2.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/6

Recurs introdus la 23 noiembrie 2012 de Commune de Millau și Société d'économie mixte d'équipement de l'Aveyron (SEMEA) împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 19 septembrie 2012 în cauzele conexate T-168/10 și T-572/10, Comisia Europeană/SEMEA și Commune de Millau

(Cauza C-531/12 P)

2013/C 32/08

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurente: Commune de Millau, Société d'économie mixte d'équipement de l'Aveyron (SEMEA) (reprezentant: F. Bleykasten, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentelor

—

Anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 19 septembrie 2012;

Statuând din nou,

—

declararea faptului că Tribunalul nu este competent să se pronunțe asupra cererii îndreptate de Comisie împotriva Commune de Millau, în cauza T-572/10;

—

trimiterea Comisiei în fața instanțelor franceze competente pentru a formula recurs;

—

declararea inadmisibilității cererii îndreptate de Comisie împotriva SEMEA, în cauza T-168/10;

Pe fond,

—

constatarea faptului că obligația pe care se întemeiază reclamația Comisiei este prescrisă în temeiul dreptului francez;

—

respingerea cererilor Comisiei îndreptate împotriva Commune de Millau și împotriva SEMEA.

În subsidiar,

—

declararea faptului că Comisia a adus atingere principiilor securității juridice și bunei administrări;

—

declararea faptului că răspunderea extracontractuală a Uniunii este astfel angajată în ceea ce privește Commune de Millau și SEMEA;

—

obligarea Comisiei la plata către Commune de Millau și SEMEA a sumei de 41 012 euro în principal, la care se vor adăuga dobânzile și accesoriile calculate potrivit dreptului francez și care sunt scadente la data la care se va pronunța hotărârea.

În orice caz,

—

declararea faptului că cheltuielile de judecată vor fi în sarcina Comisiei.

Motivele și principalele argumente

Recurentele formulează patru motive împotriva hotărârii Tribunalului.

În primul rând, Commune de Millau susține că Tribunalul nu este competent să se pronunțe asupra cererii îndreptate împotriva sa. Potrivit recurentei, încheierea unei clauze compromisorii prin intermediul unei stipulații pentru altul este imposibilă pentru o persoană juridică de drept public francez. Pentru recurentă, nu există o convenție în cadrul căreia Commune de Millau ar fi putut stipula o clauză compromisorie în favoarea Comisiei.

În al doilea rând, SEMEA susține că, transferându-și patrimoniul unui asociat persoană juridică de drept public solvabilă (Commune de Millau), atunci când ea însăși se afla în stare de încetare de plăți, și-a lichidat în mod valabil drepturile și obligațiile cu caracter social.

În al treilea rând, recurentele invocă o eroare de drept a Tribunalului, în măsura în care acesta ar fi încălcat dispoziția legală aplicabilă în materie de prescripție. Creanța în litigiu ar fi astfel născută în cadrul raporturilor comerciale dintre SEMEA și Comisie. În pofida caracterului administrativ al contractului încheiat între SEMEA și Comisie, norma privind prescripția aplicabilă în speță este, potrivit recurentelor, articolul 189 bis, devenit articolul 110-4 din Codul comercial francez. Așadar, recurentele apreciază că creanța Comisiei este prescrisă.

În ultimul rând, recurentele reproșează Tribunalului că nu a recunoscut răspunderea Comisiei, deși inacțiunea sa timp de doisprezece ani în ceea ce privește recuperarea creanței sale ar reprezenta o culpă și ar încălca articolul 41 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Importanța intereselor reclamate de Comisie ar fi de asemenea legată de abținerea acesteia de la recuperarea creanței sale, astfel încât ar exista într-adevăr o legătură de cauzalitate între prejudiciul pretins și comportamentul Comisiei. În sfârșit, recurentele susțin că prejudiciul ar fi legat de imposibilitatea lor de a lua măsuri în timp util pentru a face față reclamației Comisiei.

  翻译：