27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/1

A.

întrucât unul dintre obiectivele Comunității, astfel cum este menționat la articolul 158 din Tratatul CE, este promovarea dezvoltării economice și sociale armonioase pe întreg cuprinsul Comunității și reducerea disparităților socio-economice între diferitele regiuni;

B.

întrucât atât în cadrul regiunilor, cât și între acestea pot apărea disparități;

C.

întrucât obiectivul subiacent al politicii de coeziune rămâne lupta împotriva disparităților sociale, economice și teritoriale dintre regiunile cele mai sărace și regiunile mai prospere și întrucât această politică nu ar trebui, prin urmare, să se limiteze la susținerea obiectivelor altor strategii, ceea ce ar putea împiedica coeziunea economică, socială și teritorială;

D.

întrucât, până în prezent, politica de coeziune a contribuit în mod efectiv la ajutarea regiunilor celor mai sărace să reducă decalajul în domeniul dezvoltării socio-economice;

E.

întrucât țări întregi se confruntă în continuare cu provocări considerabile în materie de dezvoltare și întrucât este puțin probabilă realizarea convergenței în cursul cadrului actual 2007-2013;

F.

întrucât creșterea economică se concentrează în unele state membre în jurul capitalelor naționale și regionale și al marilor centre urbane, lăsând alte zone, precum zonele rurale, periferice, insulare și montane, cu un grad inegal de dezvoltare socio-economică și accentuând vulnerabilitatea comunităților și grupurilor sociale din cadrul acestor zone;

G.

întrucât Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene desemnează coeziunea teritorială ca pe unul dintre obiectivele Uniunii Europene și prevede competența partajată în acest domeniu între Uniune și statele membre;

H.

întrucât conceptul de „comunitate vulnerabilă” este foarte larg și întrucât nu există criterii clare pentru a-l defini;

I.

întrucât numeroase teritorii sunt încă afectate negativ de poziția geografică îndepărtată și de handicapurile lor geografice și nu dispun de infrastructurile necesare care ar permite oportunități reale de dezvoltare pentru a atinge nivelul mediu de dezvoltare al Uniunii Europene;

J.

întrucât îmbunătățirea infrastructurilor de transport și a accesului la serviciile de transport va favoriza accesibilitatea regiunilor izolate, reducând, în același timp, excluderea comunităților și a grupurilor locale care trăiesc în aceste zone îndepărtate, și întrucât consolidarea serviciilor de interes general, în special a învățământului, va îmbunătăți condițiile de trai pentru comunitățile și grupurile vulnerabile;

K.

întrucât țările și regiunile cele mai sărace nu dispun de resursele financiare necesare pentru a-și aduce propria contribuție la fondurile comunitare la care au dreptul și, de cele mai multe ori, nici de capacitatea administrativă și de resursele umane pentru a utiliza în mod adecvat finanțarea acordată;

L.

întrucât, în condițiile unui puternic impact teritorial, este necesară o mai bună coordonare între politica de dezvoltare rurală și politica regională, în vederea consolidării sinergiilor și a complementarităților dintre aceste politici și pentru a lua în considerare avantajele și inconvenientele care ar apărea în cazul reintegrării acestor politici;

M.

întrucât nu există date statistice disponibile și comparabile la nivel micro-regional pentru regiunile Uniunii Europene în care trăiesc comunități și grupuri vulnerabile;

N.

întrucât sărăcia și excluderea au un caracter teritorial puternic;

O.

întrucât majoritatea celor mai defavorizate teritorii micro-regionale se confruntă cu probleme multidimensionale complexe legate de situarea periferică a acestora, precum și de o accesibilitate redusă, absența infrastructurii de bază, subdezvoltarea socio-economică, tendința de dezindustrializare, nivelurile scăzute de educație si formare, absența capacităților administrative, niveluri ridicate de șomaj, condițiile de locuit și de trai din ce în ce mai precare, accesul dificil la serviciile de interes general, absența condițiilor care permit dezvoltarea și progresele tehnologice și o pondere importantă a minorităților izolate și a grupurilor vulnerabile în rândul populației;

P.

întrucât politica de coeziune necesită un buget direct proporțional cu obiectivele acesteia și instrumente eficiente pentru a le permite regiunilor să depășească disparitățile de dezvoltare și să facă față provocărilor teritoriale, care includ schimbările demografice, concentrațiile urbane, fluxurile migratorii, globalizarea, schimbările climatice și aprovizionarea cu energie,

1.

subliniază că concentrarea teritorială a comunităților și a grupurilor vulnerabile și excluderea socială care afectează regiunile cele mai slab dezvoltate constituie o provocare din ce în ce mai mare pentru coeziunea din UE; subliniază totuși că fenomenul în cauză nu are numai un caracter interregional, în regiunile cele mai puțin dezvoltate, ci are, într-o mare măsură, un caracter intraregional, atât în regiunile dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, și că trebuie să i se acorde o atenție specială, ținând seama de faptul că aceste comunități și grupuri vulnerabile tind să își piardă vizibilitatea într-un tablou mai general și mai favorabil;

2.

invită statele membre să determine criteriile care permit definirea comunităților și a grupurilor vulnerabile, pentru o mai bună identificare a problemelor cu care se confruntă și pentru facilitarea adoptării unor măsuri direcționate și sistematice;

3.

consideră că dimensiunea teritorială a excluderii sociale ar trebui să fie abordată în cadrul politicii de coeziune teritorială;

4.

subliniază, în acest sens, că doar acțiunile individuale nu sunt suficiente pentru depășirea problemelor teritoriale ale excluderii sociale și, prin urmare, recomandă statelor membre să aplice o strategie cuprinzătoare pentru dezvoltarea teritorială, prin practicarea unei politici de echilibrare, aplicând abordarea integrată intersectorială și punând accentul pe potențialul tuturor teritoriilor UE;

5.

indică necesitatea tratării deficiențelor din domeniul egalității de șanse și a potențialei concentrări a conflictelor sociale în zonele subdezvoltate, prin intermediul unei abordări integrate;

6.

observă, în această privință, că grupurile vulnerabile pot exista în toate regiunile, chiar și în cele mai prospere, și că o abordare integrată ar trebui să țină seama de aceste grupuri;

7.

constată că fenomenele de pauperizare și de excludere nu sunt specifice zonelor urbane, ci afectează, în egală măsură, zonele rurale, chiar dacă acestea pot adopta forme specifice în zonele respective, în special din cauza faptului că, în mediul rural, la excluderea socială se adaugă și excluderea teritorială, precum și a faptului că în aceste spații nevizate de dezvoltarea economică sunt afectate toate grupurile sociale care le locuiesc;

8.

subliniază importanța, în contextul unei abordări integrate, de a face o prioritate din dezvoltarea unui mediu sănătos la nivel comunitar, al statelor membre și regional, pentru a atinge obiectivele politicii de coeziune, cum ar fi combaterea sărăciei, buna stare de sănătate a cetățenilor și o mai bună calitate a vieții în toate regiunile, elemente esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung și coeziunea socială, economică și teritorială în UE;

9.

subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale, precum și a partenerilor economici și sociali și a ONG-urilor relevante în planificarea și punerea în aplicare a strategiilor integrate de dezvoltare, precum și importanța sprijinirii inițiativelor pe verticală;

10.

solicită Comisiei și statelor membre să repartizeze resursele între orașele dezvoltate și teritoriile izolate, printre care și zonele rurale, într-un mod adaptat nevoilor lor specifice, și să stabilească programe pe termen lung, adaptate comunităților și grupurilor vulnerabile specifice, cu participarea autorităților locale, a partenerilor sociali și economici relevanți și a reprezentanților grupurilor de populație relevante la procesul decizional și la punerea în aplicare a acestor programe, pentru o mai bună abordare a nevoilor acestora și pentru găsirea unor soluții concrete pentru depășirea excluderii și a consecințelor sale;

11.

solicită menținerea, în zonele rurale, a unor activități ce generează venit, ceea ce implică acordarea unei atenții deosebite exploatărilor de tip familial, dar și exploatărilor agricole mici și mijlocii, cu revizuirea PAC, pentru a o face mai echitabilă, precum și activităților antreprenoriale neagricole care furnizează bunuri și servicii esențiale pentru menținerea populației și întâmpinarea noilor veniți;

12.

subliniază importanța pe care activitățile economice agricole și neagricole (precum transformarea și comercializarea directă a produselor agricole, turismul, serviciile, industriile mici și mijlocii) o au în zonele rurale pentru creșterea numărului de locuri de muncă, prevenirea sărăciei și diminuarea exodului rural; solicită, prin urmare, o ameliorare a posibilităților de formare profesională în zonele rurale, în scopul sprijinirii dezvoltării mediului de afaceri;

13.

îndeamnă Comisia și statele membre la o creștere a gradului de exploatare a sinergiilor și complementarităților diferitelor instrumente financiare disponibile, cum ar fi Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de coeziune, Fondul Social European, Fondul European de Integrare, programul de acțiune comunitară în domeniul sănătății publice și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru creșterea valorii adăugate a acestora;

14.

invită Comisia să prezinte, în cadrul viitoarei Cărți verzi privind coeziunea teritorială, un obiectiv pentru coeziunea teritorială, precum și o definiție clară a acesteia, criteriile care o determină, instrumentele sale, precum și mijloacele disponibile pentru atingerea obiectivelor teritoriale;

15.

invită Comisia și statele membre să producă date statistice comparabile la nivel micro-regional, concentrându-se în special asupra indicatorilor sociali, cum ar fi indicele dezvoltării umane instituit de Organizația Națiunilor Unite, pentru a face față, cu măsuri adecvate, situației din regiunile în care trăiesc comunitățile și grupurile cele mai vulnerabile și problemelor cu care se confruntă acestea;

16.

invită Comisia, în această privință, să analizeze cu atenție măsura în care noi indicatori de dezvoltare cuantificabili, pe lângă Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, cum ar fi indicatorii sociali, ar trebui, de asemenea, să fie utilizați pentru identificarea comunităților și a grupurilor celor mai vulnerabile și a localizării acestora, pentru indicarea disparităților dintre regiuni și din cadrul acestora, pentru evaluarea eficienței politicilor și a punerii în aplicare a acestora și pentru orientarea planificării dezvoltării;

17.

îndeamnă Comisia să analizeze, în cadrul Cărții verzi privind coeziunea teritorială, măsura în care NUTS 4 reprezintă nivelul adecvat pentru urmărirea unei politici diferențiate în vederea realizării obiectivului de coeziune teritorială;

18.

subliniază necesitatea abordării tendințelor demografice ale concentrării urbane viitoare și ale exodului rural, precum și a impactului teritorial al acestora; prin urmare, invită statele membre să elaboreze strategii pentru revitalizarea zonelor vulnerabile, prin dezvoltarea infrastructurii, prin stimularea oportunităților reale de dezvoltare, în concordanță cu potențialul lor specific, prin menținerea serviciilor de interes general prin consolidarea capacităților administrative locale și descentralizarea sectorului public, prin crearea unor posibilități de formare și a unor locuri de muncă corespunzătoare, prin îmbunătățirea condițiilor de locuit și de trai, precum și prin creșterea gradului de atractivitate a acestor zone pentru investitori; consideră că orașele au totodată nevoie de sprijin în eforturile lor de remediere a dificultăților urbane;

19.

consideră că, deși în trecut exodul rural a jucat un rol de supapă pentru agricultorii excluși din activitatea lor inițială, acest lucru nu mai este valabil, deoarece, în prezent, șomajul afectează în mod serios persoanele necalificate și, astfel, unitățile industriale instalate în mediul rural se numără printre primele victime ale restructurărilor și delocalizărilor, ceea ce are ca efect reducerea posibilităților de pluriactivitate pe care puteau conta altădată micii agricultori aflați în dificultate pentru a-și completa venitul agricol și accelerarea pauperizării acestora;

20.

subliniază că ar trebui nu numai să se mențină politicile structurale după 2013, dar și că ar trebui ca reexaminarea bugetară să fie utilizată ca o oportunitate pentru a asigura că se pun la dispoziție resursele necesare pentru a garanta în viitor coeziunea economică, socială și teritorială între teritoriile Uniunii Europene;

21.

recomandă integrarea voluntariatului în măsurile politice adoptate pentru combaterea excluderii sociale și pentru încurajarea comunităților și grupurilor vulnerabile să devină mai active;

22.

invită Comisia să prezinte o propunere specifică pentru abordarea realistă și specifică a problemelor cu care se confruntă comunitățile și grupurile vulnerabile, inclusiv excluderea socială;

23.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/5

A.

întrucât Declarația mileniului a Organizației Națiunilor Unite solicită tuturor statelor să asigure coerența politicilor de dezvoltare;

B.

întrucât UE se angajează pe deplin să asigure CPD în conformitate cu articolul 178 din Tratatul CE, care stipulează că Comunitatea ține seama de obiectivele politicii Comunității în domeniul cooperării pentru dezvoltare în politicile pe care le pune în aplicare și care sunt susceptibile de a afecta țările în curs de dezvoltare;

C.

întrucât punctul 35 din Consensul european privind dezvoltarea mai sus-menționat prevede că „UE se angajează pe deplin să acționeze pentru a promova coerența politicilor de dezvoltare într-un anumit număr de domenii” și că „este important ca politicile care nu privesc dezvoltarea să sprijine eforturile țărilor în curs de dezvoltare de a atinge Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului”;

D.

întrucât mai sus-menționatul raport bienal al Comisiei privind CPD menționează, printre altele, faptul că:

E.

întrucât concluziile Consiliului din 24 mai 2005 cuprind angajamentul de a spori coerența politicilor UE pentru dezvoltare, în special în douăsprezece domenii de politică prioritare, incluzând comerțul, domeniul pescuitului, mediul, schimbările climatice, migrarea și ocuparea forței de muncă;

F.

întrucât cele două resurse naturale biologice cele mai importante, exploatate de UE în Africa de Vest, sunt peștele și lemnul, având în vedere faptul că, potrivit Direcției Generale Comerț a Comisiei, peste 80 % din exporturile de pește și lemn ale țărilor membre ale Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO) pleacă spre UE;

G.

întrucât Organizația Națiunilor Unite definește Africa de Vest drept cea mai vestică regiune din Africa cuprinzând următoarele 16 țări: Benin, Burkina Faso, Capul Verde, Côte d'Ivoire, Gambia, Ghana, Guinea, Guinea-Bissau, Liberia, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone, Togo (adică Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane (CEDEAO) plus Mauritania) (8), și întrucât Camerunul este adesea considerat ca făcând parte din Africa de Vest,

1.

salută atenția sporită și angajamentul Comisiei, al Consiliului și al statelor membre UE față de CPD, astfel cum demonstrează cele 12 angajamente CPD, rapoartele bienale, precum și alte câteva noi mecanisme;

2.

subliniază importanța coerenței politicilor, ca pe o contribuție a UE la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;

3.

subliniază faptul că voința politică și angajamentul de a lua în considerare interesele țărilor în curs de dezvoltare în toate domeniile de politici care le afectează este fundamentală pentru a atinge o mai bună coerență a politicilor;

4.

atrage atenția asupra interdependenței puternice dintre politicile UE pentru dezvoltare și din domeniul pescuitului și politicile de dezvoltare și din domeniul comerțulului cu lemn și subliniază că măsurile luate în domeniile politicilor UE din domeniul pescuitului și lemnului au un impact puternic asupra dezvoltării locale durabile;

5.

reamintește faptul că mai sus-menționata COP 13 a recunoscut contribuția semnificativă a defrișării la apariția emisiilor de gaze de seră și, prin urmare, a schimbărilor climatice și subliniază necesitatea de a sprijini țările în curs de dezvoltare în eforturile lor pentru conservarea și gestionarea durabilă a pădurilor; îndeamnă UE și statele membre la contribuții financiare substanțiale pentru inițiativele internaționale vizând conservarea, utilizarea și gestionarea durabilă a pădurilor în țările în curs de dezvoltare și în special pentru sprijinirea țărilor africane;

6.

este preocupat de faptul că defrișările tropicale reprezintă una dintre cauzele principale ale schimbărilor climatice, răspunzătoare pentru 20 % din emisiile de gaz de seră create anual de oameni și care distrug existența a milioane de comunități indigene și locale;

7.

este preocupat de faptul că importurile ieftine de produse ilegale din lemn și de produse forestiere, împreună cu neconformitatea unor actori din industrie la standardele sociale și de mediu de bază, destabilizează piețele internaționale și reduc veniturile fiscale ale țărilor producătoare;

8.

este preocupat de faptul că, potrivit datelor FAO, mai puțin de 7 % din zonele forestiere globale sunt etichetate ecologic și că mai puțin de 5 % din pădurile tropicale sunt gestionate în mod durabil;

9.

salută faptul că în Africa de Vest Comisia este angajată în negocieri oficiale cu Ghana și Camerun, precum și în discuții preliminare cu Liberia, în vederea semnării de acorduri de parteneriat voluntar (APV) pentru a controla legalitatea produselor din lemn exportate direct în UE;

10.

subliniază faptul că toate programele privind conservarea pădurilor, inclusiv Programul partenerial pentru păduri și carbon (FCPF) și (FLEGT, necesită salvgardarea drepturilor tradiționale și cutumiare ale comunităților locale și indigene de a utiliza pădurile în conformitate cu Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene;

11.

invită Comisia să răspundă favorabil cererilor de finanțare a inițiativelor de gestiune durabilă a pădurilor în cadrul programării ajutoarelor și a documentelor de strategie națională;

12.

invită Comisia să prezinte o Comunicare care să decidă abordarea, implicarea și susținerea UE pentru mecanismele de finanțare prezente și viitoare, pentru a promova protecția pădurilor și reducerea emisiilor datorate despăduririlor, inclusiv în cadrul CCONUSC/Protocolul de la Kyoto și al Programului partenerial pentru păduri și carbon; această comunicare ar trebui să evidențieze angajamentul UE de a oferi finanțare pentru a asista țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește protejarea pădurilor, crearea unor zone împădurite protejate precum și promovarea de alternative economice la distrugerea pădurilor;

13.

invită Comisia și statele membre să accelereze punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE și al dregulamentului UE FLEGT sus-menționate, care vizează combaterea defrișărilor ilegale și comerțul aferent, sporirea consumului de produse de lemn produse în mod durabil și creșterea semnificativa a numărului țărilor partenere;

14.

