C_2018440RO.01019101.xml

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014

[COM(2018) 438 final – 2018/0228 (COD)]

(2018/C 440/33)

Raportor:	Aurel Laurențiu PLOSCEANU
Coraportor:	Graham WATSON

Sesizări	Parlamentul European, 14.6.2018 Consiliul Uniunii Europene 3.7.2018
Temei juridic	Articolele 172, 194 și 304 din TFUE
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	6.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	19.9.2018
Sesiunea plenară nr.	537
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	144/0/1

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) pledează pentru un buget mai substanțial dedicat Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) pentru perioada post-2020, granturile rămânând componenta principală. Deși există o serie de proiecte de infrastructură pentru transporturi, energie și sectorul digital, de importanță vitală pentru competitivitatea UE, ele nu generează randamentul necesar al investiției pentru a atrage investitori privați. UE și autoritățile publice naționale trebuie să își asume un angajament ferm în acest sens.

1.2.

CESE recomandă Comisiei Europene și statelor membre să încurajeze în continuare sinergiile la nivel de proiect între cele trei sectoare, care sunt în prezent limitate din cauza rigidității cadrului bugetar în ceea ce privește eligibilitatea proiectelor și a costurilor.

1.3.

CESE recomandă Comisiei să continue să acorde asistență tehnică (prin acțiunea de sprijinire a programului MIE) cu scopul de a promova eligibilitatea proiectelor mature și de înaltă calitate și pentru a asigura continuitatea acordării acestui tip de asistență, inclusiv o actualizare a criteriilor de evaluare, astfel încât acestea să favorizeze identificarea mai clară a valorii adăugate a proiectelor. Ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a simplifica cerințele administrative, nu doar pentru acordarea unor granturi mici.

1.4.

CESE îndeamnă colegiuitorii să își mențină angajamentul asumat în regulamentul precedent privind MIE, de a cheltui „cea mai mare parte” a bugetului alocat energiei pentru proiecte în materie de energie electrică. Acest lucru este esențial pentru a se asigura concordanța dintre MIE și politica UE în domeniul climei și al energiei și pentru a se evita ca acest mecanism să devină o sursă majoră de finanțare pentru proiectele legate de energia fosilă în cadrul financiar multianual (CFM). Este important ca acest angajament să fie mai degrabă consolidat decât slăbit în cadrul MIE pentru perioada 2021-2027.

1.5.

CESE consideră că criteriile de atribuire pentru proiectele enumerate la articolul 13 ar trebui extinse, pentru a include securitatea aprovizionării cu toate tipurile de energie (energie electrică, gaze, energie termică etc.) și reducerile specifice de emisii de carbon realizate prin intermediul fiecărui proiect.

1.6.

CESE subliniază că MIE trebuie să vizeze proiecte energetice capabile să asigure un grad mai mare de independență și de securitate energetică pentru UE. De asemenea, prin intermediul MIE trebuie să se construiască instalații noi de stocare a energiei electrice.

1.7.

CESE recomandă creșterea capacității financiare a programului MIE în următorul CFM. În ceea ce privește distribuirea subvențiilor între cele trei sectoare, CESE recomandă să se ia în considerare necesitățile financiare ale fiecărui sector, cum ar fi intensitatea capitalului și randamentul investițiilor, acordându-se prioritate investițiilor care nu pot fi finanțate de piață, pentru a menține un grad înalt de credibilitate și atractivitatea pentru investitori.

1.8.

Prin urmare, CESE recomandă creșterea bugetului total alocat MIE, dată fiind importanța crucială a acestor sectoare pentru piața internă.

1.9.

CESE subliniază că atât Comisia, cât și statele membre trebuie să își mențină angajamentul față de principalele obiective de politică ale MIE din sectorul transporturilor: finalizarea până în 2030 a rețelei centrale transeuropene de transport (TEN-T) și tranziția către o mobilitate curată, competitivă, inovatoare și conectată, inclusiv o rețea paneuropeană de infrastructuri de încărcare pentru combustibilii alternativi până în 2025. Conexiunile multimodale și transfrontaliere sunt extrem de importante în acest sens.

