—

anularea deciziei Oficiului European pentru Selecția Personalului din 15 mai 2023, adoptată în cadrul concursului EPSO/AD/378/20;

—

obligarea pârâtei, Comisia Europeană, la rambursarea către OQ a cheltuielilor de judecată solicitate în cadrul prezentei proceduri, împreună cu dobânzile de întârziere care curg din momentul efectuării fiecăreia dintre acțiunile reclamantului și până la plată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 45 din TFUE ca urmare a faptului că, prin decizia din 15 mai 2023, comisia de evaluare a respins înscrierea reclamantului la concursul EPSO/AD/378/20 pentru motivul că diploma sa în drept francez nu îndeplinește cerințele concursului menționat, deși, în cauza T-713/20, care s-a desfășurat între aceleași părți și pe baza aceleiași situații de fapt, Tribunalul a precizat în mod expres că candidatura reclamantului nu poate fi respinsă pentru simplul motiv că nu este vorba despre una dintre diplomele concursului și că concursul este ilegal în acest sens în raport cu reclamantul. A fost încălcată astfel libertatea fundamentală a reclamantului garantată la articolul 45 TFUE deoarece această nerecunoaștere a creat un obstacol serios în calea libertății de circulație a persoanelor prin faptul că comisia de evaluare nu a evaluat diploma reclamantului în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții în materie. Al doilea aspect al primului motiv se referă la neluarea în considerare a altor experiențe și certificate ale reclamantului care demonstrează că deține cunoștințele și experiența necesară.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere a faptelor și de drept, întrucât comisia de evaluare nu a ținut seama de experiența reclamantului în traducerea textelor juridice dobândită în activitatea sa în cadrul Parlamentului European. Eroarea vădită constă în faptul că este vorba despre experiență în traducerea de texte juridic, cerință impusă, printre altele, în anunțul concursului. Comisia de evaluare a săvârșit de asemenea o eroare de drept, deoarece experiența reclamantului l-a calificat pentru posturi similare în cadrul altor instituții ale Uniunii și, în conformitate cu practica relevantă, ar fi trebuit să fie evaluată numai în contextul concursului în cauză. Procedând astfel, comisia de evaluare s-a îndepărtat de textul anunțului de concurs, de care este ținută în mod strict.

3.

Al treilea motiv se întemeiază pe neluarea în considerare a experienței de traducere dobândite în cadrul schimbului interinstituțional dintre Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Parlamentul European. Deși reclamantul era în mod oficial traducător în cadrul Parlamentului European la acea dată, cunoștințele pe care le-a dobândit în timp ce lucra în cadrul unui schimb la Curtea de Justiție nu puteau fi ignorate, deoarece este, din toate punctele de vedere, o experiență relevantă, indiferent de faptul că a avut loc în cadrul unui schimb. Calificând această experiență drept irelevantă, comisia de evaluare a săvârșit o eroare vădită de drept.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe neluarea în considerare în integralitate a experienței profesionale juridice dobândite în Croația. Comisia de evaluare a săvârșit o eroare vădită de apreciere a faptelor, deoarece nu a recunoscut ca experiență relevantă aproximativ 45 de zile de muncă în cadrul unui cabinet de avocatură din Croația. Reclamantului i s-a recunoscut doar aproximativ o lună de muncă în acel cabinet, după ce a fost înscris în tabloul avocaților stagiari. În susținerea argumentației potrivit căreia perioada în litigiu ar fi trebuit să fie luată în considerare, reclamantul arată că înscrierea ulterioară în tabloul menționat a fost determinată de faptul că reclamantul deține o diplomă străină, care a fost examinată în cadrul unei ședințe a baroului croat la aproape o lună după ce reclamantul a depus o cerere de înscriere în tabloul ținut de acest organism. Cu toate acestea, până la înscrierea sa în tabloul amintit, reclamantul a îndeplinit sarcini și îndatoriri strict juridice, după cum reiese și din documentația depusă, care dovedește că angajatorul a intenționat încă de la începutul raportului de muncă ca reclamantul să îndeplinească atribuțiile unui avocat stagiar. În plus, anunțul de concurs nu precizează nicăieri că cerința pentru recunoașterea experienței relevante este ca respectivul candidatul să fie înscris în tabloul avocaților stagiari, ci doar să fi fost angajat într-un cabinet de avocatură. Prin urmare, comisia de evaluare s-a îndepărtat de textul anunțului de concurs, de care este ținută în mod strict.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe nemotivarea deciziei din 15 mai 2023 de respingere a înscrierii reclamantului la concursul în litigiu, având în vedere că această decizie nu conține criteriile clare pe care s-a întemeiat decizia comisiei de evaluare, motivele prezentate sunt contradictorii și nu permit să se deducă criteriul exact pe care reclamantul nu l-a îndeplinit. Procedând astfel, comisia de evaluare a încălcat și principiul egalității de tratament, întrucât toți ceilalți candidați știau de la bun început dacă îndeplinesc condițiile concursului, în timp ce reclamantul, ca urmare a nemotivării menționate, încă nu știe dacă a îndeplinit cerințele concursului și pe baza căror criterii stabilește comisia de evaluare acest lucru.