în special, invită Comisia să propună, în cadrul acestei perioade legislative, o propunere legislativă detaliată care să împiedice introducerea pe piață a lemnului și a produselor din lemn provenite din surse ilegale și distructive;

15.

îndeamnă statele membre și Comisia să accelereze adoptarea și punerea în aplicare a unei politici de achiziții publice ecologice la nivel local, național și european, care să favorizeze achiziționarea de produse cu etichetă ecologică, în special a acelora certificate potrivit standardelor organizației non-guvernamentale Forest Stewardship Council;

16.

subliniază gradul înalt al dependenței de pescuit al țărilor din Africa de Vest, ca sursă de ocupare a forței de muncă, siguranță alimentară, proteine, venituri guvernamentale și devize; acesta este ilustrat de un studiu de caz actual, publicat de Organizația internațională pentru migrație (OIM) și care sugerează că una din cele mai importante cauze ale migrației din Senegal o constituie declinul industriei de pescuit locale;

17.

constată cu satisfacție și încurajează progresele realizate în acest domeniu, dar își reiterează preocuparea privind faptul că unele țări din zonă se implică lent și cu reticențe în protejarea propriilor resurse; deplânge faptul că, în pofida eforturilor depuse de UE în cadrul acordurilor de parteneriat, durabilitatea în materie de resurse biologice naturale, printre care se numără și cele halieutice, precum și beneficiile unei exploatări durabile, nu numai că nu sunt o prioritate pentru țările respective, ci adeseori sunt subordonate altor interese politice și economice;

18.

îndeamnă, prin urmare, Comisia să analizeze chestiunea și legătura clară dintre nivelurile de migrare ale imigranților din țările din Africa de Vest în Uniunea Europeană și declinul puternic al rezervelor de pește din largul coastei Africii de Vest;

19.

invită Comisia și guvernele statelor din Africa de Vest să stopeze pescuitul ilegal și să monitorizeze și să controleze rezervele de pește pentru a pune capăt declinului substanțial al acestora din spațiul maritim al Africii de Vest;

20.

consideră că resursele de pescuit din Africa de Vest reprezintă un potențial semnificativ pentru dezvoltarea locală și o contribuție la siguranța alimentară; constată cu preocupare faptul că, potrivit celor mai recente evaluări științifice efectuate din 2006 de Comisia pentru pescuit din zona central-estică a Atlanticului, numeroase rezerve din Africa de Vest sunt supraexploatate și cel puțin una este pe cale de dispariție;

21.

consideră că o evaluare a amplorii coerenței dintre politicile de dezvoltare ale Comunității și politicile sale în domeniul pescuitului implică multe aspecte dincolo de acordurile bilaterale de parteneriat în domeniul pescuitului, semnate cu câteva țări terțe din Africa de Vest; la fel de importante sunt politicile Comunității în privința:

22.

solicită Comisiei, în lumina Acordului de Parteneriat Economic (EPA) încă neacceptat și nesemnat cu țările din Africa de Vest, să procedeze în conformitate cu agenda privind CPD în cazul negocierii acordurilor pentru lemn și pește ca parte din procesul EPA;

23.

îndeamnă din nou Comisia să promoveze obiectivul final al EPA, care este reprezentat de progresul integrării regionale și întărirea poziției economice a țărilor ACP și, în acest context, subliniază în special poziția țărilor din Africa de Vest;

24.

consideră că politica UE în domeniul pescuitului, inclusiv relațiile sale cu Africa de Vest, trebuie să respecte mai sus-menționatul Cod de conduită FAO pentru pescuitul responsabil din 1995;

25.

își exprimă satisfacția privind faptul că șapte țări din Africa de Vest au încheiat acorduri de pescuit cu Uniunea Europeană în noua formulă a acordurilor de asociere, în cadrul cărora se includ, în afară de obiectivul inițial de apărare a intereselor flotei UE, clauze prin care țara terță trebuie să pună în practică planuri care să garanteze o exploatare durabilă a resurselor lor halieutice;

26.

consideră că sporirea, în trecut, a capacității de pescuit într-o regiune care dispune de sisteme relativ slabe de gestionare a sectorului pescuitului și de mijloace insuficiente pentru a supraveghea și controla activitățile navelor de pescuit, a contribuit la situația problematică în care se află resursele de pește din regiune; salută, astfel, sistarea, în 2005, a subvențiilor pentru transferul de capacități de pescuit din UE către Africa de Vest;

27.

constată că atunci când UE își reduce activitățile în apele Africii de Vest, locul său poate fi luat de flote din alte țări, care pot să nu aibă același respect pentru principiile durabilității;

28.

consideră că, în special în domeniul resurselor halieutice, este necesară consolidarea cu prioritate a următoarelor aspecte:

29.

invită UE să decupleze nivelul plăților pentru acorduri de nivelul ocaziilor de pescuit acordate în schimb, ceea ce poate constitui un factor de descurajare pentru respectiva țară terță de a reduce accesul, atunci când stocurile sunt epuizate, sau poate conduce la reduceri neașteptate și semnificative în veniturile guvernului țării terțe;

30.

invită UE să ia măsurile următoare, pentru a transforma activitățile de pescuit din Africa de Vest în activități durabile și coerente cu politicile de dezvoltare ale Comunității, indiferent dacă acțiunile respective vor fi parte dintr-un acord de parteneriat sau dintr-un acord privat:

31.

admite faptul că cooperarea pentru o dezvoltare durabilă nu poate fi susținută doar de politica comună în domeniul pescuitului, în pofida faptului că contribuțiile financiare din acordurile de pescuit reprezintă o parte substanțială din bugetul total al unor țări terțe, la care se adaugă investițiile armatorilor și cooperarea bilaterală cu statele membre, inclusiv cea financiară și că este necesară asocierea restului politicilor comunitare, în special cea a cooperării pentru dezvoltare, pentru a crea condițiile politice și socio- economice care să permită acestor țări să își reorienteze eforturile administrative și financiare pentru a beneficia pe deplin și în mod durabil de potențialul resurselor biologice naturale;

32.

îndeamnă la o mai bună coordonare între Comisie și statele membre în proiectele lor de cooperare pentru dezvoltare, inclusiv în stabilirea priorităților și obiectivelor;

33.

deplânge faptul că evaluarea impactului asupra durabilității (SIA) a Acordurilor de Parteneriat Economic dintre UE și ACP din mai 2007, comandată de către Comisie, nu investighează sectoarele forestiere și abordează doar în treacăt chestiuni din domeniul pescuitului;

34.

solicită Comisiei:

35.

conchide că procesul FLEGT și noua generație, modificată, a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului prezintă, din 2003, puncte de plecare importante pentru politici favorabile dezvoltării; subliniază, cu toate acestea, că politicile UE față de Africa de Vest în domeniile pescuitului și lemnului trebuie să capete o amploare sporită și să fie îmbunătățite pentru a asigura o reală coerență politicilor de dezvoltare;

36.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretariatelor ACP, CEDEAO, Uniunii Africane, Organizației economice pentru dezvoltare și cooperare (OECD), Comisiei pentru pescuit subregionale, Comisiei pentru pescuit din zona central-estică a Atlanticului, guvernelor tuturor statelor CEDEAO, precum și guvernelor Mauritaniei și Camerunului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/13

A.

întrucât vizita raportorului Parlamentului la Comisia pentru persoane dispărute din Cipru (CMP), la locurile de exhumare, la laboratorul bicomunal de antropologie și la familiile persoanelor dispărute în Cipru a fost destinată în exclusivitate investigării problemei umanitare a persoanelor dispărute (ciprioți greci și ciprioți turci), rudele persoanelor dispărute având dreptul de a cunoaște soarta acestora;

B.

întrucât durerea foarte mare și suferința familiilor persoanelor dispărute, care de zeci de ani nu cunosc soarta rudelor lor, persistă și întrucât trebuie depuse toate eforturile pentru a urgenta investigațiile, în timp ce martorii oculari încă mai pot depune mărturie;

C.

întrucât Comisia pentru persoane dispărute (CMP) în Cipru a făcut progrese din 2004 în ceea ce privește exhumarea și identificarea rămășițelor și întrucât aceasta dă dovadă de hotărâre în ceea ce privește continuarea acestor demersuri pentru a obține rezultate care nu pot fi realizate decât prin sporirea capacității lor, în special pe teren;

D.

întrucât Proiectul CMP privind exhumarea, identificarea și returnarea rămășițelor persoanelor dispărute este în curs de desfășurare din august 2006 și, până în prezent, au fost exhumate398 de rămășite, dintre care 266 au fost cercetate la laboratorul de antropologie al CMP, în încercarea de a face eventuale identificări;

E.

întrucât laboratorul de genetică medico-legală al Institutului de Neurologie și Genetică din Cipru a primit sarcina de a identifica, prin metodele de determinare a ADN-ului, rămășițele scheletice exhumate, primele eșantioane fiind primite la începutul lunii aprilie 2007;

F.

întrucât primele identificări pozitive au fost făcute la sfârșitul lunii iunie 2007 și, până în prezent, 91 de rămășițe ale unor persoane exhumate în cadrul Proiectului CMP au fost identificate prin acest proces;

G.

întrucât cea mai mare contribuție unică acordată CMP, de 1,5 milioane EUR, acoperă doar perioada de până la sfârșitul anului 2008 și a fost făcută în cadrul ajutorului financiar acordat de UE pentru comunitatea turco-cipriotă;

H.

întrucât ar trebui să se ia act, în mod special, de cooperarea constructivă dintre ciprioții greci și ciprioții turci membri ai CMP, precum și de buna cooperare dintre echipele bi-comunale ale ciprioților greci și ale ciprioților turci, atât în laborator, cât și pe teren,

1.

invită părțile implicate să continue să coopereze onest și sincer pentru a grăbi finalizarea investigațiilor corespunzătoare în ceea ce privește soarta persoanelor dispărute în Cipru și pentru a pune integral în aplicare hotărârea CEDO din 10 mai 2001;

2.

invită părțile implicate și pe cele care dețin sau ar putea deține orice informații sau dovezi provenite din surse sau arhive personale, din rapoartele de pe front sau din registrele din locurile de detenție să le pună la dispoziția CMP în vederea accelerării demersurilor acesteia;

3.

sprijină acordarea unui sprijin financiar suplimentar pentru CMP, începând din anul 2009, și pentru anii următori și consideră că este esențial să se aloce o sumă suplimentară de 2 milioane EUR în bugetul general al Uniunii Europene pentru 2009;

4.

invită Consiliul și Comisia să aprobe acest sprijin financiar suplimentar pentru 2009 nu numai pentru a continua demersurile, ci și pentru a spori capacitatea, în special pe teren, în vederea angajării mai multor oameni de știință și a acordării de fonduri pentru mai mult echipament;

5.

invită statele membre să continue să ofere sprijin, așa cum au făcut și până în prezent;

6.

solicită Comisiei sale pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să continue să monitorizeze situația persoanelor dispărute în Cipru și să prezinte rapoarte anuale;

7.

împuternicește raportorul Parlamentului și Comisia sa pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să ia toate măsurile posibile pentru a convinge părțile implicate să contribuie sincer și activ la eforturile depuse pentru verificarea situației fiecărei persoane dispărute în parte;

8.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, guvernelor și parlamentelor din Cipru, Turcia, Grecia și Regatul Unit, precum și Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/15

A.

întrucât numărul catastrofelor naturale și al celor provocate de om, cum ar fi inundațiile,care cauzează daune omului, economiei, mediului și culturii este în creștere, fiind astfel necesară consolidarea nu numai a capacității de reacție a UE, dar și intensificarea măsurilor de prevenire și de redresare;

B.

întrucât problemele legate de incendiile forestiere și de secete vor deveni din ce în ce mai acute odată cu creșterea frecvenței verilor extrem de secetoase și întrucât experiențele din anii trecuți, cât și cele recente, subliniază necesitatea consolidării capacității de prevenire, pregătire și reacție a protecției civile comunitare în ceea ce privește incendiile forestiere și alte incendii grave;

C.

întrucât în prezent nu există la nivelul UE orientări referitoare la prevenirea incendiilor de pădure;

D.

întrucât statele membre rămân responsabile de menținerea unor politici funciare care să nu ofere stimulente perverse pentru incendierea pădurilor indusă de factorul uman în vederea modificării statutului terenurilor;

E.

întrucât Cartea verde a Comisiei intitulată „Adaptarea la schimbările climatice în Europa” (COM(2007)0354) subliniază că schimbările climatice vor determina o creștere a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme în Europa, conducând la un risc ridicat de prejudiciere a oamenilor, a infrastructurii și a mediului;

F.

întrucât consolidarea capacității de reacție a Uniunii în caz de catastrofe necesită o abordare care să includă prevenirea, pregătirea, reacția și redresarea la nivel național, european și internațional;

G.

întrucât numărul mare de incendii din sudul Europei în 2007, precum și amploarea acestora, sunt rezultatul unui număr de factori, inclusiv al schimbărilor climatice, o delimitare și o îngrijire neadecvată a pădurilor, precum și o combinație de cauze naturale și neglijențe umane, dar și al unor acțiuni criminale, și întrucât numărul incendiilor de pădure de la începutul primăverii 2008 ar trebui să dea un semnal de alarmă că asemenea incidente s-ar putea repeta în vara viitoare,

H.

întrucât este nevoie de o mai bună coordonare între Consiliu, Comisie și statele membre în ceea ce privește nu numai acțiunile preventive, ci și întregul ciclu al unei catastrofe până la etapele finale de redresare, în colaborare strânsă cu Parlamentul European;

I.

întrucât catastrofele actuale sunt adesea de natură transfrontalieră și necesită reacții multilaterale coordonate, având în vedere, în același timp, consecințele economice și sociale nefaste pe care le au catastrofele naturale asupra economiilor regionale, asupra activității de producție și asupra turismului,

J.

întrucât, în contextul creșterii frecvenței catastrofelor naturale grave la nivel mondial, al agravării efectelor suferite de categoriile cele mai sărace ale populației, actorii de la nivelul Uniunii Europene trebuie să-și coordoneze eforturile pentru a garanta acordarea, într-un mod eficace, a asistenței umanitare victimelor și pentru a reduce vulnerabilitatea acestora;

K.

întrucât lipsa unor sisteme și norme de avertizare comune constituie o problemă semnificativă în contextul mobilității crescânde a cetățenilor pe teritoriul Uniunii și al țărilor terțe,

L.

întrucât Uniunea Europeană trebuie să recunoască caracterul specific al catastrofelor naturale care survin în zona mediteraneană sub formă de secetă și de incendii și să își adapteze în mod corespunzător instrumentele în materie de prevenire, de cercetare, de gestionare a riscurilor, de protecție civilă și de solidaritate;

1.

salută comunicarea Comisiei privind consolidarea capacității de răspuns a Uniunii în caz de catastrofe, menționată anterior, precum și obiectivul general de coerență, eficacitate și vizibilitate sporite în ceea ce privește reacția UE în caz de catastrofe;

2.

consideră consolidarea capacității prevenire și de reacție a Uniunii în caz de catastrofe ca fiind un obiectiv politic prioritar pentru Uniunea Europeană și consideră că ar trebui mobilizate toate mijloacele pentru realizarea acestui obiectiv, mai ales în ceea ce privește inundațiile masive care s-au produs în ultimii ani;

3.

subliniază că abordarea Comisiei privind catastrofele naturale și cele provocate de om survenite în UE sau în țările terțe ar trebui să fie sub toate aspectele coerentă și consecventă cu Comunicarea acesteia intitulată „Șansa oferită Europei de schimbările climatice” (COM(2008)0030) și cu propunerea acesteia privind eforturile statelor membre de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pentru a îndeplini până în 2020 angajamentele Comunității privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; subliniază că schimbările climatice reprezintă un factor esențial care determină frecvența sporită și gravitatea catastrofelor naturale și că politicile privind mediul și legislația privind schimbările climatice trebuie să constituie pilonii capacității de reacție a Uniunii în caz de catastrofe pentru a preveni prejudicierea ulterioară a oamenilor, a infrastructurii și a mediului;

4.

consideră că consecvența și coordonarea între diferitele domenii de politici și între diversele instituții de la nivel local, regional, național și de la nivelul UE, vor conduce la o gestionare a catastrofelor mai eficace, mai integrată și mai vizibilă din partea UE;

5.

consideră că cooperarea cu țările candidate și cu țările care au statutul de candidat potențial în vederea îmbunătățirii capacităților acestora de a preveni și de a face față dezastrelor și sprijinul acordat cooperării regionale sunt în interesul reciproc al UE și al țărilor în cauză și este indicat, prin urmare, să fie dezvoltată și consolidată astfel încât să se garanteze complementaritatea și să se evite dublarea eforturilor depuse în cadrul actualelor inițiative bilaterale, regionale și internaționale;

6.

subliniază că activitățile planificate de Comisie cu scopul de a dezvolta o bază de date care să includă scenarii de catastrofe, capacitățile necesare și cele disponibile și impactul diferitelor opțiuni de acoperire a lacunelor identificate nu ar trebui folosite drept pretext pentru amânarea unor propuneri importante pentru protecția cetățenilor, a proprietății sau a mediului în caz de catastrofe;

7.

subliniază că abordarea Comisiei ar trebui să acopere întregul ciclu al unei catastrofe, de la prevenire la redresare, atât în cazul catastrofelor naturale, inclusiv secetele deosebit de grave, cât și în cazul celor provocate de om, indiferent dacă au loc în Uniune sau în țări terțe, și că este de nevoie de acțiuni suplimentare în domeniile cuprinse în comunicarea Comisiei;

8.

salută prezentarea de către Comisie a unui plan de acțiune pentru implementarea Consensului european privind ajutorul umanitar, ca o contribuție importantă în direcția unui ajutor umanitar european eficace, bine coordonat și intensificat;

9.

accentuează importanța consolidării capacității globale de reacție și, prin urmare, recunoaște rolul factorilor importanți, cum ar fi ONU, Mișcarea de Cruce Roșie și ONG-urile în zonele din țările terțe predispuse la dezastre;

10.

reamintește că utilizarea în țările terțe a resurselor de protecție civilă și a dotărilor militare ca reacție la urgențele umanitare trebuie să se realizeze în conformitate cu orientările internaționale existente, ca, de exemplu, Orientările de la Oslo și Orientările RMPC, îndeosebi pentru a menține conformitatea cu principiile umanitare ale neutralității, omeniei, imparțialității și independenței; subliniază că, atunci are loc într-o situație de criză umanitară, utilizarea resurselor de protecție civilă ar trebui să corespundă necesităților și să fie complementară ajutorului umanitar și coerentă cu acesta;

11.

invită Comisia și statele membre să nu se axeze numai pe abordări bazate pe risc în pregătirea pentru evenimente extreme, ci să abordeze și moduri de a reduce vulnerabilitatea la nivelul politicilor UE, prin intermediul unei planificări corespunzătoare și prin adoptarea în timp util a unor măsuri de reducere a riscurilor, luând în considerare, atunci când este necesar, politicile și legislația privind mediul și schimbările climatice;

12.