1.10.

CESE îndeamnă colegiuitorii să asigure condiții extinse și echitabile de concurență pentru proiectele finanțate din fonduri MIE, respectând reciprocitatea în practică și aplicând condiții contractuale care combină eficiența și repartizarea echitabilă a riscurilor.

1.11.

CESE recomandă colegiuitorilor să se asigure că participarea la procedurile corespunzătoare de achiziții este deschisă numai pentru întreprinderile din țările în care sunt deschise piețele corespondente, respectând reciprocitatea reală, și că formatul standard de contract utilizat este în concordanță cu obiectivele și circumstanțele proiectului. Condițiile contractuale ar trebui să fie redactate astfel încât să se repartizeze în mod echitabil riscurile asociate contractului, scopul principal fiind de a se obține prețul cel mai economic și executarea eficientă a contractului. Principiul menționat ar trebui să se aplice indiferent dacă se utilizează formate contractuale naționale sau internaționale standard (în temeiul articolului 3.21 din Politicile și normele în materie de achiziții ale BERD din 1 noiembrie 2017).

1.12.

CESE sprijină cu fermitate propunerea de a include în MIE pentru perioada 2021-2027 cooperarea transfrontalieră privind producerea de energie din surse regenerabile. CESE sugerează că viziunea globală a acțiunilor privind energiile din surse regenerabile, desfășurate în cadrul MIE, ar trebui să fie orientată spre construirea, la nivel european, a unei rețele de energie electrică din surse regenerabile, care să permită o integrare mai eficientă a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile și să reflecte mai bine potențialul disponibil al tehnologiilor de pe întregul continent.

1.13.

CESE salută includerea instalațiilor de exploatare a surselor regenerabile în categoria proiectelor eligibile în secțiunea privind energia a MIE și recomandă ca acesta să fie modificat, astfel încât să includă atât proiectele la scară largă, cât și portofoliile de proiecte la scară mică, pentru a oferi posibilitatea ca toate tehnologiile să concureze în mod echitabil pentru obținerea fondurilor.

1.14.

CESE recomandă ca obiectivele MIE enumerate la articolul 3 să fie extinse, pentru a include nu doar facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul energiilor din surse regenerabile, ci și menționarea explicită a dezvoltării surselor regenerabile.

1.15.

CESE observă că achiziționarea de terenuri este exclusă din categoria costurilor eligibile prevăzute la articolul 15 litera (c) și îndeamnă colegiuitorii să examineze dacă acest lucru ar putea genera avantaje sau dezavantaje pentru anumite proiecte și tehnologii. Pentru sectoare precum transporturile și energia din surse regenerabile, achiziționarea de terenuri nu este o parte neglijabilă a investițiilor.

1.16.

CESE reamintește Comisiei că interconectorii transfrontalieri de energie sunt factori esențiali pentru integrarea surselor regenerabile de energie, nu doar datorită faptului că permit transportul energiei electrice din surse regenerabile pe distanțe lungi, promovând utilizarea unor surse de energie electrică mai curate și mai ieftine în întreaga Europă, ci și pentru că acționează ca o sursă de flexibilitate esențială a sistemului.

1.17.

CESE recomandă valorificarea la maximum a oportunităților de integrare a surselor regenerabile, oferite de digitalizarea rețelelor energetice și de crearea rețelelor inteligente, și recomandă Comisiei să examineze modul în care pot fi valorificate sinergiile create între sectorul digital și al energiei din cadrul MIE în scopul realizării acestui obiectiv. CESE ia act de lipsa de proiecte în domeniul rețelelor inteligente în cadrul MIE pentru perioada 2014-2020, cauzată parțial de obstacolele în calea finanțării proiectelor de rețele de distribuție de joasă tensiune, comparativ cu proiectele de rețele de transport de înaltă tensiune.

1.18.

