pentru punerea în aplicare a acestei coordonări indispensabile.

1.1.5.

Pentru un veritabil parteneriat cu societatea civilă – Comisia trebuie să impună obligația de a implica partenerii sociali și organizațiile societății civile atât în procesul de consultare, cât și în punerea în aplicare a acțiunilor, deoarece s-a constatat că cele mai bune rezultate ale proiectelor se obțin prin implicarea societății civile. CESE preconizează ca fiecărei autorități operaționale să îi revină obligația de a prezenta un plan de parteneriat pentru implicarea societății civile, cu un mecanism de alertă.

1.1.6.

Menținerea și dezvoltarea concentrării tematice – S-a înregistrat o evoluție către o concentrare tematică a priorităților de intervenție și de investiții, fapt apreciat drept pozitiv de CESE, dar rămâne de precizat:

—	cum se va ține seama de particularitățile zonelor menționate la articolul 174 din TFUE (insule, zone montane, zone rurale, aglomerări etc.), fără a se pierde din vedere nevoia de concentrare, care garantează vizibilitatea și eficiența, pentru evitarea dispersării;

—	cum vor fi plasate în centrul întregii tematici dezvoltarea durabilă și acțiunile în domeniul climei;

—	cum se va asigura o apropiere reală a Uniunii Europene de cetățenii săi, prin dezvoltarea componentei locale a acțiunilor.

1.1.7.

Domeniul maritim și teritoriile insulare – Având în vedere că domeniul maritim este singurul mediu al teritoriilor insulare, CESE solicită ca acestea să poată continua să prezinte proiecte în cadrul cooperării la frontieră și cooperării teritoriale. După caz, ar trebui să se stabilească o nouă prioritate „pentru teritoriile insulare”, cu buget precizat.

1.1.8.

Strategiile macroregionale (SMR) – CESE consideră că este esențial să se extindă dezvoltarea SMR la noile zone (Mediterana, Balcani, Carpați etc.) și să se asigure o mai bună integrare a noilor instrumente financiare europene, în beneficiul lor.

1.1.9.

Cooperarea cu țările vecine – CESE salută instituirea unui cadru unic de punere în aplicare a cooperării cu țările vecine/terțe. Comitetul subliniază, de asemenea, interesul abordării prin care se utilizează concomitent creditele CTE și cele ale fondurilor europene externe. CESE solicită Comisiei să se asigure că programele de cooperare teritorială sunt deschise în acest cadru regiunilor din țările vecine, chiar dacă nu au frontiere cu UE, pentru a evita apariția unor perturbări în țările în cauză.

1.1.10.

Inovarea – CESE sprijină propunerea privind o axă prioritară referitoare la inovare, cu buget autonom și proceduri care să permită accesul direct al actorilor nestatali. CESE subliniază totuși că noțiunea de inovare are implicații și pe plan societal și social.

1.1.11.

Componenta digitală a cooperării teritoriale europene – În prezent, a fi conectat este una dintre provocările majore pentru actorii cooperării teritoriale europene. Trebuie prevăzute mijloace și inițiative de reducere a decalajului digital dintre teritorii și dintre componentele teritoriale urbane și rurale ale regiunilor: trebuie dezvoltate schimburile de experiență și redus decalajul digital dintre regiuni, pe de o parte, și dintre zonele urbane și cele rurale, pe de altă parte.

1.1.11.1.

În acest sens, CESE recomandă ca, pentru perioada 2021-2027, să se includă în arhitectura tuturor programelor CTE luarea în considerare a transformării digitale și a cerințelor de îmbunătățire a competențelor.

1.1.12.

Luarea în considerare a tineretului – Luarea în considerare a tineretului în Europa este un element fundamental. CESE propune utilizarea metodelor Erasmus+ pentru schimburile de tineri: studenți, ucenici, persoane în căutarea unui loc de muncă, persoane în dificultate, astfel încât cooperarea teritorială să implice tineretul în programe de mobilitate specifice, pentru formarea profesională și învățarea limbilor străine. CESE propune să se includă în programele de cooperare transfrontaliere și transnaționale axe specifice de propunere și de intervenție pentru tineri și susținute de tineri.

1.1.13.