își reiterează poziția potrivit căreia unicul obiectiv urmărit de Comunitate prin acordarea de asistență umanitară și în domeniul protecției civile țărilor terțe îl constituie prevenirea sau atenuarea suferințelor umane, iar această asistență ar trebui să se bazeze în mod exclusiv pe nevoile victimelor și să respecte principiile umanitare fundamentale ale neutralității, imparțialității și nediscriminării;

13.

invită Comisia să prezinte urgent, nu mai târziu de sfârșitul anului 2008, propunerile referitoare la prevenirea catastrofelor în Uniunea Europeană, împreună cu o strategie UE de reducere a riscului de catastrofă în țările în curs de dezvoltare;

14.

reamintește că UE va sprijini activitățile pregătitoare desfășurate la nivel local în cadrul unor operațiuni umanitare și va include în politica sa de dezvoltare aspectul reducerii riscurilor de catastrofe;

15.

regretă că nu s-a dat curs propunerii făcute de fostul comisar european Michel Barnier de a crea o forță europeană de protecție civilă și subliniază, în acest context, necesitatea de a continua dezvoltarea unei capacități de reacție rapidă pe baza modulelor de protecție civilă ale statelor membre, în conformitate cu mandatul prezentat la reuniunea Consiliului European din 15 și 16 iunie 2006, și invită Comisia să elaboreze o propunere concretă în acest scop;

16.

regretă faptul că Consiliul pare să fi decis să nu continue adoptarea noului regulament privind Fondul de solidaritate UE (FSUE), în pofida sprijinului puternic acordat de Parlamentul European pentru revizuirea instrumentului existent; reamintește Consiliului că Parlamentul a adoptat cu majoritate covârșitoare poziția sa în prima lectură în mai 2006 și că dosarul relevant a fost blocat de Consiliu pe o perioadă mai mare de doi ani; își reafirmă convingerea că noul regulament privind FSUE, care, printre alte măsuri, coboară pragul de mobilizare a Fondului, va oferi Uniunii un unghi mai bun de abordare a prejudiciilor cauzate de catastrofe, într-un mod mai eficace mai flexibil și mai rapid; îndeamnă cu tărie Consiliul European să decidă să nu respingă acest regulament și să solicite revizuirea imediată a actualului FSUE;

17.

solicită Comisiei să mobilizeze, dacă este necesar, actualul FSUE, într-un mod cât mai flexibil și cât mai rapid; consideră că în cazul unei catastrofe naturale, este extrem de important ca resursele necesare din FSUE să fie imediat disponibile pentru a reduce suferința și pentru a răspunde nevoilor victimelor și ale rudelor apropiate ale acestora;

18.

invită Comisia să efectueze cercetări mai detaliate, în scopul ameliorării acțiunilor de prevenire a incendiilor forestiere și a metodelor de combaterea a incendiilor forestiere și să revizuiască amenajarea teritorială și utilizarea terenurilor; îndeamnă, prin urmare, statele membre să ia măsuri ferme pentru a îmbunătăți și a pune în aplicare cadrul legislativ privind protecția pădurilor și să se abțină de la activități de comercializare, reclasificare și privatizare, limitând în acest fel intruziunile și speculațiile; consideră că întreaga expertiză a UE, inclusiv cea legată de sistemele de satelit, ar trebui să fie utilizată în acest scop;

19.

invită Comisia să prezinte un pachet de instrumente obligatorii din punct de vedere juridic (de exemplu o directivă-cadru) menite să acopere lacunele din legislația existentă a UE, precum și din politicile și programele sale din domeniul prevenirii și reacției în caz de catastrofă;

20.

recomandă ca acest cadru cuprinzător să conțină trei piloni referitori la prevenire, în vederea consolidării capacității de prevenire de la nivelul mecanismelor existente în UE și de la nivelul abordărilor practicate în statele membre, elaborând astfel o nouă abordare-cadru privind prevenirea catastrofelor și susținând dezvoltarea ulterioară a cunoștințelor și a tehnologiei în materie de prevenire prin activități de cercetare și prin programele de dezvoltare la nivelul UE;

21.

recomandă ca propunerile referitoare la consolidarea capacității de reacție a UE în general să includă stabilirea unor resurse-cheie care să aibă o disponibilitate garantată de participare la operațiuni de protecție civilă în orice moment; afirmă că acestea ar trebui să se bazeze pe capacitățile naționale și, atunci când este nevoie, să includă acorduri cu alte părți;

22.

invită Comisia să valorifice pe deplin proiectul pilot din 2008 legat de incendiile forestiere și de acțiunile pregătitoare legate de capacitatea de reacție rapidă, pentru a experimenta încheierea de acorduri operaționale cu statele membre și cu alte părți, prin care să se pună la dispoziție capacități de reacție în orice moment pentru operațiunile europene de protecție civilă, și consideră că experiențele acumulate în acest fel vor putea fi utilizate în susținerea unor viitoare propuneri legislative;

23.

sprijină activitățile destinate consolidării mijloacelor de intervenție ale statelor membre în materie de protecție civilă, în special prin schimburi de experți și de bune practici, prin exerciții și prin planuri de pregătire;

24.

reiterează solicitarea adresată Comisiei în rezoluția acesteia adoptată la 18 mai 2006 (3) referitoare la calamitățile naturale (incendii, secete, inundații), de a prezenta o directivă privind prevenirea și gestionarea incendiilor care să includă culegerea periodică de date, întocmirea hărților și identificarea zonelor de risc, elaborarea unor planuri de gestionare a riscurilor de incendiu, identificarea de către statele membre a resurselor alocate și a mijloacelor disponibile, coordonarea diferitelor administrații, cerințe minime de pregătire a echipelor, stabilirea răspunderilor în ceea ce privește mediul și a sancțiunilor corespunzătoare;

25.

îndeamnă Consiliul să adopte fără întârziere o decizie privind propunerea de regulament de instituire a FSUE pentru a oferi o definiție mai exactă a criteriilor, precum și a evenimentelor eligibile, inclusiv secetele, și a permite astfel contracararea într-un mod mai eficace, mai flexibil flexibil și mai rapid a pagubelor provocate de catastrofe, ținând totodată seama de faptul că poziția Parlamentului privind această chestiune a fost adoptată încă din mai 2006;

26.

consideră că, pentru a asigura integrarea necesară a activităților de prevenire și de reducere a riscului în caz de catastrofă în programele de fonduri structurale și de coeziune, orientările existente ar trebui îmbunătățite și ar trebui elaborate orientări noi, solicită, în special, acordarea condiționată a fondurilor prin instrumentele financiare comunitare și rambursarea ajutoarelor comunitare în cazul utilizării necorespunzătoare a acestora, precum nerealizarea planurilor de împădurire și/sau nerespectarea altor condiții obligatorii; solicită, de asemenea, să se finanțeze prin programele comunitare campanii de sensibilizare în domeniul prevenirii și măsuri educative;

27.

consideră că propunerile Comisiei privind consolidarea capacități de reacție a Uniunii în caz de catastrofe ar trebui să valorifice expertiza comună în materie de localizare geografică a regiunilor ultraperiferice și a țărilor și teritoriilor de peste mări;

28.

îndeamnă statele membre, în special pe cele afectate de catastrofele naturale, să folosească în mod optim oportunitățile de finanțare prevăzute de fondurile structurale și de celelalte fonduri comunitare în cadrul perioadei actuale de programare 2007-2013 și să includă, dacă este necesar, acțiunile și proiectele preventive ca pe acțiuni prioritare în cadrul programelor operaționale relevante;

29.

consideră că procedurile de mobilizare a FSUE trebuie să fie revizuite, pentru a accelera plata ajutoarelor; consideră, în special, că ar putea fi instituit în acest scop un sistem de plăți în avans bazat pe estimarea inițială a pagubelor directe, plățile ulterioare depinzând de calculele precise ale pagubelor directe totale și de dovada măsurilor de prevenire luate ca urmare a catastrofei;

30.

subliniază nevoia urgentă de consolidare a Centrului de monitorizare și informare (Monitoring and Information Centre) cu resursele umane și materiale necesare pentru a-i permite să susțină în mod activ operațiunile lansate de statele membre în cadrul mecanismului comunitar de protecție civilă;

31.

invită Comisia să evalueze o gamă largă de opțiuni pentru a crea o rețea europeană durabilă de formare, responsabilă cu reacția în caz de catastrofă, care să ofere asistență în toate etapele de gestionare a catastrofelor, și să prezinte cât mai curând posibil propuneri pentru o astfel de structură, solicită, în plus, continuarea consolidării nivelului de pregătire a serviciilor de protecție civilă precum și a capacității echipelor și modulelor din diferite state membre de a acționa în cooperare;

32.

readuce în atenție concluziile Consiliului European din decembrie 2007 privind crearea și stabilirea unor sisteme de alertă timpurie în UE și stabilirea unui sistem de alertă timpurie destinat valurilor de tip tsunami din Atlanticul de Nord-Est și din zona mediteraneană; reiterează necesitatea unor noi inițiative din partea statelor membre și a Comisiei pentru îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie și a semnalelor de alertă în caz de catastrofe;

33.

solicită Comisiei să includă în propunerile sale de revizuire bugetară 2008/2009 chestiunea finanțării comunitare adecvate pentru prevenire, pregătire, reacție și redresare în caz de catastrofe;

34.

invită Comisia să asigure eficiența numărului unic de urgență la nivel european 112;

35.

solicită cu insistență recunoașterea la nivel comunitar a caracterului specific al catastrofelor naturale care afectează regiunile mediteraneene, cum ar fi secetele și incendiile forestiere, și adaptarea adecvată a instrumentelor comunitare din domeniul prevenirii, analizei și gestionării riscurilor, al protecției civile și al solidarității, astfel încât fiecare stat membru să poată reacționa mai bine la acest tip de catastrofe;

36.

solicită insistent să se recunoască că este nevoie de o finanțare comunitară mai consistentă pentru măsurile preventive;

37.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/20

A.

întrucât uniunea vamală a jucat din 1968 un rol crucial în păstrarea și dezvoltarea pieței unice, creând prosperitate prin facilitarea comerțului legitim și competitiv cu Uniunea și în interiorul acesteia, protejându-și în același timp cetățenii;

B.

întrucât existența unei uniuni vamale reprezintă absența drepturilor vamale la frontierele interne între statele membre, drepturi vamale comune privind importurile din țări terțe, reguli de origine comune pentru produsele țărilor terțe și o definiție comună a valorii în vamă;

C.

întrucât dezvoltarea legislație comunitare a avut ca scop garantarea faptului că aceleași reguli se aplică tuturor produselor importate în UE;

D.

întrucât autoritățile vamale ale UE au o funcție dublă, și anume funcția de colectare a drepturilor și taxelor de import, precum și cea de gardian al sănătății și al securității cetățenilor la frontierele exterioare ale UE;

E.

întrucât prima sa Comisie de anchetă s-a concentrat asupra problemelor vamale și a concluzionatla punctul 17.3.1. din raportul mai sus-menționat că: „pentru a oferi operatorilor economici și publicului general încrederea necesară că mediul comercial al pieței unice este protejat în mod adecvat, crearea unui cadru unic comunitar pentru servicii vamale trebuie să fie un obiectiv pe termen lung al UE”;

F.

întrucât globalizarea a condus la o creștere enormă a comerțului internațional și la dezvoltarea de noi modele de producție și consum, dar a introdus, de asemenea, noi amenințări precum terorismul mondial, schimbările climatice și comerțul ilicit;

G.

întrucât reducerea costurilor de conformare și a costurilor administrative a devenit un aspect cheie în vederea uneiadministrări eficiente și eficace în cadrul UE,

1.

consideră că 40 de ani de uniune vamală reprezintă o realizare substanțială și au adus beneficii pentru întreprinderile și cetățenii din UE;

2.

afirmă că autoritățile vamale, responsabile în principal de supravegherea comerțului internațional al UE, contribuie astfel la garantarea unui comerț deschis și echitabil, la punerea în aplicare a dimensiunii externe a pieței interne, a politicii comerciale comune și a altor politici comune ale UE, precum și la asigurarea securității întregului lanț de aprovizionare;

3.

recunoaște că măsurile luate de autoritățile vamale au ca scop protejarea intereselor financiare ale UE și ale statelor membre, precum și protejarea UE de practicile comerciale neloiale și ilegale;

4.

recunoaște, de asemenea, că măsurile vizează garantarea siguranței și securității UE și a rezidenților săi, protejând în același timp mediul, precum și menținerea unui echilibru corect între nevoia de a efectua controale vamale și aceea de a facilita comerțul legitim cu scopul de a ameliora competitivitatea europeană;

5.

felicită, în acest sens, funcționarii vamali pentru eficacitatea lor în lupta împotriva contrafacerilor, care a condus la capturarea a 79 milioane de articole contrafăcute și piratate pentru 43 000 de cazuri înregistrate în 2007; în privința creșterii exponențiale a capturilor de produse contrafăcute, sprijină măsurile vamale practice pentru combaterea contrafacerii și pirateriei, cum ar fi creșterea numărului de funcționari vamali specializați consacrați acestei activități în cadrul Comisiei și în statele membre, precum și luarea în considerare a beneficiilor creării unui Observator european pentru contrafacere;

6.

salută, prin urmare, comunicarea Comisiei mai sus menționată care are ca scop stabilirea unei orientări clare pentru autoritățile vamale în intervalul de timp 2013-2019;

7.

subliniază că autoritățile vamale ale UE trebuie să anticipeze continuu provocările viitoare și să dezvolte și să utilizeze competențe, tehnologii și metode de ultimă oră pentru a facilita și a controla comerțul în cel mai eficient și eficace mod;

8.

subliniază importanța alinierii țărilor candidate la standardele comunitare în domeniul vamal și salută asistența tehnică pentru țările candidate, oferită de Comisie și statele membre;

9.

salută concluziile generale ale diverselor seminarii organizate în cadrul Programului Vama 2013, și anume îmbunătățirea rețelei de cooperare între vămi și autoritățile de supraveghere a pieței, îmbunătățirea gestionării riscurilor și schimbul de experiență, cunoștințe și bune practici în materie de cooperare și controale;

10.

consideră că cooperarea este esențială pentru asigurarea eficacității serviciilor vamale ale UE în fața numeroaselor amenințări pe care trebuie să le combată;

11.

invită, astfel, statele membre să întărească cooperarea administrativă între autoritățile vamale și între vămi și alte agenții guvernamentale, cum ar fi autoritățile veterinare și organele responsabile pentru siguranța produselor, pentru a asigura faptul că administrarea granițelor exterioare ale Uniunii este o responsabilitate comună și pentru a garanta siguranța și securitatea cetățenilor UE;

12.

invită Comisia să intensifice cooperarea cu partenerii comerciali prin intermediul programelor existente și viitoare de cooperare vamală pentru a facilita comerțul pentru comercianții fiabili și pentru a asigura securitatea lanțului de aprovizionare;

13.

subliniază importanța asigurării faptului că toți actorii economici sunt reprezentați în cadrul Comitetului privind Codul vamal;

14.

sprijină semnarea diferitelor acorduri de către Comunitatea Europeană cu principalii săi parteneri comerciali din întreaga lume;

15.

invită Comisia și statele membre să întărească cooperarea internațională în cadrul organizațiilor internaționale (Organizația Mondială a Comerțului și Organizația Mondială a Vămilor) și cu țări terțe în domeniul vamal; subliniază că aceasta are ca scop realizarea unui control vamal mai eficient și promovarea standardelor comunitare, permițând în același timp comerțului să aducă beneficii Uniunii și partenerilor săi comerciali; subliniază, de asemenea, că aceasta va permite în special operațiuni comune și proiecte pilot pentru consolidarea cooperării pe teren între UE și funcționarii vamali din țări terțe;

16.

invită statele membre să consolideze mai mult rolul vămilor în lupta împotriva pericolelor specifice inerente produselor contrafăcute, în special medicamentelor și jucăriilor contrafăcute;

17.

invită Comisia să își mențină opoziția împotriva legislației recente a S.U.A. privind scanarea 100 % a conținutului containerelor maritime în porturi străine; subliniază că necesitatea, precum și eficacitatea acestei decizii unilaterale a Statelor Unite ale Americii nu a fost demonstrată la nivel economic și de securitate;

18.

consideră că Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (6) („amendamentul privind securitatea”) răspunde deja așteptărilor autorităților americane în materie de control de securitate în Europa;

19.

salută cele două inițiative pe care autoritățile vamale comunitare intenționează să le dezvolte în cursul următorilor zece ani pentru a servi cât mai bine cetățenii UE, și anume proiectul de vamă electronică, deja aprobat de Parlament, și instituirea unei rețele europene de laboratoare vamale cu scopul de a uniformiza interpretarea noilor standarde tehnice ale UE, și sprijină orice altă inițiativă care s-ar înscrie în această direcție;

20.

recunoaște că această modernizare va permite intensificarea luptei împotriva produselor periculoase și consolidarea protecției consumatorilor;

21.

invită statele membre să dezvolte noi metode și tehnologii de lucru într-un mod sincronizat și armonizat și să asigure o aplicare coordonată și comună a legislației vamale; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape aplicarea uniformă a legislației vamale în statele membre și să trimită un raport Parlamentului;

22.

invită statele membre să furnizeze autorităților vamale resurse și investiții (tehnologice și umane) suficiente pentru realizarea sarcinilor acestora, pentru punerea în aplicare a sistemelor informatizate și pentru pregătirea personalului;

23.

invită statele membre să asigure un nivel înalt de cooperare între autoritățile vamale și comunitatea de afaceri pentru a intensifica conformitatea cu reglementările vamale și pentru a reduce birocrația, în special printr-o abordare orientată mai mult spre managementului riscurilor și prin dezvoltarea serviciilor de „ghișeu unic”;

24.

invită Comisia să acorde o atenție specială problemelor întâmpinate de întreprindrile mici și mijlocii, în special prin facilitarea procesului de adaptare, cu cel mai mic cost posibil, a sistemelor IT ale acestora la sistemele utilizate de administrațiile vamale și prin simplificarea procedurilor de asigurare a statutului de „operator economic autorizat”;

25.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/24

A.

