Jurnalul Oficial C 402/27 n

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/2

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 5 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Vilniaus apygardos teismas – Lituania) – UAB „LitSpecMet”/UAB Vilniaus lokomotyvų remonto depas

(Cauza C-567/15) (1)

([Trimitere preliminară - Contracte de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii - Directiva 2004/18/CE - Articolul 1 alineatul (9) - Noțiunea „autoritate contractantă” - Societate al cărei capital este deţinut de o autoritate contractantă - Operațiuni interne grupului])

(2017/C 402/02)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Vilniaus apygardos teismas

Părțile din procedura principală

Reclamantă: UAB „LitSpecMet”

Pârâtă: UAB Vilniaus lokomotyvų remonto depas

cu participarea: „Plienmetas” UAB

Dispozitivul

Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 1251/2011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011, trebuie interpretat în sensul că o societate care, pe de o parte, este deținută în totalitate de o autoritate contractantă a cărei activitate este de a îndeplini nevoi de interes general şi care, pe de altă parte, realizează atât operațiuni pentru această autoritate contractantă, cât şi operațiuni pe piaţa concurențială, trebuie calificată drept „organism de drept public” în sensul dispoziției menţionate cât timp activităţile respectivei societăţi sunt necesare pentru ca autoritatea contractantă în cauză să îşi poată exercita activitatea şi cât timp, pentru a îndeplini nevoi de interes general, societatea menționată se lasă ghidată de alte considerente decât considerentele economice, aspect care trebuie verificat de instanţa de trimitere. Nu are nicio incidență, în această privinţă, faptul că valoarea operațiunilor interne poate reprezenta în viitor mai puţin de 90 % din cifra de afaceri globală a societăţii sau o parte neesenţială a acesteia.

(1) JO C 27, 25.1.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/3

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 27 septembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberlandesgericht Düsseldorf – Germania) – Nintendo Co. Ltd/BigBen Interactive GmbH, BigBen Interactive SA

(Cauzele conexate C-24/16 și C-25/16) (1)

([Trimitere preliminară - Proprietate intelectuală - Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Articolul 20 alineatul (1) litera (c), articolul 79 alineatul (1), precum și articolele 82, 83, 88 și 89 - Acțiune în contrafacere - Limitarea drepturilor conferite de un desen sau model industrial comunitar - Noțiunea „scopuri ilustrative” - Regulamentul (CE) nr. 44/2001 - Articolul 6 punctul 1 - Competență în privința copârâtului domiciliat în afara statului membru al forului - Întindere teritorială a competenței instanțelor competente în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare - Regulamentul (CE) nr. 864/2007 - Articolul 8 alineatul (2) - Legea aplicabilă cererilor privind adoptarea ordonanțelor referitoare la sancțiuni și la celelalte măsuri])

(2017/C 402/03)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberlandesgericht Düsseldorf

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Nintendo Co. Ltd

Pârâte: BigBen Interactive GmbH, BigBen Interactive SA

Dispozitivul

Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare coroborat cu articolul 6 punctul (1) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că, în împrejurări precum cele din litigiile principale, în care competența internațională a unei instanțe competente în domeniul desenelor sau modelelor industriale comunitare sesizate cu o acțiune în contrafacere se întemeiază, în privința unui prim pârât, pe articolul 82 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 și, în privința unui al doilea pârât, stabilit într-un alt stat membru, pe articolul 6 punctul 1 menționat coroborat cu articolul 79 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, pentru motivul că cel de al doilea pârât produce și livrează primului produsele pe care acesta din urmă le comercializează, această instanță poate, la cererea reclamantului, să adopte ordonanțe în privința celui de al doilea pârât în legătură cu măsurile menționate la articolul 89 alineatul (1) și la articolul 88 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, care să acopere inclusiv alte comportamente ale acestui al doilea pârât decât cele legate de lanțul de livrare menționat anterior și care să aibă un domeniu de aplicare extins la întreg teritoriul Uniunii Europene.

Articolul 20 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că un terț care, fără consimțământul titularului drepturilor conferite de un desen sau model industrial comunitar, utilizează, inclusiv prin intermediul site-ului său internet, imaginile unor produse care corespund unor astfel de desene sau modele industriale, cu ocazia unei puneri în vânzare legale a unor produse destinate a fi utilizate ca accesorii pentru produse specifice ale titularului drepturilor conferite de desenele sau modelele industriale respective, cu scopul de a explica sau de a demonstra utilizarea concomitentă a produselor astfel puse în vânzare și a produselor specifice ale titularului drepturilor menționate, efectuează un act de reproducere în „scopuri [ilustrative]”, în sensul articolului 20 alineatul (1) litera (c) menționat, un asemenea act fiind, așadar, autorizat în temeiul acestei dispoziții în măsura în care respectă condițiile cumulative stabilite de aceasta, aspect care trebuie verificat de instanța națională.

Articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale („Roma II”) trebuie interpretat în sensul că noțiunea „ț[ară] în care s-a produs încălcarea”, în sensul acestei dispoziții, se referă la țara în care s-a produs faptul cauzator de prejudicii. În condițiile în care aceluiași pârât îi sunt reproșate diferite acte de contrafacere săvârșite în diferite state membre, pentru a identifica faptul cauzator de prejudicii, nu este necesar să se facă referire la fiecare act de contrafacere reproșat, ci trebuie să se aprecieze în mod global comportamentul pârâtului în cauză pentru a se determina locul în care s-a produs sau este susceptibil să se producă actul de contrafacere inițial, care se află la originea comportamentului reproșat.

(1) JO C 145, 25.4.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/4

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 27 septembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Najvyšší súd Slovenskej republiky – Slovacia) – Peter Puškár/Finančné riaditeľstvo Slovenskej republiky, Kriminálny úrad finančnej správy

(Cauza C-73/16) (1)

([Trimitere preliminară - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - Articolele 7, 8 și 47 - Directiva 95/46/CE - Articolele 1, 7 și 13 - Prelucrarea datelor cu caracter personal - Articolul 4 alineatul (3) TUE - Întocmirea unei liste de date cu caracter personal - Obiect - Perceperea impozitului - Combaterea fraudei fiscale - Control jurisdicțional - Protecția libertăților și a drepturilor fundamentale - Condiționarea căii de atac în justiție de introducerea unei plângeri administrative prealabile - Admisibilitatea listei menționate ca mijloc de probă - Condiții de legalitate a unei prelucrări de date cu caracter personal - Executarea unei sarcini de interes public a operatorului])

(2017/C 402/04)

Limba de procedură: slovaca

Instanța de trimitere

Najvyšší súd Slovenskej republiky

Părțile din procedura principală

Reclamant: Peter Puškár

Pârâți: Finančné riaditeľstvo Slovenskej republiky, Kriminálny úrad finančnej správy

Dispozitivul

Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei legislații naționale care condiționează exercitarea unei căi de atac în justiție de către o persoană care afirmă că i s-a adus atingere dreptului său la protecția datelor cu caracter personal garantat de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date de epuizarea prealabilă a căilor de atac administrative disponibile în fața autorităților administrative naționale, cu condiția ca modalitățile concrete de exercitare a căilor de atac menționate să nu afecteze în mod disproporționat dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești menționat în această dispoziție. Este necesar în special ca epuizarea prealabilă a căilor de atac administrative disponibile în fața autorităților administrative naționale să nu determine o întârziere substanțială pentru introducerea unei căi de atac în justiție, să determine suspendarea prescripției drepturilor în discuție și să nu ocazioneze cheltuieli excesive.

Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune ca o instanță națională să respingă ca mijloc de probă a unei încălcări a protecției datelor cu caracter personal conferite de Directiva 95/46 o listă precum lista în litigiu, prezentată de persoana în cauză și care conține date cu caracter personal ale acesteia, în ipoteza în care persoana menționată ar fi obținut această listă fără consimțământul, impus de lege, al operatorului acestor date, cu excepția cazului în care o astfel de respingere este prevăzută de legislația națională și respectă atât conținutul esențial al dreptului la o cale de atac efectivă, cât și principiul proporționalității.

Articolul 7 litera (e) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei prelucrări de date cu caracter personal de către autoritățile unui stat membru în scopul perceperii impozitului și al combaterii fraudei fiscale, precum cea care este efectuată în cauza principală prin întocmirea unei liste de persoane precum cea în discuție, fără consimțământul persoanelor în cauză, cu condiția, pe de o parte, ca aceste autorități să fi fost învestite prin legislația națională cu sarcini de interes public în sensul acestei dispoziții, ca întocmirea respectivei liste și înscrierea în aceasta a numelui persoanelor în cauză să fie efectiv apte și necesare în scopul realizării obiectivelor urmărite și să existe indicii suficiente pentru a prezuma că persoanele în cauză figurează în mod întemeiat pe lista menționată și, pe de altă parte, ca toate condițiile de legalitate a acestei prelucrări de date cu caracter personal impuse prin Directiva 95/46 să fie îndeplinite.

(1) JO C 165, 10.5.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/5

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 4 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) – Regatul Unit) – Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs/Mercedes-Benz Financial Services UK Ltd

(Cauza C-164/16) (1)

([Trimitere preliminară - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 14 alineatul (2) litera (b) - Livrare de bunuri - Autovehicule - Contract de leasing financiar cu opțiune de cumpărare])

(2017/C 402/05)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division)

Părțile din procedura principală

Recurentă: Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Intimată: Mercedes-Benz Financial Services UK Ltd

Dispozitivul

Sintagma „contract de închiriere a bunurilor care prevede că, în condiții normale, dreptul de proprietate este dobândit cel mai târziu la plata ultimei rate”, utilizată la articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, trebuie interpretată în sensul că se aplică unui contract-tip de locațiune cu opțiune de cumpărare atunci când din condițiile financiare ale contractului se poate deduce că exercitarea opțiunii se dovedește a fi singura alegere rațională din punct de vedere economic pe care locatarul o va putea face la momentul potrivit dacă contractul este executat până la expirarea sa, aspect a cărui verificare este de competența instanței naționale.