CESE recomandă ca MIE să asigure, de asemenea, instituirea unor mecanisme care să certifice aplicațiile din domeniul transportului în care se utilizează energia electrică din surse regenerabile, de exemplu prin utilizarea certificatelor pentru garanția de origine a surselor regenerabile.

1.19.

CESE subliniază necesitatea prioritizării proiectelor la scară largă la nivel european pentru digitalizarea transporturilor, cum ar fi ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar), SESAR (Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european) și conducerea autonomă. Pentru a echipa rețeaua centrală cu ERTMS până în 2030, trebuie investite 15 miliarde EUR. Un proiect pe scară largă la nivelul UE trebuie finanțat prin granturi din diferite clustere ale MIE, fonduri private și componente de finanțare mixtă ale InvestEU.

1.20.

CESE solicită acoperirea 5G a rețelei TEN-T, acest lucru fiind considerat fundamental.

1.21.

CESE solicită să se ia măsuri cum ar fi controale eficiente, condiții de cazare modernă pe timpul nopții, spații de parcare suficiente cu echipament adecvat.

1.22.

CESE consideră, de asemenea, că trebuie luate în considerare metode mai bune de comunicare în ceea ce privește realizările în cadrul MIE. Un buget dedicat comunicării poate fi un instrument util în acest scop. Trebuie avută în vedere și o mai bună previzibilitate.

1.23.

CESE recomandă luarea în considerare a unor acțiuni suplimentare pentru a exploata întregul potențial al programului, ținând seama de faptul că intervenția MIE a fost decisivă pentru lansarea majorității proiectelor și s-a dovedit a fi un catalizator major atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private. Este necesară consolidarea legăturii complementare dintre MIE și alte programe (precum Orizont Europa, InvestEU și Fondul de coeziune), pentru a se evita suprapunerile și pentru a optimiza resursele bugetare.

1.24.

CESE consideră că pachetul de coeziune este esențial pentru finalizarea părților din rețelele centrale din statele membre care beneficiază de Fondul de coeziune și recomandă CE și statelor membre ca ponderea din Fondul de coeziune să fie gestionată în continuare direct prin MIE în următorul CFM. Prioritățile legate de transport din cadrul MIE trebuie să fie sprijinite prin Fondul european de dezvoltare regională. În orice caz, fondurile rămân în statul membru eligibil.

1.25.

CESE sugerează ajustarea metodologiei de evaluare, deoarece succesul MIE nu este garantat doar de suma de bani alocată și nici de numărul de proiecte care primesc finanțare.

CESE propune îmbunătățiri ale metodologiei de evaluare a MIE. O evaluare reală cantitativă/calitativă ar trebui efectuată la sfârșitul perioadei 2014-2020 pentru proiectele finalizate și pentru cele care se află la un nivel de construcție avansat. CESE solicită o revizuire, printre altele, a progreselor înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea TEN-T, precum și a modificărilor fluxurilor de transporturi de pasageri și de marfă. În plus, CESE solicită o analiză socioeconomică cost-beneficiu a proiectelor TEN-T, care să țină seama de beneficiile și costurile relevante de natură socială, economică, ecologică și legate de climă.

1.26.

CESE solicită să se stabilească măsuri specifice privind obiectivele generale de protecție a climei.

1.27.

CESE solicită ca în principalele proiecte de infrastructură să fie luate în considerare metropolele, indiferent dacă pot sau nu pot beneficia de finanțare din Fondul de coeziune.

1.28.

CESE recomandă măsuri concrete pentru a asigura interesul pentru finanțarea reabilitării, a retehnologizării sau a modernizării infrastructurii existente, care rămâne structura de bază a rețelei și a capacității instalate existente.

1.29.

CESE sprijină dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală civilă și militară în cadrul MIE – infrastructuri atât fizice, cât și tehnologice (cum ar fi ERTMS și SESAR) – și recomandă adoptarea unei abordări deschise și proactive în noul context geopolitic internațional (Inițiativa celor Trei Mări etc.).

1.30.