întrucât principiile incluziunii sociale, egalității de șanse pentru toți și accesului echitabil la cunoaștere în era digitală implică necesitatea ca fiecărui cetățean al Uniunii să i se permită accesul la prețuri rezonabile la energie;

B.

întrucât consumatorii — și în special persoanele fizice și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)- dispun de instrumente și oportunități limitate de a-și reprezenta interesele în mod eficace;

C.

întrucât furnizarea corespunzătoare a energiei reprezintă unul dintre elementele-cheie pentru a ajunge la participarea cu succes a cetățenilor la viața socială și economică;

D.

întrucât Carta europeană a drepturilor consumatorilor de energie (Carta) constituie un apel și un impuls pentru guverne, autoritățile de reglementare din sectorul energetic și industrie, reprezentate de toți partenerii sociali, pentru a contribui în mod concret la garantarea faptului că interesele consumatorilor de energie sunt luate în considerare în cadrul unei piețe energetice a UE care acordă atenție aspectelor sociale, ecologice și concurențiale;

E.

întrucât, deoarece pe piețele cu o concurență imperfectă, cum ar fi sectorul energetic, mecanismele pieței nu răspund întotdeauna, singure, pe deplin intereselor consumatorilor, și, în plus, trebuie să fie avute în vedere și respectate obligațiile generale de protecție a consumatorilor, alături de obligațiile de serviciu public specifice pieței energetice;

F.

întrucât datele disponibile arată faptul că statele membre au utilizat doar parțial obligațiile privind serviciile publice specifice pentru a răspunde necesităților consumatorilor vulnerabili;

G.

întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită rolului atribuit autorităților naționale de reglementare (ANR), care sunt independente de orice interes public sau privat și au competența de a supraveghea piețele energetice, inclusiv prețurile și toate componentele acestora, precum și de a interveni și de a aplica sancțiuni, dacă este cazul;

H.

întrucât nu s-a legiferat suficient în domeniul soluționării litigiilor referitoare la consum în sectorul energetic și întrucât soluționarea acestor litigii intră în competența unui număr de autorități diferite, iar consumatorii nu știu căreia dintre acestea să se adreseze;

I.

întrucât obiectivele UE în ceea ce privește energia regenerabilă ar trebui să fie integrate în Carta europeană a drepturilor consumatorilor de energie pentru a permite consumatorilor să aleagă surse de energie care să fie în conformitate cu aceste obiective,

1.

subliniază că aprovizionarea cu energie reprezintă un element cheie pentru participarea cu succes a cetățenilor la viața socială și economică;

2.

reamintește că, deși există deja prevederi legale comunitare în vigoare care protejează drepturile consumatorilor, deseori acestea nu sunt respectate; subliniază că consolidarea măsurilor de protecție a consumatorilor poate fi realizată cel mai bine prin punerea în aplicare mai eficace a prevederilor legale existente;

3.

subliniază că adoptarea pachetului de propuneri privind piețele de electricitate și de gaze naturale („al treilea pachet” de propuneri), dezbătut în prezent în cadrul Parlamentului, ar consolida cadrul juridic pentru protecția consumatorilor de energie;

4.

consideră că protecția consumatorilor de energie trebuie să se bazeze și în viitor pe acțiuni comune ale Uniunii Europene și ale statelor membre. Anumite practici individuale de protecție a consumatorilor de pe piața energetică ar putea avea efecte diferite în fiecare stat membru. De aceea, aplicarea consecventă a principiului subsidiarității este esențială;

5.

subliniază necesitatea absolută de a consolida protecția consumatorilor în sectorul energetic și de a utiliza Carta drept instrument orientativ pentru autoritățile europene și naționale, precum și pentru entitățile private, cu scopul de a garanta și a permite exercitarea în mod eficace a drepturilor consumatorilor;

6.

indică articolul 3 din Directivele 2003/54/CE (3) și 2003/55/CE (4) și anexa A la acestea, astfel cum urmează să fie modificate prin „al treilea pachet” de propuneri; subliniază necesitatea unei mai bune aplicări la nivel național;

7.

consideră această Cartă ca fiind un document de informare care colectează, clarifică și consolidează drepturile consumatorilor în sectorul energetic, așa cum au fost deja adoptate în legislația UE în vigoare; în consecință, salută planul Comisiei de dezvoltare a unui instrument accesibil prin internet referitor la drepturile consumatorilor în sectorul energetic, dar subliniază necesitatea unei strategii de comunicare mai cuprinzătoare, necesare în cazul consumatorilor care nu dispun de acces la internet sau pentru care internetul nu este un mijloc de comunicare adecvat;

8.

subliniază faptul că necesitățile micilor utilizatori profesioniști trebuie, de asemenea, satisfăcute de către Cartă, întrucât aceștia se confruntă, adesea, cu aceleași probleme ca și consumatorii de energie obișnuiți;

9.

reamintește că piața de energie europeană continuă să fie caracterizată de un număr mare de monopoluri, ceea ce restrânge libertatea de alegere și reduce posibilitatea de a schimba furnizorul rapid și în mod gratuit, accentuează lipsa de informații și, ca urmare, crește vulnerabilitatea consumatorilor; este important să se garanteze că se fac eforturi pentru crearea unei piețe unice și competitive în domeniul energiei și pentru protejarea în special a consumatorilor vulnerabili;

10.

subliniază dreptul consumatorilor europeni de energie electrică și gaze de a fi racordați la rețele și de a li se furniza energie electrică și gaze la tarife și prețuri rezonabile, transparente, nediscriminatorii și clar comparabile, inclusiv la prețuri și tarife ajustate ca urmare a mecanismelor de indexare aferente; nediscriminarea ar trebui să includă interzicerea taxelor discriminatorii pentru anumite modalități de plată, în special în ceea ce privește consumatorii adesea vulnerabili, facturați pe baza unui contor cu plată în avans;

11.

subliniază faptul că trebuie acordată o atenție deosebită protecției consumatorilor și că trebuie luate măsuri pentru a preveni orice debranșare de la rețea; statele membre trebuie să numească un furnizor de ultimă instanță și să îi informeze pe consumatori despre aceasta; un astfel de mecanism trebuie stabilit prin legislația națională;

12.

subliniază faptul că debranșarea de la rețea ar trebui să fie considerată doar ca o ultimă soluție în situația întârzierii efectuării plăților de către consumatori, în special în cazul consumatorilor vulnerabili și în cazul perioadelor de vacanță; furnizorii ar trebui să aplice principiul proporționalității și să informeze consumatorii în prealabil, înainte de a recurge la această măsură;

13.

subliniază nevoia de a asigura protecția drepturilor universale, în special în ceea ce privește accesul la energie al diferitelor grupuri sociale, economice și regionale prin intermediul stabilității și securității aprovizionării, precum și al eficacității rețelelor, care se poate realiza prin promovarea cooperării regionale între statele membre și țările vecine cu o perspectivă europeană;

14.

solicită statelor membre să asigure posibilitatea consumatorului de a se racorda ușor, gratuit și în termen de o lună la un nou furnizor;

15.

subliniază faptul că prețurile europene la energie electrică și gaze trebuie să fie rezonabile, ușor și clar comparabile, transparente și, de asemenea, bazate pe consumul real de energie; prețurile, tarifele, mecanismele de indexare și condițiile publicate trebuie să fie ușor accesibile consumatorilor, printr-un set cuprinzător și ușor de înțeles de instrumente de informare; acestea ar trebui, în plus, să fie transmise în prealabil și monitorizate sau aprobate de către autoritatea națională independentă de reglementare;

16.

subliniază faptul că, în general, furnizorii au obligația contractuală de a realiza un calcul, în mod regulat și la date prestabilite, pentru a garanta faptul că taxele suportate de consumatori se bazează pe cantitatea reală de energie pe care au consumat-o; dacă furnizorii nu se pot conforma unei astfel de obligații din motive de ordin tehnic, spre exemplu, consumul de energie ar trebui să fie calculat pe baza unor criterii rezonabile și transparente, care să fie menționate în mod clar în contract;

17.

evidențiază, în acest sens, dezvoltarea unor actori economici specializați în publicarea de informații comparabile referitoare la prețurile, tarifele și condițiile practicate de furnizori, precum și în acordarea de sprijin în ceea ce privește schimbarea furnizorilor;

18.

invită statele membre să promoveze „contoarele inteligente”, care le oferă consumatorilor o imagine de ansamblu clară asupra consumului lor de energie, contribuind astfel la o eficiență energetică mai ridicată; reamintește cerințele de la articolul 13 din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice (5), referitoare la dotarea cu contoare inteligente; invită urgent Comisia și statele membre să asigure punerea în aplicare, în interesul informării consumatorilor și al eficienței energetice, a cerințelor referitoare la contorizare și la facturare prevăzute în respectiva directivă;

19.

consideră că statelor membre ar trebui să li se solicite să se asigure că extinderea utilizării contoarelor inteligente are loc cu întreruperi minime pentru consumatori, în termen de 10 ani de la intrarea în vigoare a propunerilor din cadrul celui de al treilea pachet energetic (de modificare a Directivelor 2003/54/CE și 2003/55/CE), iar responsabilitatea pentru acest lucru ar trebui să revină companiilor de distribuție și furnizare a energiei; autoritățile naționale de reglementare (ANR) ar trebui să fie responsabile pentru monitorizarea procesului de extindere în cauză și pentru stabilirea unor standarde comune în acest sens; statelor membre ar trebui să li se solicite să se asigure că standardele care stabilesc cerințele tehnice minime de proiectare și de funcționare pentru contoare vizează și aspectul interoperabilității, pentru a oferi consumatorilor avantaje maxime la costuri minime;

20.

pentru a garanta transparența, subliniază necesitatea dezvoltării unui model pentru facturile standard, bazat pe cele mai bune practici; pentru a asigura comparabilitatea, evidențiază necesitatea de a dezvolta informații precontractuale și contractuale standard, inclusiv informații referitoare la drepturile consumatorilor în conformitate cu Carta;

21.

solicită statelor membre să instituie un ghișeu unic pentru toate solicitările de informații ale consumatorilor, de exemplu prin intermediul autorităților naționale de reglementare din sectorul energetic, facilitând, astfel, accesul acestora la informații și asigurând, în același timp, faptul că informațiile sunt cât mai accesibile pentru consumatori din punct de vedere al localizării, al timpului necesar, al instrumentelor prin care pot fi accesate și al gradului de detaliere;

22.

subliniază necesitatea dezvoltării, de către Comisie, în cooperare cu ANR-urile, a unor criterii de calitate aplicabile serviciilor destinate consumatorilor, inclusiv centrelor de apel;

23.

consideră că simulatorul de tarife trebuie să fie disponibil pe site-urile furnizorilor și ale autorității naționale independente de reglementare; subliniază faptul că consumatorii trebuie să fie informați în mod regulat cu privire la consumul lor de energie;

24.

subliniază necesitatea de a impune furnizorilor să informeze consumatorii cu privire la promulgarea Cartei;

25.

regretă faptul că consumatorii vulnerabili de energie se confruntă cu probleme serioase care trebuie abordate în mod explicit de către sistemele naționale de asigurări sociale sau prin intermediul unor altor măsuri echivalente;

26.

invită statele membre să investească cu prioritate în măsuri complete de eficientizare a energiei pentru familiile cu venituri reduse, abordând astfel, într-un mod strategic, atât problema penuriei de combustibil, cât și obiectivul de „2 % până în 2020” privind eficiența energetică, stabilit în cadrul Consiliului European de primăvară din 2007;

27.

solicită Comisiei să furnizeze orientări cu privire la o definiție comună a obligațiilor de serviciu public și să supravegheze punerea în aplicare de către statele membre a obligațiilor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Directivele 2003/54/CE și 2003/55/CE și în anexa A la acestea;

28.

invită Comisia să definească noțiunea de penurie de resurse energetice;

29.

solicită statelor membre să stabilească Planuri naționale de acțiune privind energia, care să abordeze problema penuriei de resurse energetice și să comunice aceste măsuri Agenției pentru cooperarea autorităților de reglementare în domeniul energetic; solicită Agenției să monitorizeze, împreună cu autoritățile naționale, măsurile în cauză și să comunice măsurile care au avut succes; subliniază că ar trebui evaluată măsura în care fiecare sistem național de securitate socială sau regim fiscal ia în considerare riscurile asociate cu penuria de resurse energetice;

30.

subliniază faptul că furnizorii și operatorii de rețea trebuie să acționeze într-un mod responsabil față de mediu, luând toate măsurile necesare pentru a menține emisiile de CO2 și deșeurile radioactive generate la cele mai scăzute niveluri posibile, în conformitate cu legislația în vigoare;

31.

consideră că ar trebui să se acorde prioritate surselor de energie regenerabilă, producției combinate de energie termică și electrică și altor forme de producție integrată și că dreptul consumatorilor de a opta în cunoștință de cauză în favoarea surselor de energie regenerabilă ar trebui recunoscut în Cartă; consideră, prin urmare, că toți consumatorii ar trebui să fie informați într-un mod obiectiv, transparent și nediscriminatoriu în legătură cu sursele de energie la care pot avea acces;

32.

subliniază, prin urmare, necesitatea de a pune în practică articolul 3 alineatul (6) din Directiva 2003/54/CE, conform căruia statele membre garantează că consumatorii primesc informații corecte cu privire la combinația de surse de energie folosite de furnizor și la impactul pe care energia produsă pe baza acestei combinații îl are asupra mediului;

33.

subliniază existența ANR-urilor în statele membre, dar deplânge actualele lor competențe limitate; consideră că statele membre ar trebui să asigure faptul că ANR-urile dispun de un nivel suficient de competență și de resurse adecvate și că sunt dispuse să le utilizeze;

34.

își exprimă convingerea că ANR-urile ar trebui să joace un rol central în protecția consumatorilor; consideră, din acest motiv, că ar trebui sprijinite propunerile care urmăresc consolidarea competențelor și a independenței ANR-urilor, inclusiv a dreptului de a aplica sancțiuni furnizorilor care nu respectă legislația comunitară referitoare la acest aspect;

34.

consideră că ANR-urile trebuie să fie independente de orice interes public sau privat și să aibă cel puțin competența:

36.

statele membre ar trebui să se asigure că ANR-urile dețin competențele necesare pentru a monitoriza ofertele de energie electrică și gaze disponibile pe piață; în consecință, acestea trebuie să aibă acces la toate elementele decisive care determină prețurile, inclusiv, cel puțin, clauzele și condițiile contractuale referitoare la gaze și la energie electrică și formulele de indexare;

37.

subliniază necesitatea de a asigura includerea competențelor ANR în proiectul de articol 22c din Directiva 2003/54/CE și în proiectul de articol 24c din Directiva 2003/55/CE;

38.

subliniază necesitatea coordonării de către Agenția europeană a unui demers european integrat al activităților ANR-urilor;

39.

solicită statelor membre să instituie, cât mai aproape de consumatori, un ghișeu comun pentru orice fel de plângeri ale consumatorilor și să încurajeze soluționarea acestor plângeri prin metode alternative de soluționare a litigiilor;

40.

subliniază faptul că toți consumatorii ar trebui să aibă dreptul la furnizarea de servicii, la administrarea plângerilor și la soluționarea prin metode alternative a litigiilor de către furnizorul lor de servicii în domeniul energiei, în acord cu standardele internaționale ISO 10001, ISO 10002 și ISO 10003 și cu alte standarde ISO elaborate ulterior în acest domeniu;

41.

invită Comisia și statele membre să garanteze faptul că mediatorii sunt împuterniciți să analizeze, în mod eficace, plângerile, precum și să ofere consumatorilor informații referitoare la aspecte legate de energie;

42.

recunoaște rolul important al organizațiilor de consumatori în garantarea faptului că se face totul pentru a atinge un nivel înalt de protecție a drepturilor consumatorilor de energie în întreaga UE; toate statele membre ar trebui să se asigure că organizațiile de consumatori dispun de suficiente resurse pentru a aborda serviciile esențiale, inclusiv cele din domeniul gazelor și al energiei electrice;

43.

invită Comisia și statele membre să asigure dezvoltarea durabilă a serviciilor în domeniul energiei; subliniază rolul important al organizațiilor de consumatori și al ANR-urilor în promovarea consumului durabil prin sensibilizarea, atât a consumatorilor cât și a întreprinderilor, cu privire la aspecte precum, în special, paleta energetică, schimbările climatice și influența consumatorilor asupra dezvoltării sectorului;

44.

recomandă ca statele membre să acorde sprijin financiar organizațiilor de consumatori, pentru ca acestea să își poată instrui personalul, astfel încât să fie mai în măsură să ofere asistență în cadrul procesului legislativ, precum și în ceea ce privește informarea și educarea consumatorilor și soluționarea litigiilor referitoare la consum;

45.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/30

A.

întrucât propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 pentru organizarea comună a piețelor agricole, în ceea ce privește normele de comercializare a cărnii de pasăre (COM(2008)0336), are ca scop, prin modificarea definiției cărnii de pasăre, să autorizeze comercializarea acestei cărni care a fost supusă unui tratament antimicrobian pentru consumul uman;

B.

întrucât decizia colegiului comisarilor menționată anterior urmărește autorizarea folosirii a patru substanțe antimicrobiene pentru tratarea carcaselor de pasăre destinate consumului uman în Uniunea Europeană;

C.

întrucât această propunere a Comisiei răspunde solicitării Statelor Unite ale Americii de a autoriza importarea în Uniune a producției sale de păsări tratate cu substanțe chimice sau antimicrobiene;

D.

întrucât Statele Unite ale Americii pot deja să exporte carne de pasăre în Uniunea Europeană, în conformitate cu dispozițiile în vigoare, cu condiția ca această carne să nu fi fost supusă niciunui tratament antimicrobian;

E.