(1) JO C 191, 30.5.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/6

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 4 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Corte suprema di cassazione – Italia) – Agenzia delle Entrate/Federal Express Europe Inc.

(Cauza C-273/16) (1)

([Trimitere preliminară - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - A şasea directivă 77/88/CEE a Consiliului - Directiva 2006/112/CE - Scutire de TVA - Articolul 86 alineatul (1) litera (b) și articolul 144 - Scutire de taxe la import a mărfurilor cu valoare neglijabilă sau cu caracter necomercial - Scutire a prestărilor de servicii legate de importul de bunuri - Reglementare națională care supune TVA ului cheltuielile de transport de documente și de bunuri cu valoare neglijabilă în pofida caracterului lor accesoriu față de bunuri neimpozabile])

(2017/C 402/06)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte suprema di cassazione

Părțile din procedura principală

Recurentă și intimată: Agenzia delle Entrate

Intimată și recurentă în recursul incident: Federal Express Europe Inc.

Dispozitivul

Articolul 144 coroborat cu articolul 86 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede, pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată în cazul prestațiilor accesorii, inclusiv în cazul serviciilor de transport, nu numai ca valoarea lor să fie inclusă în baza de impozitare, ci și ca aceste prestații să fi fost efectiv supuse taxei pe valoarea adăugată în vamă la momentul importului.

(1) JO C 343, 19.9.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/6

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 5 octombrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberlandesgericht Düsseldorf – Germania) – Hanssen Beleggingen BV/Tanja Prast-Knipping

(Cauza C-341/16) (1)

([Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie civilă și comercială - Regulamentul (CE) nr. 44/2001 - Competență judiciară - Articolul 2 alineatul (1) - Competența instanțelor de la domiciliul pârâtului - Articolul 22 punctul 4 - Competența exclusivă în ceea ce privește înregistrarea sau valabilitatea titlurilor de proprietate intelectuală - Litigiu având ca obiect să se stabilească dacă o persoană a fost înregistrată în mod întemeiat ca titular al unei mărci])

(2017/C 402/07)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberlandesgericht Düsseldorf

Părțile din procedura principală

Reclamantă și apelantă: Hanssen Beleggingen BV

Pârâtă și intimată: Tanja Prast-Knipping

Dispozitivul

Articolul 22 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că nu se aplică litigiilor având ca obiect să se stabilească dacă o persoană a fost înregistrată în mod întemeiat ca titular al unei mărci.

(1) JO C 326, 5.9.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/7

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 5 octombrie 2017 – Wolf Oil Corp./ Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), SCT Lubricants UAB

(Cauza C-437/16 P) (1)

((Recurs - Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Marca verbală CHEMPIOIL - Marca figurativă anterioară CHAMPION - Respingerea opoziției))

(2017/C 402/08)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Wolf Oil Corp. (reprezentanți: P. Maeyaert și J. Muyldermans, advocaten)

Cealaltă parte din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentant: L. Rampini, agent), SCT Lubricants UAB (reprezentant: S. Labesius, Rechtsanwalt)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Wolf Oil Corp. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 428, 21.11.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/8

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Tübingen (Germania) la 11 august 2017 – Südwestrundfunk/Tilo Rittinger, Patric Wolter, Harald Zastera, Dagmar Fahner, Layla Sofan, Marc Schulte

(Cauza C-492/17)

(2017/C 402/10)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Tübingen

Părțile din procedura principală

Creditoare și apelantă/intimată în apelul incident: Südwestrundfunk

Debitori și intimați/apelanți în apelul incident: Tilo Rittinger, Patric Wolter, Harald Zastera, Dagmar Fahner, Layla Sofan, Marc Schulte

Întrebările preliminare

Legea națională din 18 octombrie 2011 a landului Baden Württemberg de aplicare a Tratatului de stat încheiat între autoritatea federală și landurile Germaniei, în ceea ce privește contribuția pentru serviciul de radiodifuziune (Rundfunkbeitragsstaatsvertrag, denumit în continuare „RdFunkBeitrStVtrBW”) din 17 decembrie 2010, modificat ultima dată prin intermediul articolului 4 din Acordul al nouăsprezecelea din 3 decembrie 2015 de modificare a serviciului de radiodifuziune (Legea din 23 februarie 2016 – GBl. p. 126, 129) este incompatibilă cu dreptul Uniunii, întrucât contribuția pentru serviciul public de radiodifuziune care, începând cu 1 ianuarie 2013, a fost percepută fără nicio altă condiție suplimentară, de la orice persoană adultă care locuiește în landul german Baden-Württemberg, în favoarea organismelor de radiodifuziune SWR și ZDF constituie un ajutor de stat care favorizează exclusiv aceste organisme publice de radiodifuziune în raport cu operatorii de radiodifuziune privați? Articolele 107 și 108 TFUE trebuie interpretate în sensul că legea privind contribuția pentru serviciul de radiodifuziune ar fi trebuit autorizată de Comisie și că, în lipsa acordului acesteia, legea în discuție este nevalidă?