Acțiuni în favoarea categoriilor vulnerabile de populație și luarea în considerare a criteriilor orizontale – CESE subliniază importanța instituirii unor reguli precise privind nivelurile obligației care trebuie respectate, în conformitate cu principiile orizontale ale Uniunii, și a stabilirii unui prag minim în acest sens (10 % din ajutorul acordat acțiunii).

1.1.14.

Protecția civilă și combaterea riscurilor majore – CESE invită Comisia să ia în considerare integrarea acestei componente, ca axă majoră de cooperare teritorială, și să o conecteze cu noul fond pentru apărare și protecție civilă, propus de Comisie pentru CFM 2021-2027.

1.1.15.

Publicitate – Având în vedere importanța programelor susținute în cadrul cooperării teritoriale europene, CESE va sprijini orice inițiativă care sporește vizibilitatea, pentru a consolida spiritul cetățeniei europene și pentru conștientizarea acțiunilor concrete, întreprinse cu sprijinul UE. În special, Comitetul urmărește înființarea de centre de informare în regiunile care beneficiază de programe de cooperare, situate, de preferință, pe lângă organizațiile societății civile.

2. Introducere

2.1. Cooperarea teritorială și de frontieră, nucleu al spiritului european

2.1.1.

Aflată în centrul construcției unui spațiu european comun, cooperarea teritorială europeană (Interreg), prin ansamblul componentelor sale transfrontaliere, transnaționale, interregionale și de deschidere către țările vecine, constituie fundamentul integrării europene: ea contribuie la garantarea faptului că frontierele nu devin bariere, îi apropie pe europeni unii de alții, ajută la rezolvarea problemelor comune, facilitează partajarea ideilor și punctelor forte și încurajează inițiativele strategice care vizează obiective comune.

2.1.2.

Articolul 174 și articolul 24 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) constituie cadrul juridic care autorizează punerea în aplicare a politicii de coeziune economică, socială și teritorială, cu obiectivul de a reduce diferențele dintre nivelurile de dezvoltare regională și, prin urmare, de a promova cooperarea teritorială europeană.

2.1.2.1.

Articolul 174 prevede că: „Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”. CESE consideră că acest articol explică pe larg faptul că CTE acordă o atenție deosebită acestor regiuni și solicită Comisiei și statelor membre să vegheze la transpunerea lui în realitate.

2.1.3.

Ca obiectiv prioritar al politicii de coeziune, CTE (Interreg) constituie cadrul în care operatorii publici și privați, naționali, regionali și locali din statele membre desfășoară inițiative colective, fac schimb de bune practici, structurează politicile de dezvoltare la nivel intern și extern ale Europei. Cu toate acestea, în pofida multor cazuri și exemple de valoare adăugată și de investiții care generează creștere, întâlnite la proiectele desfășurate până în prezent, anumite imperfecțiuni legate de deficiențe în încadrarea diferitelor programe nu rămân fără consecințe și ar trebui să fie analizate în contextul noii perspective, 2021-2027.

2.1.4.

Rezultatele evaluărilor ex post evidențiază mai multe elemente:

—	o deficiență în definirea funcțională a regiunilor în raport cu articolul 174 din TFUE;

—	dificultăți semnificative în definirea și punerea în aplicare a unei strategii coerente de intervenție din cauza alegerii unei abordări ascendente în stabilirea proiectelor care urmează să fie sprijinite;

—

o absență aproape totală de sinergii între programele Interreg și alte programe europene, în măsură să sporească efectele de dezvoltare, precum Erasmus+, Orizont 2020, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), Connect-Europe, COSME și, în general, un impact prea redus al acestor acțiuni și al vizibilității lor pentru societatea civilă și pentru toate categoriile de cetățeni, în special femeile, tinerii, familiile, persoanele cu handicap și persoanele în vârstă.

2.1.5.

Unele dintre aceste aspecte sunt luate în considerare în noua propunere de regulament care consolidează procedurile de reducere a priorităților regionale în toate regiunile europene, inclusiv cele mai îndepărtate, dezvoltă noi strategii macroregionale și concentrări tematice, accentuează inițiativele în favoarea inovării, precum și alte câteva inițiative care, prin urmare, fac obiectul unor analize și observații specifice. Cu toate acestea, mai multe puncte importante din propunerea Comisiei trebuie îmbunătățite și clarificate.