întrucât principiul precauției este înscris clar în tratat din 1992 și Curtea de Justiție a Comunităților Europene a precizat, de nenumărate ori, conținutul și domeniul de aplicare ale acestui principiu în dreptul comunitar, fiind unul din fundamentele politicii de protecție urmărite de Comunitate în domeniul mediului și sănătății (7);

F.

întrucât autorizarea tratamentului antimicrobian, fie numai pentru produsele importate sau și în cadrul UE, ar duce, în ambele cazuri, la instituirea unor standarde duble, având în vedere că sectorul avicol european a fost obligat să investească masiv într-o abordare care privește întregul lanț de producție, în timp ce Statele Unite ale Americii aplică numai o soluție ieftină, care are în vedere doar sfârșitul lanțului;

G.

întrucât Comisia recunoaște lipsa datelor științifice privind impactul sanitar și asupra mediului al utilizării celor patru substanțe antimicrobiene care fac obiectul autorizării;

H.

întrucât consumatorii ar putea fi înșelați, deoarece procedura de tratare poate modifica aspectul cărnii și o poate face să arate mai proaspătă decât este;

I.

întrucât există un proces îndelungat de adoptare și de consolidare a normelor și a standardelor comunitare în materie de siguranță și igienă alimentare, care au permis diminuarea numărului infecțiilor cu diferiți agenți zoonotici specifici prezenți în lanțul alimentar;

J.

întrucât, conform unei evaluări a Centrului american pentru controlul bolilor, utilizarea substanțelor antimicrobiene în Statele Unite ale Americii nu a permis diminuarea numărului infecțiilor cu listeria, salmonella și alte bacterii;

K.

întrucât Consiliul Agricultură și Pescuit a dezbătut deja de două ori această chestiune și întrucât reacția generală a statelor membre privind planurile Comisiei de a autoriza tratamentele antimicrobiene ale carcaselor de pasăre a fost negativă;

L.

întrucât membrii Comitetului permanent pentru lanțul alimentar, cu ocazia reuniunii din 2 iunie 2008, au respins cu 316 voturi împotrivă, niciun vot pentru și 29 de abțineri respectiva propunere a Comisiei, trimițând prin acest vot un mesaj clar și puternic înaintea reuniunii la nivel înalt UE-Statele Unite ale Americii de la Brdo, în Slovenia,

M.

întrucât Comisia este obligată să înainteze Consiliului propunerea sa în urma respingerii acesteia de către Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

își exprimă dezaprobarea în privința aceastei propuneri a Comisiei;

2.

îndeamnă Consiliul să respingă această propunere a Comisiei;

3.

consideră cu tărie că această chestiune ar trebui abordată de Consiliul Agricultură și Pescuit și nu de alte formațiuni ale Consiliului;

4.

solicită să fie consultat și deplin informat de către Comisie înainte de adoptarea oricăror decizii ulterioare în vederea pregătirii următoarei reuniuni a Consiliului Economic Transatlantic, care va avea loc în octombrie 2008;

5.

subliniază că autorizarea celor patru substanțe antimicrobiene pentru tratarea carcaselor de pasăre destinate consumului uman reprezintă o amenințare gravă pentru normele și standardele comunitare și o reacție negativă la eforturile și adaptările întreprinse de specialiștii din domeniul avicol pentru reducerea cazurilor de infecție bacteriană în Uniune; subliniază că acest lucru are și un impact negativ considerabil și extrem de dăunător asupra politicii comunitare din domeniu și asupra credibilității acesteia de a obține respectarea standardelor ridicate de siguranță și igienă alimentare la nivel internațional;

6.

subliniază investițiile importante făcute în acest domeniu de specialiștii europeni din domeniul avicol, în conformitate cu legislația comunitară, pentru reducerea contaminării cu agenți patogeni prin punerea în aplicare a unui demers care include întreg lanțul alimentar;

7.

consideră că abordarea care include întreg lanțul alimentar, practicată în Uniunea Europeană, este mai sigură în vederea reducerii nivelului agenților patogeni din carnea de pasăre, comparativ cu soluția decontaminării prin substanțe antimicrobiene la finalul lanțului producției alimentare;

8.

își exprimă preocuparea privind faptul că acordarea autorizației pentru importul cărnii de pasăre ar putea avea ca rezultat slăbirea normelor europene;

9.

subliniază că o astfel de propunere nu corespunde exigențelor cetățenilor europeni în materie de siguranță și igienă alimentare și nici cererii privind modelele de producție, în Europa și în afara ei, care să mențină standarde de igienă și de înaltă calitate pe tot parcursul procesului de producție și de distribuție; subliniază că propunerea în cauză riscă să diminueze încrederea, încă fragilă, a consumatorilor europeni în alimentele vândute în Uniune, în urma problemelor legate de siguranța alimentară cu care s-a confruntat Uniune în ultimii ani;

10.

recunoaște necesitatea unor sfaturi științifice corespunzătoare, care să țină seama de protecția și informarea consumatorului; este de părere că oricare ar fi soluția aleasă, aceasta nu ar trebui să genereze denaturări ale concurenței;

11.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/32

A.

întrucât criza actuală cu care se confruntă industria pescuitului din Comunitate se datorează creșterii constante a prețului carburanților, care în ultimii cinci ani a crescut cu peste 300 % și din ianuarie 2008 cu peste 40 %;

B.

întrucât prețurile produselor pescărești sunt similare cu cele de acum 20 de ani, iar în cazul anumitor specii a avut loc, de la începutul anului, o scădere considerabilă de până la 25 % din cauza importurilor masive de produse obținute din pescuitul ilegal;

C.

întrucât, în sectorul pescuitului, spre deosebire de alte sectoare ale economiei, prețul carburanților nu poate afecta prețul primei vânzări a produselor, având în vedere faptul că, în situația actuală, pescarii nu pot fixa prețurile;

D.

întrucât creșterea prețurilor carburanților are repercusiuni directe și indirecte asupra veniturilor echipajelor, ca urmare a legăturii dintre salariile și veniturile provenite din prima vânzare a capturilor;

E.

întrucât veniturile pescarilor din UE au scăzut anul acesta, în ciuda faptului că aceștia au avut costuri mai ridicate;

F.

întrucât, în ciuda planurilor de restructurare în vigoare și a ajustărilor comerciale succesive, înrăutățirea constantă a acestei crize a adus multe societăți într-o situație financiară neviabilă, iar alte întreprinderi de pescuit au ajuns în situații de risc crescut, ceea ce provoacă multiple demonstrații de protest în numeroase state membre;

G.

întrucât este nevoie de o investiție serioasă, atât la nivel european, cât și la nivel național, în noi tehnologii care să sporească eficiența energetică a navelor de pescuit și în modalități de a reduce dependența acestora de carburanții fosili;

H.

întrucât anumite state membre au inițiat scheme menite să reducă consumul de carburanți de către flotele lor, iar astfel de inovații trebuie sprijinite;

I.

întrucât UE s-a angajat să reducă în mod considerabil emisiile de gaze cu efect de seră în conformitate cu pachetul energetic și climatic și întrucât sectorul de pescuit poate contribui la acest efort;

J.

întrucât soluția la problemele curente cu care se confruntă sectorul de pescuit poate fi găsită numai dacă se iau măsuri serioase atât la nivel național, cât și la nivel european pe termen scurt, mediu și lung,

1.

își exprimă solidaritatea cu pescarii din Uniune și solicită Comisiei și Consiliului să preconizeze măsuri pentru a găsi soluții pentru situația actuală din sectorul pescuitului;

2.

invită statele membre să accelereze procedurile pentru a permite plata ajutoarelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) al Comisiei nr. 875/2007 din 24 iulie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul pescuitului (4);

3.

în acest sens, își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a reexamina regulamentul menționat anterior pentru a crește ajutorul până la 100 000 EUR per navă, în loc de per întreprindere, astfel încât nivelul ajutorului să fie mai apropiat de cel destinat altor sectoare economice;

4.

atrage atenția statelor membre asupra noilor orientări comunitare pentru examinarea ajutorului de stat pentru pescuit și acvacultură (5), care permit acordarea de scutiri de taxe și reducerea costurilor sociale pentru navele comunitare care operează în afara apelor comunitare și solicită aplicarea acestor măsuri în cazul navelor care doresc acest lucru;

5.

reamintește că, în afară de creșterea prețului petrolului, una dintre cele mai frecvente plângeri primite din partea flotei de pescuit a UE privind scăderea prețului produselor sale se referă la importurile masive de produse pescărești la prețuri reduse, obținute prin pescuit ilegal și insistă, prin urmare, asupra următoarelor:

6.

reiterează apelul său către Comisie de a prezenta, cât mai curând posibil, propunerea sa de revizuire a organizării comune a piețelor produselor pescărești și din acvacultură, luând în considerare propunerile Parlamentului European, pentru a permite pescarilor să aibă o responsabilitate mai mare în ceea ce privește stabilirea prețurilor, garantând, astfel, veniturile din acest sector, asigurând stabilitatea pieței, îmbunătățind promovarea produselor pescărești și crescând valoarea adăugată generată;

7.

solicită punerea în aplicare a planurilor de ajustare a flotei de pescuit în toate statele membre și acordarea mijloacelor financiare necesare pentru restructurarea voluntară a flotelor; în acest scop:

8.

invită Comisia să prezinte propuneri privind o schemă de compensare pentru o perioadă de șapte ani în vederea reducerii CO2 din sectorul pescuitului, care să se bazeze pe prețul actual de 25 per tonă de CO2;

9.

invită Comisia să sprijine crearea, în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare actual, a unui fond pentru aceste două domenii, destinat în mod special sectorului pescuitului, pentru a se facilita finanțarea proiectelor de cercetare a surselor alternative de energie și de creștere a eficienței energetice în sectorul pescuitului;

10.

consideră că schimbarea și diversificarea echipamentelor de pescuit pot contribui la diminuarea dependenței de energie a sectorului pescuitului;

11.

invită Comisia și statele membre să se consulte pe larg cu reprezentanții sectorului pescuitului și cu alte părți interesate și să le ceară opiniile cu privire la cele mai bune metode de realizare a unui astfel de obiectiv, recunoscând faptul că situația și deci și soluțiile nu vor fi neapărat aceleași pentru toate activitățile de pescuit sau pentru toate regiunile;

12.

îndeamnă Comisia să redacteze propuneri specifice de ameliorare a situației în zonele care depind cel mai mult de activitățile de pescuit;

13.

solicită crearea unui dialog tripartit la un nivel european între toate părțile interesate (administrații publice, sindicate și pescari) pentru rezolvarea probelor structurale din acest sector, care nu sunt doar o urmare a crizei cauzate de prețul carburanților, prioritate având condițiile de lucru ale pescarilor;

14.

solicită ca, în cadrul următorului Consiliu al miniștrilor pentru sectorul pescuitului, care va avea loc în iunie, acest subiect să aibă prioritate și să se adopte măsurile necesare pentru rezolvarea acestei crize;

15.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și reprezentanților organizațiilor europene din sectorul pescuitului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/35

A.

întrucât relațiile dintre UE și Rusia s-au dezvoltat constant în ultimul deceniu, ducând la o vastă și profundă integrare și interdependență economică, menite să evolueze și mai mult în viitorul apropiat;

B.

întrucât UE și Rusia, care este membră a Consiliului de Securitate al ONU, au o responsabilitate comună pentru stabilitatea și securitatea globală și întrucât o cooperare mai strânsă și relațiile bune de vecinătate dintre UE și Rusia au o importanță deosebită pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea din Europa,

C.

întrucât încheierea unui Acord de parteneriat strategic (APS) dintre UE și Federația Rusă rămâne de o importanță capitală pentru dezvoltarea și intensificarea în continuare a cooperării dintre cei doi parteneri,

D.

întrucât negocierile privind acest nou APS ar trebui să înceapă cât de curând, pe baza progresului realizat până în prezent în privința creării celor patru spații comune: spațiul economic comun, spațiul de libertate, securitate și justiție, spațiul securității externe și spațiul cercetării, educației și culturii; întrucât implementarea rapidă a acestor patru spații comune ar trebui să se afle în centrul negocierilor pentru un nou APS;

E.

întrucât, în urma progreselor considerabile în ceea ce privește embargoul rus împotriva importurilor de carne și alte produse agricole din Polonia și a asigurărilor referitoare la închiderea conductei Druzhba, considerată de Lituania ca o măsură politică represivă, s-a ajuns în cele din urmă la un acord între statele membre privind finalizarea unui nou mandat de negociere pentru un nou acord, care să înlocuiască actualul APC, care a încetat la sfârșitul anului trecut,

F.

întrucât, la 7 mai 2008, Dimitri Medvedev a preluat oficial funcția de Președinte al Federației Ruse; întrucât noul președinte l-a numit prim-ministru pe fostul președinte Vladimir Putin, numire confirmată cu o majoritate covârșitoare de către Duma,

G.

întrucât schimbările politice la vârf din Rusia, survenite în urma alegerilor pentru Duma de anul trecut și a alegerilor prezidențiale de la începutul anului în curs, ar putea conferi un nou impuls relațiilor UE–Rusia, ar putea duce la îmbunătățirea relațiilor Rusiei cu unii dintre vecinii săi apropiați și ar putea stimula instituirea democrației și a statului de drept în Rusia;

H.

întrucât noul Președinte al Rusiei, Dimitri Medvedev, și-a confirmat, în discursul inaugural, angajamentul pentru instituirea unui sistem juridic matur și eficient, ca o condiție esențială pentru dezvoltarea economică și socială a Rusiei, precum și pentru creșterea influenței Rusiei în comunitatea internațională, deschiderea sa către lume și facilitarea unui dialog de pe poziții egale cu alte popoare; întrucât Președintele Medvedev a făcut deja un prim pas, creând Consiliul Anticorupție și asumându-și președinția acestuia;

I.

întrucât aderarea Federației Ruse la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) ar reprezenta o contribuție substanțială la continuarea îmbunătățirii relațiilor dintre Rusia și UE, condiționată de angajamentul Rusiei de a respecta întru totul și de a implementa în totalitate obligațiile și angajamentele OMC;

J.

întrucât securitatea aprovizionării cu energie reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru Europa și este unul dintre principalele domenii de cooperare cu Rusia; întrucât trebuie depuse eforturi comune pentru a utiliza la maximum și în mod eficient sistemele de transportare a energiei, atât cele existente, cât și cele ce urmează a fi dezvoltate; întrucât dependența acută a UE de combustibilii fosili subminează dezvoltarea unei abordări europene echilibrate, coerente și ghidată de valori față de Rusia;

K.

întrucât Rusia a conferit recent unora dintre cele mai mari companii energetice din UE un rol în parteneriatul strategic cu privire la anumite proiecte importante din domeniul energiei și a permis companiilor din UE să achiziționeze o serie limitată de acțiuni strategice la companiile rusești; întrucât menținerea securității juridice și respectarea drepturilor de proprietate sunt esențiale pentru menținerea actualului nivel al investițiilor străine în Rusia;

L.

întrucât diferendele asupra condițiilor de furnizare și transport al energiei ar trebui soluționate prin negocieri, de o manieră transparentă și nediscriminatorie și nu ar trebui niciodată folosite ca instrument de presiune politică asupra statelor membre UE sau a altor state din vecinătatea comună;

M.

întrucât un viitor acord între UE și Federația Rusă ar trebui, de aceea, să includă principiile Tratatului privind Carta energiei;

N.

întrucât UE și Federația Rusă ar putea și ar trebui să joace împreună un rol activ în instituirea păcii și a stabilității pe continentul european, în special în zona de vecinătate comună, și în alte părți ale lumii,

O.

întrucât UE și Federația Rusă ar trebui să conlucreze în căutarea unei rezolvări definitive a problemei statutului internațional al Kosovo și a unei soluționări pașnice a conflictelor din Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno Karabakh și Transnistria, ce prezintă un pericol constant;

P.

întrucât, după decizia autorităților ruse de a stabili legături la nivel guvernamental cu republicile separatiste din Abhazia și Osetia de Sud, situația din aceste regiuni georgiene s-a deteriorat și mai mult, punând sub semnul întrebării rolul forțelor ruse ca forțe neutre de menținere a păcii și subminând integritatea teritorială a Georgiei;

Q.

întrucât Rusia și-a declinat calitatea de parte la Tratatul privind forțele armate convenționale în Europa (Tratatul CFE), declarând că nu va mai permite inspectarea și verificarea siturilor sale militare de către țările NATO și nu-și va mai limita numărul de arme convenționale;

R.

întrucât, în urma întâlnirii sale cu troica ministerială a UE, la 29 aprilie 2008, în Luxembourg, Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a confirmat participarea Rusiei la operațiunea militară a UE în Chad și în Republica Centrafricană (operațiunea EUFOR Chad/RCA, inițiată la 28 ianuarie 2008 (3));

S.

întrucât persistă îngrijorări serioase cu privire la evoluția Federației Ruse în materie de respectare și protecție a drepturilor omului, precum și de respectare a principiilor, normelor și procedurilor democratice asupra cărora s-a ajuns la un acord; întrucât Federația Rusă este membru deplin al Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și s-a angajat, în consecință, să respecte principiile democrației și drepturile elementare ale omului;

T.

întrucât este important ca UE să exprime o poziție unitară, să dea dovadă de solidaritate și unitate în relațiile sale cu Federația Rusă, precum și să întemeieze aceste relații pe interesele ambelor părți și pe valori comune,

1.

subliniază că viitorul summit va fi primul Summit UE–Rusia la care va participa nou alesul președinte Dimitri Medvedev și își exprimă speranța că această reuniune va marca o îmbunătățire în relațiile dintre UE și Rusia;

2.

își reafirmă convingerea că Rusia rămâne un partener important din perspectiva creării unei cooperări strategice, partener cu care UE are în comun nu doar interese economice și comerciale, dar și obiectivul de a coopera îndeaproape atât pe scena internațională, cât și în vecinătatea comună;

3.

subliniază importanța unității statelor membre UE în relațiile lor cu Rusia și invită statele membre să acorde prioritate beneficiilor pe termen lung a unei poziții comune în cadrul negocierilor cu Federația Rusă față de eventualele avantaje pe termen scurt ale acordurilor bilaterale cu privire la chestiuni punctuale;

4.

susține ideea dezvoltării pe viitor a unor relații cu Rusia mai angajate, concentrate în continuare asupra zonelor vizate de cele patru spații comune și asupra necesității unui nou APC, dar concentrate și asupra aspectelor practice ale cooperării, a proiectelor comune și a implementării angajamentelor luate și acordurilor încheiate până în prezent;

5.