Articolele 107 și 108 TFUE trebuie interpretate în sensul că se referă la norma prevăzută de legea națională RdFunkBeitrStVtrBW potrivit căreia, în principiu, fără vreo condiție suplimentară, de la orice persoană adultă care locuiește în landul german Baden-Württemberg se percepe o contribuție, în beneficiul exclusiv al operatorilor publici/administrativi de radiodifuziune, întrucât această contribuție constituie un ajutor de stat preferențial, contrar dispozițiilor dreptului Uniunii, acordat în scopul excluderii tehnice a operatorilor de radiodifuziune din statele membre ale Uniunii, întrucât contribuțiile sunt utilizate în scopul construirii unei căi de transmitere concurente (monopol al televiziunii digitale terestre DVB-T2), care nu este prevăzută să fie utilizată de operatori de radiodifuziune străini? Articolele 107 și 108 TFUE trebuie interpretate în sensul că nu se referă numai la indemnizații financiare directe, ci și la alte privilegii economice (dreptul de a emite titluri de creanță, autorizația de a acționa atât în calitate de întreprindere economică, cât și de autoritate publică, o mai bună poziționare la calcularea datoriilor)?

Faptul că, pe baza unei legi naționale a landului Baden Würtemmberg, un operator public de televiziune din Germania, care este organizat ca o autoritate publică, dar care concurează în același timp cu operatori privați pe piața publicității și este prin urmare favorizat în raport cu aceștia prin faptul că, spre deosebire de concurenții săi privați, înainte de a demara procedura de executare silită, acesta nu trebuie să solicite unei instanțe de drept comun să emită un titlu de creanță în raport cu telespectatorii săi, ci poate emite un titlu executoriu fără implicarea instanței, este compatibil cu principiul egalității de tratament și cu interdicția ajutoarelor preferențiale?

Faptul că un stat membru prevede în cadrul legislației naționale a landului Baden Württemberg că un operator de televiziune organizat ca o autoritate publică poate solicita oricărui adult care locuiește în aria de acoperire a operatorului în discuție, sub sancțiunea plății unei amenzi, o contribuție în scopul finanțării tocmai a acestui operator, indiferent dacă acesta deține sau nu deține un aparat receptor sau dacă utilizează numai alte posturi, fie străine, fie private, este compatibil cu articolul 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului (CEDO) sau cu articolul 4 (libertatea de informare) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”)?

Legea națională RdFunkBeitrStVtrBW – în special articolele 2 și 3 – este compatibilă cu principiile egalității de tratament și nediscriminării prevăzute de dreptul Uniunii atunci când, pentru o mamă singură, contribuția datorată, fără nicio altă condiție suplimentară, de orice locuitor, în scopul finanțării operatorului public de televiziune constituie o cheltuială per capita de câteva ori mai mare decât cea datorată de o persoană care împarte o locuință cu mai multe persoane? Directiva 2004/113/CE (1) trebuie interpretată în sensul că se aplică și contribuției în litigiu și, în acest sens, este suficient să existe o defavorizare indirectă, în condițiile în care pe baza situațiilor reale afectează în proporție de peste 90 % femeile?

Legea națională RdFunkBeitrStVtrBW – în special articolele 2 și 3 – este compatibilă cu principiile egalității de tratament și nediscriminării prevăzute de dreptul Uniunii atunci când, în cazul unei persoane care, din motive profesionale, are nevoie de o a doua locuință, contribuția datorată, fără nicio altă condiție suplimentară, de orice locuitor în scopul finanțării operatorului public de televiziune constituie o cheltuială dublă în raport cu cea datorată de alte persoane care desfășoară o activitate profesională?

Legea națională RdFunkBeitrStVtrBW – în special articolele 2 și 3 – este compatibilă cu principiile egalității de tratament și nediscriminării și cu libertatea de stabilire, prevăzute de dreptul Uniunii, atunci când, în cazul persoanelor fizice, contribuția datorată, fără nicio altă condiție suplimentară, de orice locuitor în scopul finanțării operatorului public de televiziune este concepută astfel încât, în condiții de recepție identice, un cetățean german care locuiește în imediata apropiere a frontierei cu un stat membru al Uniunii Europene vecin datorează contribuția exclusiv pe baza amplasamentului domiciliului său, dar un cetățean german care locuiește imediat dincolo de graniță nu datorează contribuția, iar un cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene care, din motive profesionale, trebuie să se stabilească imediat dincolo de o frontieră internă a Uniunii datorează contribuția, chiar dacă niciunul dintre cei doi nu este interesat să recepționeze postul german în discuție?