3. Teme prioritare pentru recomandările CESE adresate Comisiei

3.1.

Simplificarea procedurilor – Către o simplificare radicală – Comisia propune un set semnificativ de măsuri specifice, menite să simplifice normele privind poziționarea și gestionarea programului pentru toate nivelurile implicate: beneficiari, state membre, autorități de gestionare, țări terțe participante și Comisia. CESE nu poate decât să sprijine acest demers. Totuși, este vorba despre o inițiativă prezentată cu ocazia fiecărei noi programări. Comisia nu a mers suficient de departe în această procedură.

3.1.1.

În ceea ce privește simplificarea și procedura forfetară, regulamentul instituie regimul forfetar pentru anumite cheltuieli, ca element-cheie pentru următoarea perioadă de programare, și extinde simplificarea pentru anumite variabile, cum ar fi costurile de personal (pentru orice proiect mai mic de 200 000 de euro: regim forfetar și eliminarea obligativității facturilor). Astfel, Comisia recunoaște necesitatea simplificării administrative și subliniază necesitatea unui acord general.

3.1.2.

Cooperarea se concentrează asupra activităților locale. Prin urmare, este necesar să existe un program mult mai deschis către societatea civilă, cu o simplificare radicală a procedurilor și înființarea unor unități mici de informare și asistență.

3.1.3.

CESE dorește să se urmărească o coerență în ceea ce privește dimensiunea proiectelor, pentru a face posibile simplificările necesare în formularele și metodele de evaluare a proiectelor și pentru a utiliza proceduri forfetare minime pentru activitățile administrative și alte activități de gestionare. „Simplificarea radicală” este esențială pentru a le permite promotorilor de proiecte să se concentreze mai degrabă pe rezultatele acțiunilor decât pe activitățile administrative, care necesită mult timp.

3.1.4.

Într-adevăr, și potrivit dorinței Comisiei, trebuie dusă până la capăt logica evaluării proiectelor prin intermediul „rezultatelor” și trebuie ca operatorii să fie eliberați de obligația de a furniza constant rapoarte de activitate (în prezent, acestea trebuie prezentate o dată la 6 luni).

3.2.

Cadrul financiar – Comisia consideră că politica de coeziune și corolarul său, CTE, trebuie să rămână un element esențial al pachetului financiar. CESE susține această poziție. O alocare bugetară slăbită ar pune sub semnul întrebării eficacitatea, vizibilitatea și, de asemenea, notorietatea actuală a acestui program de acțiune. Opțiunea aleasă până în prezent este menținerea unui buget stabil în raport cu ultima perioadă, iar aceasta, în contextul unei recesiuni bugetare de ordinul a 10 % din bugetul Uniunii Europene. Această situație ar trebui să permită – cel puțin – menținerea fără modificări a sprijinului pentru programele Interreg, însă CESE solicită Parlamentului European să propună creșterea substanțială a acestui sprijin, deoarece impactul politic al acestor acțiuni și beneficiul lor pentru populație poate fi foarte mare, cu condiția alocării unor mijloace semnificative.

3.2.1.

În noul regulament privind cooperarea teritorială europeană, rata de cofinanțare trece la 70 % (față de 85 %, în prezent). Potrivit Comisiei, această evoluție ar trebui să conducă la o consolidare a intervenției financiare a statelor și la favorizarea unor condiții mai bune de alocare a proiectelor. CESE este preocupat de faptul că această măsură, de „adiționalitate”, poate descuraja participarea actorilor privați și a regiunilor mai puțin favorizate. Prin urmare, solicită menținerea ratei de 85 % pentru regiunile cele mai vulnerabile, în sensul articolului 174 din TFUE. În plus, o concentrare a intervențiilor europene asigură întotdeauna o mai mare vizibilitate.

3.2.2.

Reguli noi pentru „proiectele mici” – Noul regulament prezintă o definiție clară, însoțită de noi măsuri și de norme simplificate: redefinirea asistenței tehnice, eliminarea cerinței de raportare anuală, abordarea forfetară pentru numeroase posturi bugetare aferente cheltuielilor și condiții pentru o lansare mai rapidă în perioada următoare. CESE consideră că aceste inițiative se îndreaptă într-o direcție bună.