CESE recomandă ca MIE să acorde prioritate investițiilor în infrastructurile transfrontaliere ale TEN-T, pentru atingerea unei capacități coerente și evitarea blocajelor în toate modurile de transport, în vederea obținerii unei rețele de transport pe deplin integrate.

2. Prezentarea propunerii Comisiei

2.1.

Propunerea are ca scop stabilirea temeiului juridic pentru MIE pentru perioada de după 2020 și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre.

2.2.

Propunerea Comisiei (1), prezentată la 2 mai 2018, pentru cadrul financiar multianual de după 2020 include o sumă de 42 265 de milioane de euro pentru MIE, astfel cum se prezintă mai jos:

MIE pentru perioada 2021-2027

Cifrele sunt exprimate în prețuri curente – EUR

Transporturile

Sunt incluse:

30 615 493 000

—	Pachetul general

—	Contribuția din Fondul de coeziune

—	Sprijinul pentru mobilitatea militară

12 830 000 000

11 285 493 000

6 500 000 000

Energie

8 650 000 000

Sectorul digital

3 000 000 000

TOTAL

42 265 493 000

2.3.

Viziunea este ca Europa să se îndrepte către o mobilitate fără accidente rutiere mortale, fără emisii și fără birocrație, să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile și pionier în economia digitală.

2.4.

MIE sprijină investițiile în infrastructura pentru transporturi, energie și sectorul digital prin dezvoltarea rețelelor transeuropene (TEN) și promovează, de asemenea, cooperarea transfrontalieră privind producerea de energie din surse regenerabile. Aceste rețele și cooperarea transfrontalieră sunt esențiale nu numai pentru funcționarea pieței unice, ci sunt, de asemenea, strategice pentru a implementa uniunea energetică, piața unică digitală și dezvoltarea unor moduri de transport durabile.

2.5.

CFM pentru perioada 2021-2027 stabilește un obiectiv mai ambițios pentru integrarea aspectelor legate de climă în toate programele UE, prin obiectivul ca 25 % din cheltuielile UE să contribuie la obiectivele privind schimbările climatice. O contribuție majoră la acest obiectiv se preconizează a fi acordată prin MIE, cu un obiectiv de 60 % din pachetul său financiar care să contribuie la realizarea obiectivelor climatice.

2.6.

Viitoarele nevoi privind decarbonizarea și digitalizarea vor presupune o convergență tot mai mare a sectoarelor transporturilor, energetic și digital. Sinergiile dintre cele trei sectoare ar trebui, prin urmare, să fie valorificate pe deplin, prin maximizarea eficacității și a eficienței sprijinului acordat de Uniune. În scopul de a stimula și de a acorda prioritate propunerilor transsectoriale, posibilitățile de sinergie pe care le prezintă o acțiune propusă vor fi evaluate în conformitate cu criteriile de atribuire.

2.7.

În ceea ce privește transporturile, MIE urmărește să contribuie la finalizarea ambelor niveluri ale TEN-T (rețeaua centrală până în 2030 și nivelul mai extins până în 2050). Se estimează că finalizarea rețelei centrale TEN-T va genera 7,5 milioane de locuri de muncă-an între 2017 și 2030 și o creștere suplimentară a PIB cu 1,6 % în 2030.

2.8.

Pentru prima dată, finanțarea din partea Uniunii pentru punerea în aplicare a proiectelor de transport cu utilizare duală civilă și militară ar trebui pusă în aplicare prin intermediul MIE.

2.9.

În ceea ce privește domeniul energetic, accentul este pus pe finalizarea rețelelor transeuropene de energie prin dezvoltarea proiectelor de interes comun referitoare la o mai bună integrare a pieței interne a energiei și la interoperabilitatea rețelelor transfrontaliere și transsectoriale; dezvoltarea durabilă, care să permită decarbonizarea, în special prin integrarea surselor regenerabile de energie și securitatea aprovizionării, printre altele, prin îmbunătățirea și digitalizarea infrastructurii.

2.10.

În ceea ce privește domeniul digital, MIE maximizează beneficiile pe care toți cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice le pot obține pe piața unică digitală.