(1) Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, JO L 373, p. 37, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 135.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/9

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesverfassungsgericht (Germania) la 15 august 2017 – Heinrich Weiss și alții

(Cauza C-493/17)

(2017/C 402/11)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverfassungsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Heinrich Weiss, Jürgen Heraeus, Patrick Adenauer, Bernd Lucke, Hans-Olaf Henkel, Joachim Starbatty, Bernd Kölmel, Ulrike Trebesius, Peter Gauweiler, Johann Heinrich von Stein, Gunnar Heinsohn, Otto Michels, Reinhold von Eben-Worlée, Michael Göde, Dagmar Metzger, Karl-Heinz Hauptmann, Stefan Städter, Markus C. Kerber și alții

Pârâte: Bundesregierung, Bundestag, Europäische Zentralbank, Deutsche Bundesbank

Întrebările preliminare

Decizia (UE) 2015/774 a Băncii Centrale Europene din 4 martie 2015 privind un program de achiziționare de active [din] sectorul public de pe piețele secundare (BCE/2015/10) (1), în versiunea rezultată ca urmare a Deciziei (UE) 2015/2101 a Băncii Centrale Europene din 5 noiembrie 2015 de modificare a Deciziei (UE) 2015/774 privind un program de achiziționare de active [din] sectorul public de pe piețele secundare (BCE/2015/33) (2), a Deciziei (UE) 2016/702 a Băncii Centrale Europene din 18 aprilie 2016 de modificare a Deciziei (UE) 2015/774 privind un program de achiziționare de active [din] sectorul public de pe piețele secundare (BCE/2016/8) (3), precum și a Deciziei (UE) 2016/1041 a Băncii Centrale Europene din 22 iunie 2016 privind eligibilitatea instrumentelor de natura datoriei tranzacționabile emise sau garantate pe deplin de Republica Elenă și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/300 (BCE/2016/18) (4), respectiv modalitatea de punere în aplicare a acesteia încalcă articolul 123 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene?

În special, articolul 123 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene este încălcat dacă, în cadrul programului de achiziționare de active din sectorul public de pe piețele secundare (PSPP)

a)	se comunică detalii privind achiziționările într-un mod care, pe piețe, întemeiază certitudinea faptică că Eurosistemul va achiziționa parțial obligațiunile emise de statele membre?

b)	nici ulterior nu se publică niciun detaliu cu privire la respectarea unor termene minime între emiterea unui instrument de natura datoriei pe piața primară și achiziționarea acestuia pe piața secundară, astfel încât în această privință nu este posibilă exercitarea unui control judiciar?

c)	toate obligațiunile achiziționate nu sunt revândute, ci reținute până la scadență și sunt sustrase, astfel, pieței?

d)	Eurosistemul achiziționează instrumente de natura datoriei tranzacționabile nominale cu un randament la scadență negativ?

Decizia menționată la prima întrebare încalcă, în orice caz, articolul 123 TFUE atunci când continuarea punerii în aplicare a acesteia necesită, datorită condițiilor modificate pe piețele de capital, în special ca urmare a unei reduceri a obligațiunilor ce pot fi achiziționate, o relaxare continuă a regulilor de achiziționare inițiale, iar restricționările stabilite prin jurisprudența Curții pentru un program de cumpărare a obligațiunilor, cum este PSPP, încetează să își producă efectele?

Decizia (UE) 2015/774 a Băncii Centrale Europene din 4 martie 2015, în versiunea sa actuală, menționată la prima întrebare preliminară, încalcă articolul 119 și articolul 127 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolele 17-24 din Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene deoarece excedează mandatul Băncii Centrale Europene privind politica monetară, care este reglementat prin aceste norme și se suprapune, astfel, competenței statelor membre?

Rezultă o depășire a mandatului Băncii Centrale Europene în special din faptul că

a)	decizia menționată la prima întrebare afectează în mod semnificativ condițiile de refinanțare a statelor membre ca urmare a volumului PSPP, care la 12 mai 2017 a fost de 1 534,8 miliarde de euro?

având în vedere îmbunătățirea condițiilor de refinanțare a statelor membre menționate la litera (a) și efectele acestora asupra băncilor comerciale, decizia menționată la prima întrebare nu are doar urmări indirecte de politică economică, ci efectele sale, care pot fi constatate în mod obiectiv, sugerează că obiectivul de politică economică al programului are cel puțin același rang ca obiectivul de politică monetară?

c)	decizia menționată la prima întrebare, din cauza efectelor sale puternice în planul politicii economice, încalcă principiul proporționalității?

d)	în lipsa unei motivări specifice a deciziei menționate la prima întrebare, pe durata aplicării acesteia de mai mult de doi ani nu se poate exercita un control referitor la necesitatea de a continua aplicarea acesteia și la proporționalitatea ei?