își exprimă satisfacția că a fost posibilă până la urmă depășirea obstacolelor din calea ajungerii la un acord asupra mandatului pentru negocierile cu Federația Rusă asupra unui nou APC;

6.

recomandă insistent Consiliului, Comisiei și statelor membre, alături de guvernul Federației Ruse, să folosească ocazia celui de-al 21-lea Summit UE–Rusia din Khanty-Mansiysk ca un adevărat nou punct de plecare pentru intensificarea în continuare a relațiilor UE–Rusia începând negocierile asupra unui nou APC, punând astfel bazele obținerii unor rezultate concrete în viitorul apropiat;

7.

salută faptul că noul președinte, domnul Medvedev, s-a referit, în discursul său inaugural, la importanța drepturilor civile și și-a reafirmat sprijinul deschis pentru cauza statului de drept și a drepturilor omului; se așteaptă ca această declarație să fie urmată de fapte și ca Rusia să întreprindă reformele necesare pentru o evoluție către un sistem cu adevărat democratic;

8.

își exprimă îngrijorarea profundă cauzată de informațiile primite continuu de la organizațiile ruse și internaționale care activează în domeniul drepturilor omului cu privire la folosirea torturii și a tratamentelor inumane și degradante în închisori, posturi de poliție și centrele secrete de detenție din Cecenia; de asemenea, își exprimă îngrijorarea profundă față de atacurile din ce în ce mai frecvente asupra minorităților etnice, rasiale și religioase din Rusia;

9.

reiterează invitația de a intensifica consultările UE–Rusia cu privire la drepturile omului, astfel încât să devină mai eficace și mai orientate către rezultate, cu participarea și a altor ministere ruse decât cel al afacerilor externe și cu implicarea totală a Parlamentului European, la toate nivelurile; consideră, în această privință, că reuniunile de informare organizate de Comisie cu actorii societății civile înaintea consultării oficiale reprezintă un instrument important, care ar trebui consolidat corespunzător și luat în considerare de către autoritățile ruse, în vederea transformării lor într-un adevărat seminar juridic, la care să participe universitari, reprezentanți ai societății civile și oficiali ai ambelor părți;

10.

subliniază faptul că o societate civilă puternică și independentă constituie un element absolut necesar al unei democrații reale și mature; este profund îngrijorat, în această privință, de deteriorarea situației apărătorilor drepturilor omului și de dificultățile de a fi recunoscute și de a-și desfășura activitatea ale ONG-urilor care activează în domeniul drepturilor omului, al protecției mediului și al ecologiei; este profund îngrijorat de legislația recent modificată privind extremismul, care ar putea afecta libera circulație a informației și ar putea conduce la restricționarea în continuare din partea autorităților ruse a libertății de exprimare a jurnaliștilor independenți și a opozanților politici;

11.

solicită Federației Ruse să-și demonstreze angajamentul față de valorile comune, ratificând Protocolul adițional nr. 14 la Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, permițând astfel realizarea unor importante reforme ale Curții Europene a Drepturilor Omului, care se confruntă cu întârzieri datorate zecilor de mii de cauze aflate pe rol; invită autoritățile ruse să respecte toate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului;

12.

salută faptul că Summit-ul UE–Rusia va avea loc în centrul administrativ al regiunii autonome Khanty-Mansiysk; solicită președinției în exercițiu să folosească ocazia oferită de summit, urmat de cel de-al 5-lea Congres al popoarelor fino-ugrice, pentru a discuta dificultățile cu care se confruntă minoritățile fino-ugrice în Rusia în ceea ce privește reprezentarea lor politică, precum și protecția și dezvoltarea identității lor culturale și lingvistice;

13.

reiterează, de asemenea, importanța instituirii unui Spațiu Economic Comun (SEC) și a continuării dezvoltării obiectivelor asupra cărora s-a căzut de acord în Foaia de parcurs a SEC, în special cel al creării unei piețe deschise și integrate între UE și Rusia;

14.

salută progresele realizate de la ultimul summit UE–Rusia din Mafra în ceea ce privește aderarea Rusiei la OMC, ceea ce va conduce la un mediu concurențial echitabil pentru comunitățile de afaceri ale ambelor părți și va ajuta substanțial Rusia să construiască o economie modernă, diversificată și care să integreze înalta tehnologie; solicită Rusiei să ia măsurile necesare pentru a îndepărta obstacolele rămase în calea aderării, în special în domeniul taxelor și taxelor la export și să respecte și să implementeze angajamentele și obligațiile OMC, după care UE ar trebui să înceapă tratativele privind încheierea unui acord de liber schimb cu Federația Rusă;

15.

insistă, în plus, asupra faptului că trebuie să se ajungă cât mai repede la un acord cu privire la taxele la export din Federația Rusă către Uniunea Europeană pentru lemnul brut; regretă că Rusia nu și-a onorat angajamentul de a elimina treptat taxele de survol al Siberiei și solicită Rusiei să semneze acordul negociat cu privire la aceasta cu ocazia summitului din Samara;

16.

subliniază importanța îmbunătățirii climatului pentru investițiile europene în Rusia, care nu poate fi realizată decât prin promovarea și facilitarea unor condiții de afaceri transparente și nediscriminatorii, prin o birocrației mai puțin prezentă și prin investiții bidirecționale; este îngrijorat de caracterul impredictibil al aplicării normelor de către autoritățile ruse;

17.

salută intensificarea dialogului UE–Rusia privind chestiuni legate de energie și de protecția mediului; subliniază importanța importurilor de energie pentru economiile europene, care reprezintă o posibilă oportunitate de a continua cooperarea economică și comercială între UE și Rusia; subliniază că principiile interdependenței și transparenței ar trebui să stea la baza acestei cooperări, alături de cel al accesului egal la piață, infrastructură și investiții; salută aderarea Rusiei la Protocolul de la Kyoto și subliniază necesitatea unei susțineri depline din partea Rusiei a obiectivelor obligatorii post-Kyoto legate de schimbările climatice; solicită Consiliului și Comisiei să asigure includerea în noul APC a principiilor Tratatului privind Carta Energiei, ale Protocolului referitor la tranzit anexat acestuia și ale concluziilor G8, precum și în cooperarea ulterioară în materie de eficiență energetică, reducere a emisiilor de carbon și energii regenerabile, inclusiv utilizarea bio-energiei; subliniază faptul că aceste principii ar trebui aplicate principalelor proiecte de infrastructură; solicită UE să aibă un discurs unitar față de Rusia cu privire la aceste chestiuni sensibile legate de energie; solicită partenerii în dialogul UE–Rusia privind energia să examineze posibilitatea de a folosi euro ca viitoare monedă de plată a energiei furnizate, pentru a depinde mai puțin de valuta țărilor terțe;

18.

își exprimă îngrijorarea cu privire la securitatea sectorului nuclear în Federația Rusă, la planurile acesteia de a exporta tehnologie și material nuclear către alte țări și la amenințările adiacente în materie de securitate și proliferare nucleară;

19.

solicită Federației Ruse să sprijine dezvoltarea propriei industrii a energiilor regenerabile, într-un mod durabil și nedăunător mediului; solicită Federației Ruse să garanteze respectarea unor standarde de mediu înalte pentru toate proiectele de pe teritoriul său, în curs sau planificate, din sectorul gazului și petrolului;

20.

salută progresele realizate de UE și Rusia în implementarea Spațiului comun al libertății, securității și justiției, care s-a concentrat până acum în primul rând asupra punerii în practică a acordurilor de facilitare a vizelor și de readmisie ce s-au dovedit a fi un important pas înainte către călătoria fără vize, ca obiectiv pe termen lung; solicită continuarea cooperării în materie de imigrație ilegală, precum și de îmbunătățire a controlului documentelor de identitate și a schimbului de informații privind terorismul și criminalitatea organizată; subliniază că Consiliul și Comisia trebuie să asigure că Rusia respectă toate condițiile stabilite în oricare dintre acordurile negociate cu privire la eliminarea vizelor între cele două părți, astfel încât să se prevină orice periclitare a securității în Europa;

21.

subliniază faptul că Rusia, schimbând anul trecut normele de acordare a vizelor și încetând să mai emită vize de afaceri de un an cu intrări multiple, folosite de numeroși lucrători europeni, s-ar putea confrunta cu un exod al managerilor și lucrătorilor dacă nu modifică aceste norme și nu reduce costurile și obstacolele birocratice legate de obținerea vizelor și a permiselor de muncă;

22.

salută evoluția cooperării UE–Rusia în domeniul spațial, în cadrul Dialogului tripartit privind spațiul inițiat în martie 2006 între Comisie, Agenția Spațială Europeană și Roscosmos (Agenția Federală Spațială din Rusia), care poartă asupra aplicațiilor spațiale (navigare prin satelit, observare terestră și comunicații prin satelit), a accesului la spațiu (lansatoare și viitoare sisteme spațiale de transport) și a dezvoltării științei și tehnologiei spațiale; observă că, în cadrul Spațiului economic comun, cooperarea referitoare la spațiul cosmic a fost definită ca sector prioritar;

23.

invită Federația Rusă să participe la construcția infrastructurilor europene destinate cercetării, susținută prin Programele-cadru ale Comunității Europene; consideră că un astfel de impuls ar face posibilă utilizarea eficientă și dezvoltarea unor importante resurse umane și financiare ale Rusiei în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, fiind astfel avantajos atât pentru Europa, cât și pentru Rusia;

24.

face apel la guvernele Rusiei și Statelor Unite să intensifice dialogul cu privire la chestiunile din domeniul apărării și securității care implică direct sau indirect statele membre ale UE; recomandă insistent guvernelor ambelor țări să implice fără rezerve UE și statele sale membre în acest dialog și să nu ia nici o măsură sau decizie care ar putea fi considerată o amenințare la adresa păcii și securității continentului european;

25.

solicită guvernului rus — alături de Uniunea Europeană și ceilalți membri ai Grupului de contact pentru Kosovo — să aducă o contribuție constructivă la soluționarea politică durabilă a problemei viitorului Kosovo și la consolidarea stabilității în Balcanii de Vest;

26.

solicită Rusiei să nu se opună desfășurării misiunii UE de sprijinire a supremației legii în Kosovo (EULEX KOSOVO (4)), să sprijine pe deplin OSCE și să recunoască mandatul acesteia, pentru a permite implementarea completă a garanțiilor oferite în Constituția Kosovo și a angajamentelor autorităților din Kosovo în direcția descentralizării instituționale și a protecției comunităților nemajoritare și a patrimoniului cultural și arhitectural;

27.

solicită Consiliului și Comisiei să continue inițiativele luate împreună cu guvernul rus, menite să consolideze securitatea și stabilitatea în vecinătatea comună, în special prin intensificarea dialogului privind instaurarea democrației în Bielorusia, precum și prin eforturi comune pentru a soluționa conflictele din Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno Karabakh și Transnistria;

28.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la decizia Rusiei de a stabili legături mai strânse cu regiunile georgiene ale Abhaziei și Osetiei de Sud și își reiterează sprijinul fără rezerve pentru integritatea teritorială a Georgiei; invită Rusia să nu mai întreprindă nici o acțiune care ar putea agrava tensiunea și să ia măsuri pentru a ameliora relațiile cu Georgia; speră ca reuniunea care a avut loc recent la St Petersburg între președintele Medvedev și președintele Saakashvili să conducă la o îmbunătățire a relațiilor ruso-georgiene;

29.

solicită președinției în exercițiu să ridice, cu ocazia Summitului EU–Rusia, chestiunea distrugerii unui avion georgian de recunoaștere de către un avion rusesc, precum și pe cea a recentei creșteri substanțiale a numărului trupelor ruse în Abhazia, și să încurajeze o mai mare implicare a UE în procesul de soluționare a conflictului;

30.

solicită UE și Rusiei, ca membre ale Consiliului de Securitate al ONU și ale Cvartetului, să-și continue eforturile de a realiza progrese în Orientul Mijlociu; subliniază, de asemenea, necesitatea continuării cooperării cu Rusia pentru a împiedica proliferarea ADM și solicită ambelor părți să-și asume responsabilitățile în special cu privire la chestiunile nucleare din Iran și Coreea de Nord;

31.

solicită Rusiei să reconsidere suspendarea unilaterală a respectării Tratatului FCE, să urmeze calea negocierilor pentru a-și proteja interesele legitime și să evite erodarea Tratatului FCE; solicită membrilor NATO să ratifice versiunea modificată în 1999 a tratatului;

32.

salută decizia Rusiei de a asista UE în operațiunile acesteia de menținere a păcii în Chad și Republica Centrafricană și susține declarația Ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov și a Înaltului Reprezentant UE, Javier Solana, conform căreia cooperarea dintre Rusia și UE în gestionarea crizelor nu se va limita la participarea Rusiei la operațiunea menționată anterior EUFOR Chad /RCA și că ambele părți sunt gata să semneze un acord-cadru privind acest subiect, care să aibă la bază un parteneriat și o cooperare echitabile;

33.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Federației Ruse, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/41

A.

întrucât sectoarele ovinelor și caprinelor din UE sunt formate din întreprinderi agricole tradiționale importante, care susțin supraviețuirea a mii de producători și care furnizează produse de o excelentă calitate și cu caracteristici specifice, precum și produse derivate, având astfel o contribuție socio-economică esențială în zonele rurale ale UE;

B.

întrucât creșterea ovinelor și caprinelor, inclusiv creșterea unor rase tradiționale, joacă un rol cheie pentru mediu, inclusiv acela de întreținere a zonelor mai puțin fertile și de conservare a peisajului și a ecosistemelor sensibile; întrucât spațiile naturale, de tip pășune, au fost conservate timp de secole datorită creșterii ovinelor și caprinelor; întrucât, în plus, având în vedere comportamentul lor alimentar, în care păscutul joacă un rol important, acestea mențin biodiversitatea florei, protejează fauna sălbatică și curăță spațiile naturale, îndepărtând materia vegetală uscată care reprezintă, pentru țările mediteraneene, un aspect esențial în prevenirea incendiilor;

C.

întrucât sectoarele ovinelor și caprinelor din UE, care sunt concentrate în zonele cel mai puțin favorizate, se confruntă cu o scădere critică a producției și cu un exod al producătorilor, precum și cu un eșec total de a atrage crescători tineri de ovine și caprine,

D.

întrucât actuala epizootie de febră catarală ovină din Europa are un caracter foarte grav datorită duratei și extinderii sale, a răspândirii diferitelor serotipuri ale bolii în zone necontaminate anterior și datorită consecințelor socio-economice grave ale restricțiilor privind circulația animalelor și comerțul,

E.

întrucât sectoarele ovinelor și caprinelor din UE se caracterizează prin venituri mici ale producătorilor, scăderea acută a producției naționale și scăderea consumului, în special în rândul generațiilor tinere, și întrucât sunt expuse la o concurență internațională din ce în ce mai mare pe piața internă;

F.

întrucât creșterea prețurilor furajelor și a factorilor de producție agricolă în general reprezintă o amenințare deosebită pentru creșterea ovinelor și caprinelor, care are ca rezultat creșterea prețurilor și a tensiunii în cadrul unui sector care se află deja într-o situație critică din punctul de vedere al competitivității,

G.

întrucât actuala situație economică și evoluția prevăzută a cererii mondiale și a prețurilor produselor agricole și alimentare obligă Uniunea Europeană să evite, în măsura posibilului, dependența de importul de produse provenite din creșterea animalelor și de importul de furaje și să asigure un echilibru mai bun pentru aceste produse, în special pentru produsele tradiționale protejate provenite din creșterea ovinelor și caprinelor, cu care piața europeană era aprovizionată suficient din surse interne;

H.

întrucât scara la care se produc ovine și caprine în partea de nord a Uniunii diferă semnificativ față de cea din sud;

I.

întrucât în prezent creșterea ovinelor, expusă dintotdeauna la diverse boli cunoscute, este, de asemenea, foarte afectată de anumite boli emergente, precum febra catarală ovină,

J.

întrucât sectorul european al cărnii de miel nu dispune de un veritabil acces la fondurile comunitare de promovare a produselor agricole și necesită o campanie de promovare susținută pentru a dezvolta preferințele consumatorilor;

K.

întrucât următorul bilanț de sănătate a politicii agricole comune (PAC) oferă posibilitatea de a aborda instrumentele politice adecvate și de a obține un sprijin din cadrul PAC în favoarea sectoarelor ovinelor și caprinelor,

1.

recunoaște nevoia urgentă de a se întreprinde acțiuni de către Consiliul miniștrilor agriculturii și Comisie pentru a asigura un viitor profitabil și durabil pentru sectorul producției de lapte și carne de origină ovină și caprină în UE, pentru a relansa consumarea acestor produse și pentru a reține și a atrage noi crescători de ovine și caprine în sector și susține menținerea acestor întreprinderi agricole tradiționale ecologice, al căror rol este de a aproviziona pieța comunitarăși de a reprezenta o sursă de aprovizionare comunitară pentru produsele din Uniune rezultate din creșterea de ovine și de caprine;

2.

ia act de intenția Comisiei de a revizui instrumentele folosite în cadrul politicilor sale în cazurile în care s-a dovedit că au avut un impact negativ; salută faptul că această chestiune specifică a fost menționată în contextul recentei comunicări a Comisiei Europene intitulate „Pregătire în vederea verificării eficienței reformei PAC” (COM(2007)0722);

3.

invită Consiliul miniștrilor agriculturii și Comisia să aloce de urgență un sprijin financiar suplimentar pentru producătorii UE de carne și de lapte de oaie și de capră pentru ca aceștia să poată dezvolta un sector UE de ovine și de caprine care să fie dinamic, autosuficient, condus de piață și orientat spre consumatori; invită, de asemenea, Consiliul miniștrilor agriculturii și Comisia să examineze viitorul acestor sectoare în cadrul bilanțului de sănătate al PAC, prin punerea în aplicare a unei game variate de măsuri care, fără a pierde din vedere necesitarea de a evita distorsionarea concurenței pe piața internă, ar conferi statelor membre o anumită flexibilitate de a alege între următoarele opțiuni:

4.

invită Comisia să introducă niște credite de plată suplimentare pentru fermierii din zone montane și alte zone prezentând dificultăți speciale, care cresc rase rare, tradiționale și regionale, de ovine și caprine, cu scopul de a menține biodiversitatea în agricultură și de a menține producția de ovine în anumite zone sensibile,

5.