2.11.

Transporturile, energia și infrastructura digitală vor fi sprijinite la diverse niveluri de o serie de programe și instrumente financiare ale UE, inclusiv MIE, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune, Orizont Europa, InvestEU și LIFE.

2.12.

Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a aborda disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune cu finanțarea privată și fără a o exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.

2.13.

Rezultatele evaluărilor ex post au fost adoptate de CE la 13 februarie 2018 (2) pe baza a cinci criterii: eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată pentru UE. Mai jos sunt prezentate câteva fragmente:

—

MIE este un instrument eficace și specific pentru investiții în infrastructurile transeuropene (TEN), în sectorul transporturilor, în sectorul energetic și în cel digital. Din 2014, prin acest mecanism s-au investit 25 de miliarde EUR, ceea ce a generat investiții de aproximativ 50 de miliarde EUR din totalul investițiilor în infrastructură din UE;

—	MIE oferă o valoare adăugată europeană ridicată pentru toate statele membre, prin sprijinirea proiectelor cu o dimensiune transfrontalieră din domeniul conectivității;

—	Pentru prima dată, o parte din bugetul de coeziune (11,3 miliarde EUR pentru transporturi) a fost executat prin gestiune directă în cadrul MIE;

—	MIE a continuat să utilizeze și să dezvolte instrumente financiare inovatoare. Totuși, implementarea acestora a fost limitată din cauza noilor posibilități oferite de FEIS;

—

MIE a testat, de asemenea, sinergiile transsectoriale, dar a fost limitat de constrângerile din actualul cadru juridic/bugetar. Orientările de politică sectorială și instrumentul MIE ar trebui să devină mai flexibile pentru a facilita sinergiile și pentru a reacționa mai prompt la noile priorități și evoluții tehnologice, cum ar fi digitalizarea, accelerând în același timp decarbonizarea și abordând provocările societale comune, cum ar fi securitatea informatică.

2.14.

Comisia propune să se continue punerea în aplicare a noului program, pentru cele trei sectoare ale MIE, cu gestionarea directă de către Comisia Europeană și de către Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA) a Comisiei.

2.15.

Bugetul propus va acoperi toate cheltuielile operaționale necesare pentru punerea în aplicare a programului, precum și costurile cu resursele umane și alte cheltuieli administrative legate de gestionarea programului.

2.16.

În comparație cu MIE pentru perioada 2014-2020, se va institui un cadru de performanță mai simplu, dar mai solid, pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivelor programului și contribuția sa la obiectivele de politică ale UE. Indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare și a progresului înregistrat de program se vor referi în special la:

—	rețele și infrastructuri eficiente și interconectate pentru o mobilitate inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii, în condiții de siguranță și securitate, precum și adaptarea la necesitățile de mobilitate militară;

—	contribuția la interconectarea și integrarea piețelor, securitatea aprovizionării cu energie și dezvoltarea durabilă prin măsuri care să permită decarbonizarea; contribuția la cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile;

—	contribuția la dezvoltarea de infrastructuri de conectivitate digitală în întreaga Uniune Europeană.

3. Observații generale și specifice

3.1.

CESE subliniază importanța strategică a programului MIE în ceea ce privește integrarea pieței interne, mobilitatea inteligentă și ocazia de a furniza valoare adăugată concretă pentru cetățeni, coeziune socială și afaceri prin intermediul acestui program, prosperitate și valoare adăugată pentru UE în ansamblu.

Până la sfârșitul lui 2017, MIE Transport alocase deja 21,3 miliarde EUR sub formă de subvenții pentru proiecte TEN-T, ceea ce a generat investiții totale în valoare de 41,6 miliarde EUR.

3.2.

În cursul anului 2018 vor fi semnate acorduri de subvenționare suplimentare pentru o cerere de propuneri de finanțare mixtă care îmbină subvențiile MIE cu finanțarea privată, inclusiv din FEIS (Fondul european pentru investiții strategice). Se estimează că fiecare 1 miliard de euro investit în rețeaua centrală TEN-T va genera până la 20 000 de locuri de muncă.