3.2.3.

În ceea ce privește sarcinile administrative pentru „proiectele mici”, CESE întâmpină cu mare satisfacție și perspectiva înființării unei instituții transfrontaliere care să gestioneze întreaga administrație pentru un set de „proiecte mici”, pe lângă pachetul forfetar.

3.2.4.

CESE apreciază angajamentul Comisiei de a maximiza participarea privată în programele de cooperare teritorială. CESE întărește această poziție sugerând stabilirea unui prag minim de implicare a actorilor nestatali (în afară de autoritățile regionale), cum ar fi întreprinderile private, partenerii sociali, sectorul asociativ, structurile economiei sociale și solidare și camerele profesionale.

3.3.

Parteneriatul cu societatea civilă – CESE reamintește că parteneriatul constituie mijlocul esențial în cadrul luării în considerare a principiilor orizontale. Acesta trebuie să fie pus în aplicare pretutindeni cu societatea civilă, partenerii sociali, autoritățile locale și organismele de incluziune socială. În acest context, includerea societății civile în comitetele de control este prevăzută de regulament. De asemenea, se prevede ca, pe site-urile care oferă informații despre executarea și rezultatele programelor, să fie adăugate informații despre eșecuri și despre proiectele care nu își respectă angajamentele.

3.3.1.

Trebuie semnalat că, odată desemnate, autoritățile locale au tendința de a ignora restul procedurii.

3.3.2.

Participarea actorilor societății civile nu trebuie să se limiteze la procesul de consultare. Este esențial ca ei să fie implicați în punerea în aplicare a acțiunilor și să li se încredințeze responsabilități în acest sens, inclusiv prin selectarea unor organizații ale societății civile ca autorități de gestionare.

3.3.3.

CESE propune ca, pentru fiecare program al CTE, autoritatea de gestionare să prezinte un plan de parteneriat care să demonstreze implicarea societății civile în fiecare etapă de pregătire, punere în aplicare și evaluare a acțiunilor. Acest plan ar trebui să includă un mecanism de alertă instituit pentru a permite actorilor societății civile să sesizeze autoritatea competentă, în cazul în care nu se respectă principiul parteneriatului.

3.4.

Noua distribuire a sprijinului acordat prin cooperarea teritorială – Noul regulament privind CTE/Interreg descrie viitorul program de acțiune cu cinci componente de cooperare: transfrontalieră, transnațională, interregională, maritimă – care implică regiunile ultraperiferice – și cea corespunzătoare investițiilor interregionale în materie de inovare. Această abordare este coerentă, chiar dacă retragerea din cooperarea transfrontalieră a programelor care includ domeniul maritim ridică probleme și generează multe preocupări în rândul operatorilor din regiunile în cauză. Comisia se justifică explicând că ar putea exista suprapuneri între mai multe programe transfrontaliere, în special în contextul cooperării maritime, și se angajează să definească o abordare de ansamblu pentru programele din zonele maritime, inclusiv cooperarea bilaterală, care va avea un impact mai mare.

3.5.

Domeniul maritim și situația teritoriilor insulare – CESE consideră că această orientare privind dimensiunea maritimă poate fi înțeleasă în cazul teritoriilor continentale, însă nu este justificată atunci când este vorba despre teritorii insulare pentru care, prin definiție, există doar frontiere maritime. De altfel, CESE a solicitat de multe ori Comisiei să acorde o atenție deosebită problemei insulelor cu handicapuri structurale evidente, recunoscute prin articolul 174 din TFUE. Prin urmare, CESE propune reintegrarea acțiunilor în materie de cooperare europeană între insule în cooperarea transfrontalieră și/sau introducerea acestor acțiuni sub forma unei a șasea categorii, cu un buget specific, în special în favoarea unui „ansamblu” de insule aparținând aceluiași bazin maritim, pentru a promova schimburile de experiență.

3.6.

O deschidere specifică în domeniul inovării – Se propune o nouă linie specifică, ce funcționează prin intermediul unei cereri de propuneri, pentru dezvoltarea de proiecte pe întregul teritoriu european, pentru a extinde procesul dincolo de simpla procedură a schimbului de bune practici, evoluând către dispozitive complete de cercetare-acțiune (11 % din bugetul Interreg). CESE susține această abordare, cu condiția ca ea să includă și inovații societale și sociale în cazul cărora cooperarea dintre teritorii poate să aibă un impact semnificativ asupra populațiilor respective și să permită participarea directă a unor actori nestatali (cercetători, întreprinderi, societatea civilă).