în cadrul simplificării procesului de simplificare a revizuirii bilanțului de sănătate al PAC, invită Comisia să acorde crescătorilor de animale un preaviz de 14 zile pentru inspecțiile în materie de condiționalitate realizate în exploatațiile agricole;

6.

subliniază faptul că procentajul perceput de producători din prețul la vânzarea cu amănuntul a produselor din carne de oaie este insuficient și atrage atenția asupra Declarației sale privind necesitatea de a investiga și a remedia abuzurile de putere ale marilor supermarketuri care își desfășoară activitatea pe teritoriul UE (3); salută crearea de către Comisie a unui grup la nivel înalt în domeniul competitivității industriei agroalimentare care va examina situația puterii de pe piață în domeniul distribuției și se așteaptă ca reprezentanții Parlamentului să fie implicați pe deplin în activitățile acestuia;

7.

invită Comisia să investigheze lanțul de aprovizionare cu carne de ovine și de caprine pentru a garanta că fermierii au parte de un venit echitabil pe piață;

8.

invită Comisia să favorizeze instituirea unor condiții de vânzare directă de către producători și asociațiile de producători pentru a limita creșterea artificială a prețurilor;

9.

remarcă faptul că producția de lapte de oaie și capră trebuie încurajată din aceleași considerente ca și producția de carne de oaie și de capră, în primul pentru a asigura perenitatea lanțului de prelucrare a laptelui și de producere a brânzeturilor, a căror tipicitate și calitate sunt larg recunoscute, în ansamblul său;

10.

invită Consiliul miniștrilor agriculturii și Comisia să studieze posibilitatea introducerii unei finanțări comunitare pentru aplicarea în întreaga Uniune a sistemului electronic de identificare pentru ovine, prevăzută pentru data de 31 decembrie 2009, deoarece, chiar dacă acest sistem va îmbunătăți trasabilitatea, gestionarea turmelor și combaterea fraudei, el va implica, pentru acest sector în criză, noi sarcini administrative și costuri ridicate;

11.

solicită Comisiei să își îmbunătățească capacitatea de reacție în fața epizootiilor grave precum actuala febră catarală ovină, prin intermediul unei noi strategii europene privind sănătatea animalelor, al finanțării cercetării, compensării pierderilor, anticipării plăților etc.;

12.

solicită echipei de negociere a UE prezente la dezbaterile din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului să scadă dimensiunea reducerilor tarifare propuse privind carnea de oaie și să garanteze că UE continuă să aibă opțiunea de a recurge la statutul de „produs sensibil” pentru produsele din carne de oaie;

13.

invită Comisia să revizuiască sistemele actuale de gestionare a cotelor la import pentru a garanta că produsele de miel produse în UE nu sunt expuse concurenței neloiale;

14.

invită Comisia să introducă în Uniune un sistem obligatoriu de reglementare a etichetării pentru produsele din carne de ovine, care să fie includă o siglă comună pentru a permite consumatorilor să facă distincția între produsele comunitare și cele originare din țări terțe, etichetare care să se bazeze pe un anumit număr de criterii, inclusiv un regim de garantare a calității agricole și indicația țării de origine, garantând buna informare a consumatorilor cu privire la locul de origine a produsului; consideră că sistemul trebuie elaborat în așa fel încât să se evite subminarea sistemelor actuale de etichetare promoțională existente la nivelul statelor membre și al regiunilor;

15.

subliniază că cele mai eficiente și durabile mijloace de sprijinire a sectorului le reprezintă dezvoltarea pieței, dialogul cu consumatorii, evidențierea avantajelor nutriționale ale produselor și beneficiile acestora pentru sănătate și încurajarea consumului;

16.

invită Comisia să mărească bugetul anual al Uniunii Europene destinat promovării produselor alimentare, evaluat la 45 000 000 EUR pentru 2008, să garanteze finanțarea sectorului Uniunii al cărnii de ovine și să schimbe, să simplifice și să raționalizeze normele practice care reglementează funcționarea bugetului, astfel încât produsele de miel să poată beneficia de un acces semnificativ la buget;

17.

invită Comisia și statele membre să valorizeze rolul esențial pe care îl are creșterea ovinelor în amenajarea teritoriului și în valorificarea economică și durabilă a zonelor care se confruntă cu cele mai mari dificultăți, precum și să facilitezedemararea activității de către noi agricultori în acest sector în mod prioritar;

18.

invită Comisia să coordoneze campanii de promovare a produselor din carne de ovine și de caprine care beneficiază de o indicație geografică protejată (IGP) și de o denumire de origine protejată (DOP) și să vizeze statele membre interesate, în scopul de a maximiza consumul;

19.

solicită Comisiei să întreprindă, în termeni generali și la nivelul Uniunii, o campanie de comunicare destinată totalității consumatorilor și susținută de acțiuni inovatoare, precum prezentarea diferitelor preparate pentru consum la punctele de vânzare, campanii conduse de marii bucătari europeni, care să sublinieze calitatea produselor și care să facă cunoscut potențialul lor culinar;

20.

solicită Comisiei și statelor membre să inițieze programe prin care să încurajeze producătorii să înființeze asociații de producători și de marketing, să se angajeze în activități de comercializare directă și să producă și să indice pe etichetă calități particulare ale produselor pe bază de carne de ovine și de caprine, respectiv din lapte de oaie și de capră (de exemplu produse biologice sau specialități regionale);

21.

invită Comisia să ofere asistență în vederea deschiderii de piețe de export pentru produsele și organele de oaie de proveniență comunitară în țările în care se aplică în prezent restricții inutile;

22.

invită Comisia să includă sectorul ovinelor și al caprinelor în cel de-al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013) (4), pentru a convinge consumatorii, în special tinerii, care consumă puține produse de ovine și caprine, de beneficiile pe care acestea le prezintă pentru sănătate și de aportul lor de proteine și să organizeze o campanie de informare activă în statele membre privind carnea și produsele derivate din sectorul ovinelor și al caprinelor;

23.

invită Comisia să sprijine cercetarea și dezvoltarea în sectorul „rumegătoarelor mici”, concentrându-se atât pe inovațiile tehnice din exploatațiile agricole, cât și pe inovațiile la nivelul produselor din miel, al brânzei și al subproduselor precum lâna și pieile, cunoscute și sub numele de „al cincilea sfert”, pentru care rentabilitatea financiară e aproape nesemnificativă în prezent;

24.

avertizează că meseriile de crescător de oi, cioban, mulgător și tunzător sunt în curs de dispariție și solicită Comisiei să includă în strategia destinată acestui sector acțiuni de comunicare către public și de schimb de profesioniști între instituțiile de învățământ, precum și programe de mobilitate între statele membre, destinate profesioniștilor și cursanților din învățământul agricol;

25.

subliniază importanța unei mai bune disponibilități la nivelul Uniunii, pentru sectorul ovinelor și caprinelor, a produselor medicale și veterinare, prin sprijinirea cercetării în domeniul farmaceutic și prin simplificarea autorizațiilor de introducere pe piață;

26.

invită Comisia, ținând cont, printre altele, de febra catarală ovină, să accelereze, în cazul apariției epizootiilor la animale, ritmul cercetărilor privind cauzele și metodele de ținere a acestora sub control, să formuleze o strategie de control eficientă, să coordoneze măsurile luate de statele membre, să promoveze dezvoltarea vaccinurilor, să dezvolte o strategie de vaccinare eficientă și să ofere sprijin financiar pentru vaccinarea animalelor; solicită ca măsurile luate, prevăzute de lege pentru ținerea unei epizootii sub control, dar care în timp s-au dovedit ineficiente, să fie eliminate cât mai curând posibil din catalogul de măsuri;

27.

invită Comisia să prezinte propuneri privind transparența prețurilor în sector, cu scopul de a informa consumatorii și producătorii despre prețurile produselor;

28.

invită Comisia și președinția Consiliului să monitorizeze îndeaproape sectoarele ovinelor și caprinelor din UE și să asigure prezentarea periodică de rapoarte Parlamentului cu privire la modificările operate în cadrul politicii din acest domeniu;

29.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/45

A.

întrucât costurile de mediu ale transportului au fost estimate la 1, 1 % din PIB-ul european;

B.

întrucât transportul este răspunzător de 30 % din consumul total de energie în UE, iar transportul rutier reprezintă 60 % din această valoare;

C.

întrucât utilizarea automobilelor reprezintă în prezent aproximativ 12 % din emisiile globale de CO2 produse în UE;

D.

întrucât Consiliului European din 8-9 martie 2007 a stabilit obiectivul clar privind reducerea cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2020,

E.

întrucât obiectivul Comisiei este de a atinge, până în 2012, un nivel de emisii de CO2 de 120 g/km în medie pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare;

F.

întrucât UE nu a îndeplinit încă obiectivul precizat în susmenționata Carte albă privind politica europeană de transport, obiectiv care vizează reducerea cu 50 % a numărului deceselor survenite în urma accidentelor pe drumurile europene până în 2010, față de nivelul din 2001;

G.

întrucât Comisia a estimat că eCall, sistemul la nivel european de apel de urgență la bordul vehiculelor, ar putea salva aproximativ 2 500 de vieți omenești în fiecare an în Europa dacă ar fi pus în aplicare în totalitate;

H.

întrucât cercetările de la Universitatea din Köln au indicat că, dacă toate autovehiculele ar fi echipate cu sisteme de control electronic al stabilității, ar putea fi salvate 4 000 de vieți omenești și evitate 100 000 de vătămări pe drumurile europene în fiecare an;

I.

întrucât piața aparatelor de navigație portabile a crescut de la 3, 8 milioane de aparate vândute în 2005 până la peste 9 milioane în 2006;

J.

întrucât sistemele tehnice de securitate conduc adesea la o impresie de siguranță sporită și pot avea drept rezultat conducerea vehiculului cu mai puțin simț al responsabilității; este, prin urmare, necesar să se pună, înainte de toate, accentul pe educația conducătorilor auto și pe promovarea unei conduite mai inteligente la volan,

1.

salută inițiativa „Vehicule inteligente” și progresele realizate în cadrul celor trei piloni: coordonarea părților interesate, cercetarea și dezvoltarea tehnologică și acțiunile de sensibilizare;

2.

consideră că sistemele de vehicule inteligente pot contribui la decongestionarea traficului, la reducerea poluării precum și a numărului și a gravității accidentelor rutiere, dar că ritmul pătrunderii lor pe piață este încă prea scăzut;

3.

consideră că statele membre trebuie să promoveze inițiativele eSafety, printr-o serie de inițiative tehnologice comune, și să participe mai activ la acestea, și că ar trebui luate în considerare și alte măsuri de încurajare a investițiilor private în domeniul cercetării și dezvoltării;

4.

este încurajat de faptul că treisprezece state membre și trei state care nu fac parte din UE au semnat, până în prezent, memorandumul de înțelegere eCall, și își reafirmă sprijinul în favoarea acestei măsuri;

5.

invită statele membre să încurajeze instituțiile care își desfășoară activitatea în domeniul siguranței rutiere să propună formări axate pe simulări de accidente, având în vedere faptul că numărul deceselor survenite în urma accidentelor de circulație poate fi diminuat, în special prin utilizarea activă de tehnici de prevenire a accidentelor și acordarea primului ajutor; consideră că instituțiile de formare trebuie să îi învețe pe conducătorii auto comportamentul corect în caz de urgență;

6.

îndeamnă statele membre rămase să semneze memorandumul cât mai repede, de preferință în prima jumătate a anului 2008, pentru a încuraja introducerea rapidă a acestei opțiuni care ar putea salva vieți omenești și subliniază faptul că Comisia trebuie să dezvolte în continuare cadrul de reglementare pentru armonizarea deplină pe plan european a apelului de urgență standard (112) precum și a sistemului eCall (E112);

7.

invită Comisia să evalueze valabilitatea metodelor de difuzare utilizate în prezent pentru acest sistem de către constructorii auto;

8.

confirmă susținerea sa pentru programul Galileo și variatele sale caracteristici potențiale, care ar putea garanta o fiabilitate sporită a informațiilor legate de aceste inițiative;

9.

reamintește că obiectivul declarat al Comisiei este ca 100 % din vehiculele noi să fie echipate cu un sistem de control electronic al stabilității începând din 2012;

10.

reamintește că se pot reduce emisiile de CO2 prin măsuri simple, care se cunosc de mult timp, ca de exemplu reducerea greutății scaunelor sau a pneurilor, montarea de acumulatoare de căldură pe motoare sau recuperarea energiei de frânare, dar acestea însă nu sunt integrate în multe vehicule; invită, prin urmare, statele membre și Comisia să solicite ca fiecare vehicul să fie echipat cu acest tip de dispozitive tehnice simple;

11.

invită Comisia și statele membre să analizeze importanța dezvoltării unor noi sisteme de evitare a accidentelor, inclusiv a unor noi materiale și interconexiuni automate cu ajutorul senzorilor activi, atât între vehicule cât și între vehicul și șosea;

12.

subliniază importanța trecerii, în timp util, la exploatarea comercială generalizată a sistemelor de vehicule inteligente, având în vedere faptul că aceste sisteme se remarcă și prin capacitatea lor de a interacționa cu infrastructurile inteligente; reamintește că sistemele electronice trebuie să facă obiectul unor controale tehnice periodice;

13.

invită, prin urmare, statele membre și Comisia să elaboreze orientări pentru a încuraja statele membre să introducă măsuri de stimulare în favoarea sistemelor ecologice și de siguranță ale vehiculelor;

14.

îndeamnă părțile interesate să adopte măsurile corespunzătoare care să asigure caracterul accesibil din punct de vedere financiar al acestor noi sisteme, crescând astfel cererea din partea consumatorilor;

15.

invită, prin urmare, statele membre și Comisia să își continue eforturile pentru crearea unor măsuri fiscale de stimulare în favoarea achiziționării de vehicule cu dotări ecologice și dispozitive de siguranță inteligente, după modelul măsurilor de stimulare existente pentru favorizarea cumpărării de vehicule mai puțin poluante;

16.

invită statele membre, Comisia și industria auto să ofere informații concise, clare și ușor de înțeles în cadrul campaniilor de sensibilizare, care să ajungă la un public cât mai larg, inclusiv la concesionarii auto și la școlile de șoferi, pentru a-i informa despre noile sisteme pentru vehicule inteligente;

17.

solicită ca măsurile de stimulare create să fie combinate cu măsurile de formare a conducătorilor auto în materie de prevenire și de siguranță rutieră;

18.

consideră că, dintr-o mai bună interacțiune între echipamentele inteligente instalate la bordul vehiculelor care comunică cu dispozitivele integrate în infrastructuri, pot rezulta avantaje pentru siguranța rutieră;

19.

sugerează ca Comisia să acorde o atenție specială statelor membre în care disponibilitatea sistemelor inteligente rămâne în continuare foarte redusă;

20.

este conștient de faptul că introducerea noilor tehnologii ar trebui să se realizeze treptat;

21.

subliniază faptul că inițiativa „Vehicule inteligente” nu va fi complet realizată dacă este separată de inițiativele „Drumuri inteligente”;

22.

salută, prin urmare, obligația asumată de către Comisie de a lansa, începând din 2008, un program vizând pregătirea infrastructurilor de transport pentru integrarea sistemelor de cooperare, precum și colaborarea dintre Comisie și Comitetul pentru spectrul radio în vederea atribuirii și armonizării spectrului „Sisteme inteligente de transport” pentru sistemele de cooperare;

23.

subliniază nevoia de creare a unor strategii intersectoriale coerente la nivelul UE, precum și de a îmbunătăți cadrul de politici pentru industria auto, sectorul telecomunicațiilor, serviciile de urgență, siguranța și securitatea publică, sectorul lucrărilor și al infrastructurilor publice, institutele de cercetare și universitățile, care ar putea stimula dezvoltarea de aplicații și de tehnologii noi în materie de siguranță preventivă;

24.

îndeamnă părțile interesate să creeze un „mediu inteligent” corespunzător la nivelul drumurilor și al infrastructurilor, astfel încât noile sisteme inteligente să poată funcționa în mod adecvat și să fie pe deplin exploatate, îndeosebi sistemele de gestionare îmbunătățită a capacității rețelelor rutiere și sistemele inteligente de supraveghere a acestor rețele (în timp real);

25.

îndeamnă industria auto să țină cont de cele mai recente sisteme de siguranță a automobilelor atunci când concep noi vehicule și să prevadă, de asemenea, dispozitive de măsurare și de afișare pentru consumul de energie și datele pertinente privind starea mediului înconjurător, precum emisiile reale de CO2 și de particule;

26.

reamintește că sistemele bazate pe tehnologii ale informațiilor și comunicațiilor (TIC) pot contribui la reducerea emisiilor de substanțe poluante printr-o gestionare mai eficientă a traficului, prin reducerea consumului de combustibili și prin facilitarea condusului ecologic;

27.

invită Comisia să elaboreze o metodologie pentru măsurarea impactului tehnologiilor TIC asupra emisiilor de CO2, respectiv să coordoneze și să comunice rezultatele deja existente;

28.

ia notă de faptul că utilizarea și disponibilitatea dispozitivelor portabile sau mobile care fac apel la tehnologiile TIC este în creștere și că piața acestor dispozitive continuă să crească în mod constant;

29.

invită părțile interesate să elaboreze măsuri care să asigure utilizarea și instalarea în condiții de siguranță a dispozitivelor respective și să faciliteze interacțiunea om-mașină;

30.

reamintește că aspectul confidențialității datelor ar trebui abordat în mod corespunzător și așteaptă cu interes publicarea viitorului cod de conduită privind confidențialitatea datelor, elaborat de Forumul eSafety;

31.

subliniază importanța definirii, de către Institutul European de Standarde în Telecomunicații, a unui standard deschis pentru introducerea serviciilor eCall la nivel european;

32.

salută negocierile asupra acordului voluntar privind includerea sistemului eCall printre opțiunile standard în toate noile vehicule începând din 2010;

33.

salută negocierile asupra unui acord internațional privind o reglementare tehnică globală, care să includă specificațiile tehnice privind sistemul de control electronic al stabilității, și invită Comisia să realizeze un raport privind stadiul acestor negocieri și măsurile adoptate în acest sens;

34.

așteaptă cu interes viitoarele rapoarte privind progresele realizate în cadrul inițiativei „Vehicul mai sigur, mai curat, mai performant și mai inteligent”;

35.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/49

A.