3.3.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută, în linii generale, propunerea Comisiei Europene de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 pentru perioada 2021-2027.

3.4.

CESE recunoaște că Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este unul dintre cele mai de succes programe ale UE și subliniază importanța strategică a MIE în ceea ce privește integrarea pieței interne, finalizarea uniunii energetice, serviciile de mobilitate inteligente și oportunitatea ca UE să ofere o valoare adăugată concretă cetățenilor, coeziunii sociale și întreprinderilor.

3.5.

CESE consideră că, pentru a menține un grad ridicat de credibilitate și atractivitate a programului MIE pentru investitori, capacitatea sa financiară în următorul CFM ar trebui mărită și mai bine echilibrată. Alocarea unui buget insuficient pentru transport ar periclita finalizarea rețelelor TEN-T și TEN-E, iar acest lucru ar duce la deprecierea investițiilor realizate deja din fonduri publice.

3.6.

CESE subliniază că investițiile în proiecte de transport digitale, inovatoare și sustenabile trebuie să fie accelerate în vederea trecerii la un sistem de transport mai ecologic, cu adevărat integrat, modern, accesibil tuturor, mai sigur și mai eficient. Coeziunea socială la nivelul UE trebuie consolidată prin creșterea investițiilor publice în proiecte cu valoare adăugată la nivel regional și la nivelul UE.

3.7.

CESE consideră că sinergiile la nivel de proiecte între cele trei sectoare sunt limitate în prezent, din cauza rigidității cadrului bugetar în ceea ce privește eligibilitatea proiectelor și a costurilor.

3.8.

CESE salută acordarea asistenței tehnice cu scopul de a promova eligibilitatea proiectelor mature și de înaltă calitate și sprijină continuitatea acordării acestui tip de asistență, inclusiv o actualizare a criteriilor de evaluare astfel încât acestea să favorizeze identificarea mai clară a valorii adăugate a proiectelor. Trebuie adoptate măsuri suplimentare pentru a simplifica cerințele administrative, nu numai pentru subvențiile de valoare redusă.

3.9.

CESE subliniază că atât Comisia, cât și statele membre trebuie să își mențină angajamentul față de principalele obiective de politică ale MIE din sectorul transporturilor: finalizarea până în 2030 a rețelei centrale transeuropene de transport (TEN-T) și tranziția către o mobilitate ecologică, competitivă, inovatoare și conectată, inclusiv o rețea paneuropeană de infrastructuri de încărcare pentru combustibilii alternativi până în 2025. Conexiunile multimodale și transfrontaliere sunt extrem de importante în acest sens.

3.10.

MIE trebuie să vizeze proiecte energetice capabile să asigure un grad mai mare de independență și de securitate energetică pentru UE. De asemenea, prin intermediul MIE trebuie să se construiască instalații de stocare a energiei electrice.

3.11.

CESE consideră că interconectorii transfrontalieri de energie sunt factori esențiali pentru integrarea surselor regenerabile de energie, nu doar datorită faptului că permit transportul energiei electrice din surse regenerabile pe distanțe lungi, ci și pentru că acționează ca o sursă de flexibilitate esențială a sistemului.

3.12.

Rolul coordonatorilor europeni trebuie să fie consolidat, pentru a se asigura evaluarea amănunțită a proiectelor finalizate sau ajunse la un nivel avansat de construcție, a realizărilor reale și a blocajelor rămase. Comisia trebuie să se asigure că prioritatea selectării cererilor este în concordanță cu evaluarea acestora.

3.13.

CESE consideră că sectorul transporturilor ar trebui să profite pe deplin de tehnologiile digitale și inovatoare și recunoaște faptul că o infrastructură de transport nouă și inovatoare este mai atractivă pentru investiții, în special pentru cele din sectorul privat.

3.14.