3.7.

O deschidere față de regiunile ultraperiferice (RUP) – Comisia propune adoptarea de noi măsuri, care să permită acestor regiuni, având în vedere poziția lor specifică, să coopereze în sensul comunicării Comisiei intitulate „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” (1). Aceasta va fi o componentă de cooperare pentru RUP, între acestea și vecinii lor (3,2 % din bugetul Interreg). Această dispoziție identificată în mod clar este interesantă, dar ar fi necesar, de asemenea, ca mijloacele UE în favoarea țărilor terțe învecinate cu RUP (în principal, Fondul european de dezvoltare – FED) să poată fi ușor mobilizate pentru a completa aceste acțiuni, ceea ce nu se întâmplă în prezent. CESE solicită o interacțiune coordonată între Interreg și FED, care să fie consemnată și planificată.

3.8.

Cooperarea cu țările terțe – CESE consideră drept pozitiv faptul că, de acum, într-un context internațional perturbat, se va stabili un cadru identic pentru acțiunile care implică țările vecine din afara Uniunii Europene. În ceea ce privește țările din vecinătate, ar trebui să fie mai bine exploatată posibilitatea ca regiunile nefrontaliere ale acestor țări să participe la activități de cooperare transnațională, pentru a evita accentuarea diferențelor din cadrul acestor țări, care favorizează regiunile de frontieră ale UE.

4. Noi piste de reflecție

4.1.

Dezvoltarea concentrării tematice – CESE urmărește ca programele să fie centrate pe acțiuni articulate cu prioritățile Uniunii Europene, astfel cum sunt definite în proiectul de CFM 2021-2027 (inovare, cercetare, o Europă mai ecologică – energie, economie circulară etc. –, o Europă conectată – transport, agricultură etc. –, o Europă cu o dimensiune socială mai accentuată – FSE, FEDR, educație, sănătate etc. –, o Europă cu o acțiune locală mai dezvoltată – strategii de dezvoltare la nivel local), fără a omite obiectivele specifice stabilite în regulament în domeniul social, educațional și al sănătății. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită strategiilor de dezvoltare locală care implică toți actorii din societatea civilă.

4.1.1.

În cadrul concentrării tematice, este esențial ca problematica dezvoltării durabile și a acțiunilor în domeniul climei, a economiilor circulare și a energiilor regenerabile să fie pusă în centrul întregii tematici și să fie luată în considerare în mod explicit.

4.2.

Strategiile macroregionale (SMR) – Strategiile macroregionale (Marea Baltică, Dunărea, arcul alpin, Marea Adriatică și Marea Ionică) sunt considerate, în general, povești de succes. CTE are o valoare deosebită datorită capacității sale de a crea condiții favorabile aplicării strategiilor macroregionale de dezvoltare bazate pe:

—	existența unui grad ridicat de interacțiune transfrontalieră;

—	concordanța dintre finanțare și prioritățile strategice de intervenție.

4.2.1.

Aceste măsuri vor permite consolidarea programelor de cooperare, în special transnațională și maritimă. S-ar putea elabora cu folos un experiment în cadrul unei SMR pentru Mediterana (occidentală și orientală) în legătură cu strategiile bazate pe bazine maritime, puse în aplicare în cadrul acțiunilor maritime ale UE, precum și o strategie macroregională privind zonele montane din sud-estul Europei (Carpați și Balcani), ambele extinzându-se către țări terțe.

4.3.

Componenta digitală a cooperării teritoriale europene – În prezent, a fi conectat este una dintre provocările majore pentru cooperarea teritorială europeană. Trebuie găsite mijloace și inițiative de reducere a decalajului digital dintre teritorii și dintre componentele teritoriale urbane și rurale ale regiunilor. Dezvoltarea digitală se referă la mai multe aspecte:

4.3.1.

O miză tehnică și economică pentru dezvoltarea teritoriilor. Tehnologiile digitale au o capacitate puternică de dezvoltare a teritoriilor în contextul noilor evoluții industriale, al societății colaborative, al apariției unor noi forme de cooperare la locul de muncă, al noilor măsuri de valorificare a resurselor locale.