Decizia menționată la prima întrebare încalcă, în orice caz, articolul 119 și articolul 127 alineatele (1) și (2) TFUE, precum și articolele 17-24 din Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, din cauză că volumul acesteia și aplicarea de mai mult de doi ani a acesteia, precum și efectele de politică economică rezultate oferă prilejul pentru schimbarea analizei privind necesitatea și proporționalitatea PSPP, constatându-se astfel, la un anumit moment, o depășire a mandatului de politică monetară a Băncii Centrale Europene?

Posibila prevedere a repartizării nelimitate a riscurilor între băncile centrale naționale ale Eurosistemului, în caz de neplată a obligațiunilor administrațiilor centrale și ale altor emitenți care le sunt asimilați, prevăzută în cadrul deciziei menționate în prima întrebare preliminară, încalcă articolul 123 și articolul 125 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, dacă astfel poate deveni necesară o recapitalizare a băncilor centrale naționale din fonduri bugetare?

(1) JO L 121, p. 20.

(2) JO L 305, p. 106.

(3) JO L 121, p. 24.

(4) JO L 169, p. 14.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/11

Cerere de decizie preliminară introdusă de Fővárosi Törvényszék (Ungaria) la 21 august 2017 – Lintner Györgyné/UniCredit Bank Hungary Zrt.

(Cauza C-511/17)

(2017/C 402/12)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Lintner Györgyné

Pârâtă: UniCredit Bank Hungary Zrt.

Întrebările preliminare

Articolul 6 alineatul (1) din Directiva privind clauzele abuzive (1) trebuie interpretat – ținând seama și de reglementarea națională care impune o reprezentare în justiție – în sensul că trebuie să se examineze individual fiecare dintre clauzele contractuale din perspectiva posibilității de a fi considerată abuzivă, indiferent dacă o examinare a ansamblului prevederilor contractului este într-adevăr necesară pentru a se pronunța asupra pretenției formulate în acțiune?

În caz negativ, spre deosebire de ceea ce se propune în întrebarea 1, articolul 6 alineatul (1) din Directiva privind clauzele abuzive trebuie interpretat în sensul că, pentru a concluziona în sensul caracterului abuziv al clauzei aflate la baza pretenției, trebuie să se examineze toate celelalte prevederi ale contractului?

Dacă răspunsul la întrebarea 2 este afirmativ, aceasta poate însemna că, pentru a putea stabili caracterul abuziv al clauzei în discuție, este necesară examinarea întregului contract, mai exact caracterul abuziv al fiecăruia dintre elementele contractului nu trebuie examinat în mod autonom, independent de clauza atacată în cadrul acțiunii?

(1) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273).

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/11

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundespatentgericht (Germania) la 5 septembrie 2017 – LN

(Cauza C-527/17)

(2017/C 402/13)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundespatentgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: LN

Pârât: Deutsches Patent- und Markenamt

Întrebarea preliminară

Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (1) din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente trebuie interpretat în sensul că autorizarea în temeiul Directivei 93/42/CEE a unei combinații între un dispozitiv medical și un medicament în sensul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 93/42/CEE (2) este echivalentă, în scopul regulamentului, cu o autorizare valabilă pentru introducerea pe piață prevăzută de Directiva 2001/83/CE (3), atunci când calitatea, securitatea și utilitatea componentei medicamentoase au fost evaluate în temeiul Directivei 2001/83/CE în cadrul unei proceduri de autorizare conforme cu punctul 7.4 primul paragraf din anexa I la Directiva 93/42/CEE de către o autoritate pentru controlul medicamentelor dintr-un stat membru al Uniunii Europene?

(1) JO L 152, p. 1

(2) Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (JO L 169, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 11, p. 244)

(3) Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, p. 67, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 3)

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/12

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Hamburg (Germania) la 11 septembrie 2017 – Wolfgang Wirth și alții/Thomson Airways Ltd.

(Cauza C-532/17)

(2017/C 402/14)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Hamburg

Părțile din procedura principală

Reclamanți: Wolfgang Wirth, Theodor Mülder, Ruth Mülder, Gisela Wirth

Pârâtă: Thomson Airways Ltd.

Întrebarea preliminară

Noțiunea „operator efectiv de transport aerian” care figurează în Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (1) (denumit în continuare „Regulamentul privind drepturile pasagerilor”) trebuie interpretată în sensul că un operator de transport aerian care închiriază unui alt operator o aeronavă cu echipaj, în sistem wet lease, pentru un număr de zboruri stabilit prin contract, dar care nu poartă răspunderea operațională principală pentru zborurile respective, figurând în confirmarea rezervării pasagerului sub forma „efectuat de …”, este un operator efectiv de transport aerian în sensul regulamentului?

