8.9.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 273/3 |
Acțiune introdusă la 1 iunie 2012 — Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord/Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European
(Cauza C-270/12)
2012/C 273/03
Limba de procedură: engleza
Părțile
Reclamant: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (reprezentanți: A. Robinson, agent, J. Stratford QC, A. Henshaw, Barrister)
Pârâte: Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European
Concluziile reclamantului
— |
anularea articolului 28 din Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit (1). |
— |
obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Articolul 28, intitulat „Dreptul de intervenție al AEVMP în situații excepționale”, obligă Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) atât să interzică persoanelor fizice sau juridice să efectueze vânzări în lipsă sau tranzacții similare sau să impună condiții privind efectuarea de vânzări în lipsă sau de tranzacții similare, cât și să solicite acestor persoane să notifice sau să publice astfel de poziții.
AEVMP ia astfel de măsuri dacă a) acestea răspund unei amenințări la adresa funcționării normale și a integrității piețelor financiare sau a stabilității unei părți sau a întregului sistem financiar din Uniune; b) există implicații transfrontaliere; și c) autoritățile competente nu au luat măsuri pentru contracararea amenințării sau măsurile pe care le-au luat nu contracarează în mod corespunzător amenințarea. Măsurile sunt valabile pentru până la trei luni, însă AEVMP este împuternicită să le reînnoiască pe perioadă nedeterminată. Măsurile prevalează asupra oricăror măsuri adoptate anterior de către o autoritate competentă în temeiul regulamentului privind vânzarea în lipsă.
Regatul Unit susține că articolul 28 este nelegal din următoarele motive.
În primul rând, este contrar celui de al doilea principiu stabilit de Curtea de Justiție în Hotărârea din 13 iunie 1958, Meroni/Înalta Autoritate (9/56, Rec., p. 9), întrucât:
1. |
criteriile privind momentul în care se impune ca AEVMP să acționeze în temeiul articolului 28 implică o largă putere de apreciere; |
2. |
AEVMP are o arie largă de alegeri cu privire la ce fel de măsură sau de măsuri să impună, și ce excepții să prevadă, iar aceste alegeri au implicații foarte semnificative în materie de politică economică; |
3. |
factorii pe care AEVMP trebuie să îi ia în considerare conțin criterii care sunt foarte subiective; |
4. |
AEVMP este împuternicită să reînnoiască măsurile fără nicio limitare cu privire la durata lor totală; |
5. |
chiar dacă (contrar susținerilor Regatului Unit) articolul 28 nu ar determina AEVMP să efectueze alegeri de politică macroeconomică, AEVMP are totuși o largă putere de apreciere în ceea ce privește aplicarea acestei politici oricărui caz particular, precum în cauza Meroni. |
În al doilea rând, articolul 28 pare că împuternicește AEVMP să adopte acte cu putere de lege de aplicare generală, ceea ce este contrar Hotărârii Curții din 14 mai 1981, Romano (98/80, Rec., p. 1241).
În al treilea rând, articolul 28 pare să confere AEVMP competența de a adopta acte fără caracter legislativ de aplicare generală, deși, potrivit articolelor 290 TFUE și 291 TFUE, Consiliul nu are competența în temeiul tratatelor să delege o astfel de competență unei simple agenții în afara acestor dispoziții.
În al patrulea rând, dacă și în măsura în care articolul 28 ar fi interpretat ca împuternicind AEVMP să adopte măsuri individuale în privința unor persoane fizice sau juridice, aceasta ar depăși competențele conferite prin articolul 114 TFUE.
Articolul 28 poate fi separat de restul regulamentului privind vânzarea în lipsă. Eliminarea sa ar lăsa în esență intact restul regulamentului.
(1) JO L 86, p. 1.