4.3.2.

O miză socială majoră, care contribuie la dezvoltarea competențelor populațiilor și teritoriilor. Dezvoltarea investițiilor în competențe și expertiză și împiedicarea accentuării decalajului social digital, având în vedere că evoluția digitală creează noi forme de discriminare, generată în special de capacitatea redusă de acces la echipamente pentru populațiile sărace, din cauza nivelului de trai și a aspectelor culturale corelate cu nivelul de educație și cu vârsta.

4.3.3.

Ar trebui să se țină cont că „digitalul” este capabil să faciliteze accesul la drepturi, dar și, în egală măsură, să constituie un factor suplimentar de excluziune pentru anumite categorii de public. În acest caz, CESE solicită Comisiei să ia în considerare, în acțiunile CTE, o abordare pedagogică coordonată cu actorii teritoriului în cauză.

4.3.4.

În plus, CESE propune ca o mare parte din acțiunile inovatoare să fie dedicate tehnologiilor digitale, cu cereri de propuneri specifice, care să includă schimbul de experiență și cooperarea în teritorii în aceste domenii, acordând prioritate incluziunii populațiilor celor mai sărace și mai vulnerabile. Această orientare este esențială pentru teritorii în contextul noilor evoluții industriale, al unei societăți colaborative, al apariției unor forme noi de cooperare la locul de muncă și al noilor măsuri de valorificare a resurselor locale. Comisia a prezentat un proiect de buget pentru perioada 2021-2027. Integrează acesta suficient aspectul digital? Dacă răspunsul este nu, înseamnă că proiectul prezentat nu este corespunzător.

4.3.5.

Tehnologiile digitale și inteligența artificială – Este absolut necesar ca Comisia să adopte instrumentele tehnologiei digitale și ale inteligenței artificiale pentru punerea în aplicare și evaluarea programelor viitoare (volume mari de date, noi tehnologii și forme de investire a fondurilor).

4.3.6.

Potrivit Comisiei înseși, evaluarea impactului acțiunilor și programelor UE ține de o „stare de spirit”. Rezultatele unui anumit proiect sunt uneori mai puțin importante decât modul în care se obțin aceste rezultate și sunt greu de găsit indicatori (nu doar cantitativi, ci și calitativi) pentru a evalua acest lucru.

4.3.7.

CESE încurajează cu convingere Comisia să caute indicatori mai buni de evaluare a rezultatelor imediate și a impactului programelor și proiectelor.

4.4.

Luarea în considerare a aspectelor legate de tineret – Luarea în considerare a tineretului în Europa este un element fundamental. CESE propune utilizarea metodelor Erasmus+ pentru schimburile de tineri – liceeni, studenți, ucenici, persoane în căutarea unui loc de muncă, persoane în dificultate – astfel încât cooperarea teritorială să implice tineretul în programe de mobilitate specifice, în special pentru formarea profesională și învățarea limbilor străine. Reflecția CESE se referă la mai multe posibilități care nu se exclud, astfel încât teritoriul să capete relevanță din perspectiva tinerilor.

4.4.1.

CESE propune să se aloce un procent din resursele CTE pentru acțiunile întreprinse de tineri și pentru tineri. În același timp, în cadrul viitorului program Erasmus+, de după 2021, Comisia ar putea alege opțiunea de a dedica o parte din programele Erasmus+ unor inițiative care vizează zone teritoriale delimitate.

4.4.2.

Pe de altă parte, 10 % din una sau mai multe componente Interreg ar trebui să fie dedicate mobilității de tip Erasmus și un procent identic – proiectelor Erasmus+ organizate în zonele europene. S-ar putea acorda prioritate regiunilor care încep să aibă o existență reală, cum ar fi o macroregiune MED și/sau, cu titlu experimental, regiunilor în curs de înființare și dezvoltare, cum ar fi o macroregiune Est-MED.

4.4.3.