întrucât Aung San Suu Kyi, Secretarul General al Ligii Naționale pentru Democrație (LND), și-a petrecut treisprezece ani din ultimii optsprezece ca prizonier politic cu arest la domiciliu, și întrucât alte 1 900 de persoane au fost închise în condiții atroce numai pentru că și-au exprimat dorința de a introduce democrația în Birmania și pentru că au protestat cu privire la referendumul constituțional, și întrucât nu se știe încă ce s-a întâmplat cu zeci de participanți la protestele conduse de călugări din septembrie 2007, care sunt încă dispăruți;

B.

întrucât, prin prelungirea arestului la domiciliu al lui Aung San Suu Kyi, junta încalcă propriile legi (Legea protecției statului din 1975) care prevede că nicio persoană nu poate fi reținută fără a i se aduce acuzații și fără a fi judecată, mai mult de cinci ani, și întrucât regimul continuă să nu răspundă presiunilor internaționale de eliberare a prizonierilor politici ținuți pe nedrept în închisorile din Birmania;

C.

întrucât, în loc să dea curs solicitării Secretarului General al ONU de a elibera deținuții, la 10 iunie 2008 junta regimului birman a mai arestat încă 16 persoane, victime ale uraganului Nargis, pentru infracțiunea de a se fi prezentat la birourile Programului pentru Dezvoltare al ONU și a cere ajutor umanitar;

D.

întrucât, în data de 11 iunie 2008, ziarele oficiale ale juntei militare birmane, inclusiv oficiosul regimului, New Light of Myanmar, au cerut biciuirea în public a lui Aung San Suu Kyi și întrucât junta militară a refuzat să se distanțeze de această idee rușinoasă;

E.

întrucât în primele ore ale dimineții în 3 mai 2008, după ce fumul a declanșat panica în rândul deținuților când uraganul Nargis a lovit închisoarea Insein din Rangoon, soldații și poliția au deschis focul asupra deținuților, ucigând ilegal și fără niciun rost 36 de persoane și rănind 70, conform estimărilor;

F.

întrucât expertul ONU pentru drepturile omului în Birmania a solicitat ca junta aflată la putere să investigheze relatările cu privire la omorârea prin împușcare a unui număr de deținuți de către soldați, în timpul uraganului Nargis, și întrucât regimul a refuzat să facă vreo anchetă în acest sens;

G.

întrucât grupurile de activiști pentru drepturile omului au relatat că din 20 mai 2008 autoritățile birmane și-au intensificat eforturile de a muta supraviețuitorii uraganului din adăposturile temporare, cum ar fi școli și mănăstiri, și de a-i obliga să se întoarcă înapoi la casele lor, chiar dacă acestea nu mai există,

1.

condamnă cu hotărâre decizia autorităților birmane de a prelungi arestul la domiciliu al lui Aung San Suu Kyi;

2.

deplânge, de asemenea, închiderea unui grup de activiști politici care au cerut eliberarea lui Aung San Suu Kyi; și îndeamnă autoritățile birmane să elibereze toți prizonierii politici fără nicio întârziere;

3.

denunță ideea biciuirii lui Daw Aung San Suu Kyi ca fiind o crimă împotriva umanității;

4.

solicită o anchetă judiciară sub auspiciile ONU, cu privire la relatările despre omorârea deținuților politici de către armata birmană în zilele de după uraganul Nargis;

5.

deplânge faptul că victimele uraganului Nargis, care au încercat să obțină ajutor de la organizațiile de ajutor internațional, sunt încă ținute în detenție de către autoritățile birmane;

6.

consideră că este extrem de regretabil faptul că junta birmană a organizat referendumul cu privire la constituție la câteva zile după ce uraganul devastator a lovit țara și consideră rezultatele acestuia, ca fiind lipsite în totalitate de credibilitate;

7.

solicită autorităților birmane să ridice toate restricțiile cu privire la activitățile politice pașnice din țară și să înceapă un proces de reconciliere națională generală, de restaurare a democrației, a statului de drept și a respectului deplin pentru drepturile omului;

8.

solicită regimului, de asemenea, să furnizeze explicații cu privire la persoanele care sunt încă dispărute în urma înnăbușirii protestelor călugărilor budiști și a activiștilor pentru democrație, din septembrie 2007;

9.

solicită guvernului militar din Birmania să respecte acordul încheiat cu Secretarul General al ONU de a permite accesul nestingherit al activiștilor umanitari internaționali și proviziilor în zonele afectate de uragan și de coopera deschis cu comunitatea internațională pentru evaluarea ajutorului necesar; solicită autorităților birmane să nu mai intervină în distribuirea ajutoarelor și să coopereze deschis cu organizațiile umanitare;

10.

reiterează solicitarea adresată autorităților birmane de a deschide dialogul cu toate sectoarele societății birmane în vederea realizării unei concilieri naționale sincere, a democratizării și a respectului deplin pentru drepturile omului și statul de drept;

11.

își exprimă aprecierea cu privire la ultimul raport al raportorului special al ONU, care a prezentat importante dovezi ale încălcărilor continue ale drepturilor omului în această țară; ia act cu mare îngrijorare de concluzia raportului, și anume aceea că nu s-a înregistrat aproape nicio îmbunătățire a situației drepturilor omului în Birmania din 26 martie 2008;

12.

îndeamnă autoritățile birmane să poarte un dialog deschis cu raportorul special al ONU și să accepte solicitarea acestuia de a vizita Birmania;

13.

invită celelalte țări ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud Est (ASEAN), care au relații economice și politice strânse cu Birmania, să facă presiuni mari asupra autorităților birmane în vederea realizării de schimbări democratice;

14.

consideră că sancțiunile clar definite și specifice împotriva juntei din Birmania, deși au fost extinse ca urmare a evenimentelor din septembrie 2007 prin introducerea embargoului și asupra altor sectoare economice, continuă să aibă urmări limitate asupra regimului, neîndeplinindu-și astfel obiectivul dorit; reiterează așadar solicitarea adresată Consiliului de a întreprinde măsuri suplimentare și de a împiedica în mod efectiv accesul juntei la sistemul de finanțare al UE; invită Consiliul și statele membre să monitorizeze atent și să garanteze aplicarea eficientă a sancțiunilor specifice;

15.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, trimisului special al UE în Birmania, Consiliului birman de stat pentru pace și dezvoltare, guvernelor statelor membre ale ASEAN și statelor membre ale reuniunii Asia–Europa (ASEM), grupului interparlamentar Myanmar din cadrul ASEAN, lui Aung San Suu Kyi, Ligii Naționale pentru Democrație, Secretarului General al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Raportorului Special al ONU pentru drepturile omului în Birmania.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/52

A.

exprimându-și îngrijorarea pentru războiul civil prelungit din Somalia și pentru efectele acestuia asupra procesului de reconciliere din această țară, precum și pentru securitatea și stabilitatea din întreaga regiune a Cornului Africii;

B.

întrucât se estimează că 100 de persoane au fost ucise și mii de persoane și-au părăsit casele în capitala Somaliei, Mogadishu, în urma reluării ciocnirilor dintre trupele Guvernului Federal de Tranziție (GFT) și insurgenți, provocate de respingerea de către unii lideri islamiști a acordului de încetare a focului pe o perioadă de trei luni, mediat de ONU și semnat în Djibuti între GFT și Alianța pentru Reeliberarea Somaliei (ARS);

C.

întrucât membrii societății civile din Somalia, în special media, au fost ținte ale atacurilor și omorurilor și regretând asasinarea brutală a lui Nasteh Dahir Farah, vicepreședintele „Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Somalia”, care a fost împușcat în sudul orașului Kismayu (Somalia) sâmbătă, 7 iunie 2008;

D.

întrucât 15 lucrători sociali au fost omorâți de la începutul anului 2008, inclusiv o personalitate somaleză proeminentă, președintele Agenției pentru îngrijirea femeilor și copiilor, Mohamed Mahdi, care a fost împușcat în Mogadishu de către o persoană neidentificată;

E.

întrucât Secretarul General al ONU și-a exprimat îngrijorarea față de creșterea numărului de copii recrutați în armată, în special în Mogadishu, și de utilizarea tot mai frecventă a copiilor în aproape toate formațiunile armate din Somalia;

F.

întrucât în Somalia continuă să aibă loc abuzuri și încălcarea pe scară largă a dreptului internațional umanitar de către toate părțile aflate în conflict, mai exact tortura și alte maltratări, violurile, execuțiile extrajudiciare, detenția arbitrară și atacurile împotriva civililor și a infrastructurilor civile;

G.

întrucât conflictul continuu și instabilitatea politică din Somalia au condus la acte de piraterie și jaf armat;

H.

întrucât, din februarie 2007, aproximativ 856 970 de somalezi au fugit din Mogadishu din cauza conflictului și 2, 6 milioane de somalezi — reprezentând aproximativ 35 % din populație — au nevoie de asistență umanitară, cifră care s-ar putea ridica la 3, 5 milioane până la sfârșitul anului;

I.

întrucât Secretarul General al ONU a făcut apel la forțele etiopiene să înceteze atacurile asupra civililor și asupra obiectivelor civile, inclusiv atacurile asupra școlilor și spitalelor, și a cerut autorităților etiopiene să efectueze o anchetă cu privire la acuzațiile de încălcări grave ale drepturilor copiilor de către forțele aflate în subordinea lor;

1.

condamnă ferm luptele continue, omorurile selective și alte încălcări grave ale drepturilor omului, comise de ambele părți în conflict, care provoacă moartea a numeroși somalezi și o catastrofă umanitară;

2.

solicită ambelor părți în conflict să pună capăt imediat încălcărilor drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, să înceteze atacurile împotriva civililor, amenințările cu moartea, violurile, arestările ilegale, răpirile, intimidările și jefuirea civililor și să respecte întru totul dispozițiile articolului comun 3 din Convențiile de la Geneva;

3.

solicită eliberarea membrilor ONG-ului agricol Cooperazione Italiana Nord Sud, doi italieni, Jolanda Occhipinti și Giuliano Paganini și un somalez, Abdirahaman Yussuf Harale, răpiți pe 21 mai 2008 la aproximativ 60 km sud de Mogadishu, pentru care s-a cerut o răscumpărare de 1 milion de USD;

4.

solicită investigarea tuturor cazuri de încălcare a drepturilor omului, inclusiv a celor de încălcare gravă a drepturilor copilului; face apel la GFT să pună capăt detenției copiilor și să controleze proliferarea armelor de calibru mic;

5.

solicită tuturor părților să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a asigura accesul și asistența umanitară fără restricții la populația afectată din țară și să ia măsuri efective pentru a asigura siguranța lucrătorilor umanitari locali și internaționali;

6.

salută acordul de pace dintre GFT din Somalia și ARS, la care s-a ajuns în cadrul negocierilor intersomaleze din Djibuti, la 9 iunie 2008, facilitate de Reprezentantul Special al Secretarului General al ONU, Ahmedou Ould-Abdallah, de UA și de alte organizații regionale și parteneri internaționali; face apel la GFT să inițieze un real proces de reconciliere, cu toate părțile în conflict din țară, pentru a crea condițiile instaurării păcii, securității și stabilității;

7.

solicită întărirea rolului societății civile în procesul de reconciliere națională, în special a femeilor și copiilor;

8.

solicită Guvernului somalez de tranziție să folosească toate mijloacele, în colaborare cu ONU și cu UA, pentru a preveni și elimina pirateria și jaful armat comise de pe coasta Somaliei împotriva navelor, în special împotriva acelor nave care transportă ajutor umanitar;

9.

solicită UE să facă apel la guvernul din Kenya să acorde azil refugiaților somalezi și să le respecte dreptul la asistență și solicită guvernului din Kenya să permită accesul liber al forțelor umanitare prin punctul de trecere a frontierei El Wak;

10.

solicită tuturor contributorilor, și în special UE, să crească asistența umanitară acordată persoanelor strămutate intern și să garanteze oferirea unui ajutor pentru dezvoltare efectiv populației somaleze;

11.

solicită Comisiei să se asigure că ajutorul UE nu ajunge în mâinile noilor conducători ai grupurilor armate care au fost integrați în instituțiile federale transnaționale și să ia măsuri pentru a rectifica acest lucru dacă deja s-a întâmplat;

12.

solicită Consiliului de Securitate al ONU să întărească embargoul împotriva armelor în Somalia și să ia măsuri mai ferme pentru a se asigura că embargoul este respectat întru totul de către statele din regiune; solicită Consiliului de Securitate al ONU să investigheze și să impună sancțiuni specifice tuturor persoanelor acuzate de crime de război și crime împotriva umanității în Somalia, și inclusiv să trimită aceste persoane spre a fi judecate în cadrul Tribunalului Penal Internațional;

13.

salută rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1814(2008), adoptată în unanimitate la 15 mai 2008, în care se solicită desfășurarea unei forțe ONU de menținere a păcii de 28 500 de persoane, până la îmbunătățirea condițiilor politice și de securitate din regiune; această forță ar urma să înlocuiască efectivul redus al forțelor de menținere a păcii pe care UA le-a trimis în Somalia din martie 2007;

14.

recomandă insistent mandatarea misiunii UA în Somalia (AMISOM) și a oricărei misiuni ulterioare de menținere a păcii a ONU pentru a proteja civilii — inclusiv femeile, copiii, persoanele strămutate intern și pentru a crea o puternică componentă care să se ocupe de drepturile omului, care să aibă capacitatea de a monitoriza, investiga și raporta încălcările drepturilor omului;

15.

își reafirmă sprijinul pentru reprezentantul special pentru Somalia al Secretarului General al ONU, Ahmedou Ould Abdallah, în eforturile sale de a coordona acțiunea comunității internaționale și de a facilita dialogul intersomalez, precum și în stabilizarea situației din Somalia prin desfășurarea forțelor AMISOM;

16.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, statelor membre, secretariatelor generale ale Uniunii Africane, Organizației Națiunilor Unite și Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare, Președintelui Guvernului Federal de Tranziție din Somalia, guvernului Etiopiei și Parlamentului Panafrican.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/54

A.

întrucât situația generală din Iran în ceea ce privește drepturile omului a continuat să se înrăutățească începând cu 2005, numai numărul execuțiilor aproape dublându-se în 2007;

B.

întrucât Iranul și alte câteva țări execută în continuare minori; întrucât Iranul fiind recunoscut ca statul care a executat mai mulți delincvenți minori decât orice altă țară din lume, și întrucât, în conformitate cu rapoartele realizate, peste 100 de persoane sunt condamnate la moarte în Iran pentru infracțiuni pe care le-ar fi comis când aveau sub 18 ani;

C.

întrucât Mohammad Hassanzadeh, un delincvent minor care a fost executat pe 10 iunie 2008, avea sub 18 ani la data executării sale;

D.

întrucât cel puțin alți patru delincvenți minori, Behnoud Shojaee, Mohammad Fedaei, Saeed Jazee și Behnam Zaare, riscă să fie executați, iar autoritățile iraniene au ordonat ca executarea lui Behnoud Shojaee și a lui Mohammad Fedaei să fie amânată o lună;

E.

întrucât Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite a amintit autorităților iraniene pe 10 iunie 2008 că, în conformitate cu legislația internațională, este complet interzis să se aplice pedeapsa cu moartea pentru delincvenții minori;

F.

întrucât printre delincvenții minori din Iran se află și persoane acuzate de relații cu parteneri de același sex, ceea ce se pedepsește cu pedeapsa capitală în Iran,

1.

condamnă cu fermitate condamnările la moarte și execuțiile din Iran, în special pe cele impuse sau aplicate delincvenților juvenili și minorilor și îndeamnă autoritățile iraniene să respecte măsurile legale de protejare a minorilor recunoscute la nivel internațional;

2.

subliniază că condamnările la moarte ale minorilor contravin în mod direct obligațiilor și angajamentelor internaționale la care Republica Islamică Iran este parte semnatară, în special în conformitate cu cele menționate în Pactul internațional privind drepturile civile și politice și în Convenția privind drepturile copilului, amândouă interzicând în mod clar executarea minorilor sau a persoanelor condamnate de infracțiuni comise în timp ce erau minori;

3.

condamnă în cei mai fermi termeni cu putință executarea lui Mohammad Hassanzadeh, care era minor la data când a fost executat;

4.

îndeamnă autoritățile iraniene să oprească executarea lui Behnoud Shojaee, Mohammad Fedaei, Saeed Jazee, Behnam Zaare și a tuturor celorlalți delincvenți minori condamnați la moarte;

5.

invită membrii noului ales Majlis (Parlamentul iranian) să aprobe rapid reforma codului penal iranian mai ales cu scopul de a aboli lapidarea și executarea delincvenților juvenili, în vederea unui moratoriu asupra pedepsei cu moartea și a alinierii legislației iraniene la obligațiile internaționale referitoare la drepturile omului;

6.

solicită ca în Iran relațiile cu parteneri de același sex să fie scoase din categoria infracțiunilor;

7.

îndeamnă statele membre să suspende expulzarea în Iran a persoanelor care sunt amenințate cu executarea sau cu tortura;

8.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, conducătorului sistemului judiciar din Iran, precum și guvernului și parlamentului Republicii Islamice Iran.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/56

1.

aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/57

A.

întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei, adaptată în conformitate cu recomandările grupului de lucru consultativ format din serviciile juridice ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/58

A.

întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei, adaptată în conformitate cu recomandările grupului de lucru consultativ format din serviciile juridice ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/59

A.

întrucât grupul consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei, astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/60

A.

întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei, astfel cum a fost adaptată pentru a ține seamă de recomandările grupului consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/61

A.

întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei, adaptată în conformitate cu recomandările grupului de lucru consultativ format din serviciile juridice ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/61

A.

întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei, adaptată în conformitate cu recomandările grupului de lucru consultativ format din serviciile juridice ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/62

A.

întrucât grupul consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei, astfel cum a fost adaptată pentru a ține seamă de recomandările grupului consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/63

A.

întrucât grupul consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/63

A.

întrucât grupul consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei;

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/64

A.

întrucât grupul consultativ al serviciilor juridice al Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea respectivă nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor rămase nemodificate din texteleanterioare cu amendamentele la acestea, propunerea se limitează la o simplă codificare, fără modificări de fond ale acestora,

1.

aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.

solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

27.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 286/65