(1) JO L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesverwaltungsgericht (Germania) la 15 septembrie 2017 – Republica Federală Germania/Adel Hamed

(Cauza C-540/17)

(2017/C 402/15)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht (Tribunalul Administrativ Federal)

Părțile din procedura principală

Recurentă: Republica Federală Germania

Intimat: Adel Hamed

Întrebările preliminare

Se opune dreptul Uniunii ca, în cadrul punerii în aplicare a abilitării conferite de articolul 33 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2013/32/CE (1) sau de dispoziția predecesoare a articolului 25 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2005/85/CE (2), un stat membru (în speță Germania) să respingă ca inadmisibilă o cerere de protecție internațională ca urmare a recunoaşterii statutului de refugiat în alt stat membru (în speță Bulgaria), atunci când regimul protecției internaționale, mai precis condițiile de trai ale persoanelor care beneficiază de statutul de refugiat, în celălalt stat care a acordat deja solicitantului o protecţie internaţională (în speță Bulgaria)

a)	nu îndeplineşte cerințele prevăzute la articolul 20 și următoarele din Directiva 2011/95/UE (3) și/sau

b)	este contrar dispozițiilor articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau ale articolului 3 din CEDO?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, litera a) sau litera b), această concluzie este valabilă și atunci când

în statul membru în care obţin statutul de refugiat (în speță Bulgaria) beneficiarilor statutului de refugiat nu li se acordă prestații pentru subzistenţă, sau acestea sunt deosebit de reduse în comparație cu cele din alte state membre, fără să primească însă, în această privinţă, un tratament diferit de cel asigurat resortisanților acestui stat membru,

persoanele care beneficiază de statutul de refugiați sunt desigur formal asimilate resortisanților proprii în ceea ce privește condițiile de subzistenţă, însă, în realitate, acestea au acces mai dificil la prestațiile aferente și nu există niciun un program de integrare calibrat corespunzător și adecvat nevoilor speciale acestei categorii de persoane pentru a garanta efectiv o egalitate de tratament cu resortisanţii proprii?

(1) Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO 2013, L 180, p. 60).

(2) Directiva 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare și retragere a statutului de refugiat (JO 2005, L 326, p. 13, Ediţie specială, 19/vol. 7, p. 242).

(3) Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (JO 2011, L 337, p. 9).

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesverwaltungsgericht (Germania) la 15 septembrie 2017 – Republica Federală Germania/Amar Omar

(Cauza C-541/17)

(2017/C 402/16)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesverwaltungsgericht (Tribunalul Administrativ Federal)

Părțile din procedura principală

Recurentă: Republica Federală Germania

Intimat: Amar Omar

Întrebările preliminare

Se opune dreptul Uniunii ca, în cadrul punerii în aplicare a abilitării conferite de articolul 33 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2013/32/CE (1) sau de dispoziția predecesoare a articolului 25 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2005/85/CE (2), un stat membru (în speță Germania) să respingă ca inadmisibilă o cerere de protecție internațională ca urmare a recunoașterii statutului de refugiat în alt stat membru (în speță Bulgaria), atunci când regimul protecției internaționale, mai precis condițiile de trai ale persoanelor care beneficiază de statutul de refugiat, în celălalt stat care a acordat deja solicitantului o protecţie internaţională (în speță Bulgaria)

a)	nu îndeplineşte cerințele prevăzute la articolul 20 și următoarele din Directiva 2011/95/UE (3) și/sau

b)	este contrar dispozițiilor articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau ale articolului 3 din CEDO?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, litera a) sau litera b), această concluzie este valabilă și atunci când

(1) Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO 2013, L 180, p. 60).

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/15

Recurs introdus la 18 septembrie 2017 de BPC Lux 2 Sàrl și alții împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a doua) din 19 iulie 2017 în cauza T-812/14, BPC Lux 2 Sàrl și alții/Comisia Europeană

(Cauza C-544/17 P)

(2017/C 402/17)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurenți: BPC Lux 2 Sàrl și alții (reprezentanți: K. Bacon QC, B. Woogar, Barristers, J. Webber, M. Steenson, Solicitors)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Republica Portugheză

Concluziile recurenților

Recurenții solicită Curții:

—	anularea ordonanței date de Tribunal;

—	retrimiterea cauzei la Tribunal spre rejudecare pe fond, și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată ale recurenților.

Motivele și principalele argumente

Recursul este îndreptat împotriva Ordonanței Tribunalului din 19 iulie 2017 în cauza T-812/14, BPC Lux 2 Sàrl și alții/Comisia Europeană (EU:T:2017:560, denumită în continuare „ordonanța atacată”) prin care Tribunalul a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de recurenți având ca obiect anularea Deciziei C(2014) 5682 a Comisiei privind ajutorul de stat SA. 39250 – Rezoluția Banco Espírito Santo (denumită în continuare „decizia atacată”).

