—

anularea articolului 1 din Decizia C(2019) 743 final a Comisiei din 28 ianuarie 2019 privind o opoziție la divulgare formulată de reclamante în temeiul articolului 8 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO 2011, L 275, p. 29) (cazul AT.40054 — Criterii de referință pentru etanol), și

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea prin decizia contestată a normelor de drept care reglementează procedura de tranzacționare

Reclamantele susțin că instrumentele juridice care reglementează procedura de tranzacționare ar trebui să împiedice divulgarea documentelor în cauză. În special, articolul 10a, coroborat cu articolul 15 alineatul (1b) și cu articolul 16a alineatul (2) din Regulamentul nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 (1) ar trebui să fie interpretate în sensul că limitează divulgarea conținutului discuțiilor privind tranzacționarea la propunerea de tranzacționare însăși, la care se poate acorda accesul doar cu respectarea unor condiții stricte.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea prin decizia contestată a principiului protecției încrederii legitime

Reclamantele susțin că, prin practica sa constantă de a exclude documentele neoficiale prezentate în cadrul discuțiilor privind tranzacționarea de la dosarul la care au acces celelalte părți, precum și prin intermediul asigurărilor precise în acest sens în cadrul discuțiilor privind tranzacționarea, pârâta le-ar fi determinat să aibă așteptări legitime cu privire la tratamentul confidențial al documentelor în cauză.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea prin decizia contestată a principiului egalității de tratament și a principiului egalității armelor

Reclamantele susțin că, prin divulgarea către celelalte părți a conținutului discuțiilor purtate de acestea cu pârâta în vederea unei tranzacții, pârâta ar fi încălcat principiul egalității de tratament, întrucât a plasat părțile la tranzacție într-o poziție mai puțin favorabilă în raport cu părțile care s-au retras din discuțiile respective. Extinderea nejustificată a accesului la dosar al părților care s-au retras din tranzacție ar încălca de asemenea principiul egalității armelor, oferindu-le acestora un avantaj în cadrul relației inerent antagoniste dintre coautorii prezumați ai încălcării, cu privire la viitoare cereri de despăgubire.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea prin decizia contestată a principiului bunei administrări

Reclamantele susțin în plus că, permițând divulgarea informațiilor în litigiu, decizia i-ar fi permis pârâtei să adopte o politică total incoerentă, în care reclamantele au fost supuse unui tratament în mod considerabil mai puțin favorabil decât cel aplicat destinatarilor tuturor deciziilor anterioare ale pârâtei. Pentru acest motiv, trebuie să se considere că decizia contestată încalcă dreptul reclamantelor de a beneficia, în ceea ce privește problemele lor, de un tratament „imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil” din partea instituțiilor Uniunii Europene, precum pârâta, și încalcă astfel articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

5.

Al cincilea motiv, invocat cu titlu subsidiar, întemeiat pe o încadrare juridică incorectă în expunerea de motive

Prin intermediul celui de al cincilea motiv, invocat cu titlu subsidiar în raport cu celelalte motive, reclamantele susțin că, chiar și în cazul în care, în cele din urmă, Tribunalul ar fi de acord cu poziția pârâtei conform căreia documentele în litigiu trebuie să fie divulgate celorlalte întreprinderi, decizia contestată trebuie totuși să fie anulată ca urmare a erorilor conținute în expunerea de motive.

Pârâta a aplicat punctul 35 din comunicarea privind tranzacțiile pentru a acorda accesul la documentele în litigiu. Punctul 35 se referă doar la propunerile de tranzacționare, și nu la documentele referitoare la tranzacție, expresie utilizată în decizia contestată. Pentru a-i acorda expunerii de motive coerența internă, decizia contestată ar trebui să fie reformulată astfel încât să precizeze că aceste documente fac parte din propunerea de tranzacționare.