CESE consideră că investițiile în transporturi și, în special, în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa. Din acest motiv, CESE pledează pentru un buget mai substanțial dedicat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru perioada post-2020, granturile rămânând componenta principală. Într-adevăr, există o serie de proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor de importanță vitală pentru competitivitatea UE, dar acestea nu generează randamentul necesar al investiției pentru a atrage investitorii privați. Prin urmare, acestea necesită un angajament ferm asumat de UE și de autoritățile publice naționale în acest sens.

3.15.

CE trebuie să mențină integritatea capacității financiare a MIE și să nu mai efectueze reduceri în favoarea altor programe (FEIS, EDIDP – programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării).

3.16.

CESE subliniază necesitatea prioritizării proiectelor la scară largă la nivel european pentru digitalizarea transporturilor, cum ar fi ERTMS, SESAR și conducerea autonomă. Pentru realizarea acestor proiecte, este necesară o combinare a resurselor: fonduri publice din cadrul MIE și fonduri private garantate de InvestEU. Acoperirea 5G a rețelei TEN-T ar fi, de asemenea, fundamentală. În perioada 1995-2016, doar 8 % din 51 000 km de coridoare ale rețelei centrale au fost echipate cu ERTMS; în ritmul actual, va fi nevoie de peste 200 de ani pentru a echipa întreaga rețea centrală. Finalizarea până în 2030 ar necesita o investiție de 15 miliarde EUR și o accelerare semnificativă a programului, pentru ca apoi să asigure trafic feroviar fluid în Europa, cu o creștere a capacității, siguranței și punctualității.

3.17.

Electromobilitatea reprezintă un element esențial al tranziției către transporturi durabile și oferă, de asemenea, posibilitatea interacțiunii dintre vehicule și rețeaua electrică, iar capacitatea de stocare a bateriilor vehiculelor electrice servește drept sursă de flexibilitate pentru rețea. Interoperabilitatea în interfețele dintre vehicule și rețeaua electrică ar trebui să fie o prioritate principală în UE. MIE ar trebui să asigure, de asemenea, instituirea unor mecanisme care să certifice aplicațiile din domeniul transportului în care se utilizează energia electrică din surse regenerabile, de exemplu prin utilizarea certificatelor pentru garanția de origine a surselor regenerabile.

3.18.

Sinergiile sunt esențiale pentru implementarea cu succes a MIE. Exemple de astfel de sinergii sunt punctele de încărcare a vehiculelor electrice alimentate cu energie electrică din surse regenerabile, „porturile auto” cu panouri fotovoltaice și dezvoltarea tehnologiei de interfață vehicul-rețea.

3.19.

De asemenea, trebuie avută în vedere electrificarea transportului rutier. Pentru a electrifica aproximativ 7 000 km de autostrăzi destinate circulației camioanelor și autobuzelor, în perioada de referință, investițiile necesare s-ar ridica la 10 miliarde EUR.

3.20.

Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurilor de transport din UE prezintă încă un grad destul de mare de fragmentare și reprezintă o provocare majoră din punctul de vedere al capacității și al finanțării. Este important din punct de vedere strategic să se asigure, în egală măsură, pe de o parte creșterea durabilă, crearea de locuri de muncă și competitivitatea, iar pe de altă parte coeziunea socială/teritorială în UE.

3.21.

În infrastructura de transport sunt 11,2 milioane de angajați. În general, necesitățile și condițiile de muncă trebuie și ele să fie luate în considerare în cadrul MIE. CESE solicită să se ia măsuri cum ar fi controale eficiente, condiții de cazare modernă pe timpul nopții, spații de parcare suficiente cu echipament adecvat.

3.22.

CESE observă că, în forma actuală, propunerea Comisiei reprezintă o diminuare a angajamentului asumat anterior de a cheltui „cea mai mare parte” a bugetului alocat sectorului energiei pentru proiecte în materie de energie electrică. CESE salută estimările Comisiei, conform cărora acest obiectiv va fi îndeplinit în cadrul actualului MIE până la sfârșitul perioadei de programare. Îndeplinirea acestui angajament este esențială pentru a se garanta că MIE este în concordanță cu politica UE în domeniul climei și al energiei.