Prin urmare, este necesar să se includă în programele de cooperare transfrontalieră și transnațională una sau mai multe axe specifice de propuneri și de intervenții pentru tineri și susținute de tineri. Aceste axe ar trebui să permită și să sprijine tranziția de la simple schimburi culturale la valorificarea acțiunilor legate de alte categorii decât cele care beneficiază în mod tradițional de Erasmus+: mișcările de tineret și crearea de asociații pentru combaterea excluziunii și a inegalităților sociale, pentru integrarea persoanelor celor mai vulnerabile (persoane cu handicap), acțiuni pentru climă, inițiative de a contribui la primirea refugiaților migranți sau orice altă temă din domeniul educației și al solidarității.

4.5.

Acțiuni în favoarea categoriilor vulnerabile de populație și luarea în considerare a criteriilor orizontale – În ceea ce privește luarea în considerare a categoriilor vulnerabile de populație, la toate nivelurile de proiectare și de punere în aplicare a programelor de cooperare, inclusiv la selectarea proiectelor, poziția Comisiei este clară în ceea ce privește obligația imperativă de a respecta principiile orizontale ale Uniunii.

4.5.1.

Totuși, se pune problema reglementării în acest sens, în cadrul CTE, care nu stabilește cote. CESE propune stabilirea unui prag minim pentru cooperarea transfrontalieră (10 %).

4.6.

Protecția civilă și combaterea riscurilor majore – Această componentă, care face parte din noul Fond european pentru apărare și protecție civilă, propus de Comisie pentru CFM 2021-2027, este o axă majoră, cu implicații pentru cooperarea teritorială. Exemple grăitoare în acest sens sunt prevenirea și combaterea incendiilor forestiere din regiunea mediteraneeană sau inundațiile din regiunile mai nordice. Acesta este un aspect în care cooperarea dincolo de frontierele naționale este evidentă și care are implicații directe asupra vieții cetățenilor.

4.6.1.

CESE recomandă, așadar, să se acorde o atenție specială acestui domeniu în CTE, cu posibilitatea coordonării mai multor fonduri, și să se adreseze recomandări specifice autorităților responsabile pentru programe, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a provocărilor și oportunităților generate de acest aspect pe teritoriile lor. Se pot lansa solicitări de propuneri demonstrative pe această temă, pentru a crea emulație între regiuni.

4.7.

Integrarea diferitelor instrumente europene: CESE consideră că această propunere nu include suficiente oportunități de sinergii între CTE și celelalte instrumente financiare existente și viitoare ale UE, în special în ceea ce privește schimbul de tineri, rețelele și agenda digitală, cercetarea și dezvoltarea, investițiile, protecția civilă și combaterea riscurilor majore. Comitetul solicită Comisiei să remedieze acest aspect.

4.7.1.

CTE reprezintă un cadru adecvat pentru a asigura complementaritatea diferitelor instrumente europene, în funcție de nevoile teritoriului:

—	investițiile întreprinderilor mici și mijlocii, dacă se combină eficient intervențiile Interreg cu cele din cadrul noului InvestEu Fund, propus de Comisie în cadrul CFM 2021-2027;

—	rețelele (infrastructură, tehnologii digitale, energie) cu Mecanismul pentru interconectarea Europei;

—	acțiuni externe (FED, politica de vecinătate);

—	fonduri pentru protecție civilă;

—

Erasmus+;

—	Orizont Europa (actualul program Orizont 2020);

—	LIFE (mediu și politici climatice);

—	Fondul social european;

și altele.

4.7.2.

Propunerile Comisiei rămân vagi pe acest subiect. CESE solicită Comisiei, în contextul propunerilor privind CFM 2021-2027, să prezinte o comunicare privind integrarea instrumentelor sale financiare.

4.8.

Publicitatea – Interreg reprezintă una dintre principalele modalități de consolidare a spiritului cetățeniei europene. În prezent, ar trebui sporită vizibilitatea acesteia, pentru a face cunoscute acțiunile UE. Comisia trebuie să asigure o publicitate și o promovare simple, privind utilizarea și realizările programului Interreg. Acestea au drept scop să aducă la cunoștința cetățenilor acțiunile concrete desfășurate cu sprijinul UE. Având în vedere importanța acestei teme, CESE propune crearea unor centre de informare și de cooperare la frontiere sau teritorială cu această misiune, localizate, de preferință, pe lângă organizațiile societății civile.

Bruxelles, 19 septembrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) COM(2017) 623 final.