3.23.

În ceea ce privește includerea instalațiilor de exploatare a surselor regenerabile în categoria proiectelor eligibile în secțiunea privind energia a MIE, aceasta trebuie să fie modificată astfel încât să includă atât proiectele la scară largă, cât și portofoliile de proiecte la scară mică. Aceasta reprezintă o componentă esențială a creșterii gradului de utilizare a fondurilor UE pentru sursele regenerabile, astfel cum se prevede în versiunea reformată a Directivei privind energia din surse regenerabile.

3.24.

Admitem faptul că alocarea bugetului pentru MIE și contribuția din Fondul de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă, în prețuri constante, reduceri de 12-13 %. Este necesară o revizuire a acestui aspect. În același timp, este important să se realizeze prioritățile legate de transporturi ale MIE. Sumele din Fondul european de dezvoltare regională care nu au fost angajate de statele membre beneficiare în primii trei ani vor fi alocate în aceeași țară, în conformitate cu aceste priorități.

3.25.

Evaluarea la jumătatea perioadei a MIE s-a concentrat, în principal, asupra aspectelor cantitative, în pofida caracterului foarte tangibil al celor mai multe proiecte.

3.26.

O evaluare cantitativă/calitativă reală ar trebui efectuată la sfârșitul perioadei 2014-2020 pentru proiectele finalizate și pentru cele care se află la un nivel de construcție avansat.

3.27.

Proiectul nu conține o evaluare a eficacității proiectelor, aspect criticat de Curtea de Conturi Europeană (CCE) în raportul său din 2018. Prin urmare, CESE solicită o revizuire, printre altele, a progreselor înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea TEN-T, precum și a modificărilor fluxurilor de transporturi de pasageri și de marfă. În plus, CESE solicită o analiză socioeconomică cost-beneficiu a proiectelor TEN-T, care să țină seama de beneficiile și costurile relevante de natură socială, economică, ecologică și legate de climă.

3.28.

CESE sugerează că succesul MIE nu este garantat doar de suma de bani alocată și nici de numărul de proiecte care primesc finanțare. Metodologia de evaluare trebuie ajustată.

3.29.

CESE consideră, de asemenea, că trebuie luate în considerare metode mai bune de comunicare în ceea ce privește realizările în cadrul MIE. Trebuie avută în vedere și o mai bună predictibilitate.

3.30.

Metropolele din Europa sunt acele regiuni din UE în care se înregistrează cea mai mare densitate a traficului, aproape toate transporturile avându-și originea sau destinația în metropole. CESE solicită ca aglomerările urbane să fie luate în considerare în principalele proiecte de infrastructură, indiferent dacă pot sau nu pot beneficia de finanțare din Fondul de coeziune.

3.31.

CESE salută faptul că, pentru prima dată, infrastructura cu utilizare duală civilă și militară va beneficia în cadrul MIE de un sprijin în valoare de 6,5 miliarde EUR, pentru a îmbunătăți mobilitatea militară în UE, în conformitate cu Comunicarea comună din noiembrie 2017 (3) și cu Planul de acțiune din martie 2018 (4).

3.32.

CESE salută obiectivele stabilite în documentul „Planul de acțiune vizând mobilitatea militară” și sprijină o uniune a apărării sub aspectul îmbunătățirii infrastructurii și al creării de sinergii. Infrastructura cu utilizare duală civilă și militară urmează să fie dezvoltată de-a lungul rețelei TEN-T, inclusiv în regiunile cele mai expuse riscului militar.

Bruxelles, 19 septembrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) COM(2018) 321 final.

(2) COM (2018) 66 final.

(3) Bruxelles, 10.11.2017 JOIN(2017) 41 final – Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu – Îmbunătățirea mobilității militare în Uniunea Europeană.

(4) Bruxelles, 28.3.2018 JOIN(2018) 5 final – Comunicare comună către Parlamentul European și Consiliu privind Planul de acțiune vizând mobilitatea militară.