În ordonanța atacată, Tribunalul a reținut din oficiu că recurenții nu au un interes pentru a exercita acțiunea în anulare, și așadar cererea lor este inadmisibilă. În prezent, recurenții au declarat recurs în fața Curții, pentru unicul motiv că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și/sau a denaturat în mod vădit probele care i-au fost prezentate.

Mai concret, Tribunalul a declarat în mod eronat că anularea deciziei atacate nu putea avea vreun efect în procedurile interne deoarece acestea priveau chestiuni de drept național, în timp ce procedura de pe rolul său privea probleme de drept al Uniunii Europene. În fapt, după cum se arată în continuare, recurenții furnizaseră probe provenite de la avocatul lor portughez, necontestate de Comisie și de Republica Portugheză, că anularea deciziei atacate va spori substanțial șansele de succes ale căii lor atac exercitate în procedura națională, deschizându-le dreptul la anularea deciziei BES sau la despăgubiri. În cazul unei concluzii contrare, și așadar refuzându-le instanțelor portugheze posibilitatea de a examina ele însele acest aspect, Tribunalul a substituit în mod nepermis propria apreciere a interpretării dreptului național celei a instanțelor portugheze, și/sau a denaturat în mod vădit probele care i-au fost prezentate.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/15

Cerere de decizie preliminară introdusă de Svea hovrätt (Suedia) la 21 septembrie 2017 – Rebecka Jonsson/Société du Journal L’Est Républicain

(Cauza C-554/17)

(2017/C 402/18)

Limba de procedură: suedeza

Instanța de trimitere

Svea hovrätt

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Rebecka Jonsson

Pârâtă: Société du Journal L’Est Républicain

Întrebările preliminare

Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 861/2007 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă se opune aplicării unei dispoziții naționale în temeiul căreia cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată poate fi respinsă sau poate fi admisă numai în parte în cazul în care au fost formulate mai multe capete de cerere, iar părțile obțin parțial câștig de cauză și cad parțial în pretenții, sau în cazul în care acțiunea este admisă numai în parte?

2)	În cazul în care răspunsul la prima întrebare este afirmativ, cum trebuie interpretată sintagma „partea care cade în pretenții” prevăzută la articolul 16 din regulament?

(1) JO 2007, L 199, p. 1.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/16

Cerere de decizie preliminară introdusă de Østre Landsret (Danemarca) la 22 septembrie 2017 – 2M-Locatel A/S/Skatteministeriet

(Cauza C-555/17)

(2017/C 402/19)

Limba de procedură: daneza

Instanța de trimitere

Østre Landsret

Părțile din procedura principală

Recurentă: 2M-Locatel A/S

Intimat: Skatteministeriet

Întrebarea preliminară

În Nomenclatura combinată a Tarifului Vamal Comun, astfel cum este stabilită în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 (1) al Comisiei din 17 octombrie 2006 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 (2) al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun,

(i)	subdiviziunea „Receptoare de semnale videofonice (tunere)” de la poziția 8528,

(ii)	subpoziția 8528 71 13 și

(iii)

subpoziția 8528 71 90

este necesar să fie interpretate în sensul că un produs care corespunde descrierii produsului de la subpoziția 8528 71 13 și care este capabil să recepționeze, să decodeze și să prelucreze semnale de televiziune transmise în direct prin tehnologia internetului, dar nu poate să recepționeze, să decodeze și să prelucreze semnale de televiziune transmise în direct prin antenă, cablu TV sau satelit trebuie să fie clasificat la subpoziția 8528 71 13, subpoziția 8528 71 90 sau la o a treia subpoziție?

(1) JO 2006 L 301, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 21, p. 3.

(2) JO 1987 L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Raad van State (Țările de Jos) la 22 septembrie 2017 – Y.Z. și alții, Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie

(Cauza C-557/17)

(2017/C 402/20)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Raad van State

Părțile din procedura principală

Apelanți: Y.Z., Z.Z., Y.Y. și Staatssecretaris van Veiligheid en Justitie

Întrebările preliminare

Articolul 16 alineatul (2) teza introductivă și litera (a) din Directiva 2003/86/CE (1) a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei […] trebuie interpretat în sensul că se opune retragerii unui permis de ședere acordat în scopul reîntregirii familiei atunci când acesta a fost dobândit pe baza unor informații frauduloase, dar membrul familiei nu avea cunoștință de caracterul fraudulos al acestor informații?

Articolul 9 alineatul (1) teza introductivă și litera (a) din Directiva 2003/109/CE (2) a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung […] trebuie interpretat în sensul că se opune retragerii statutului de rezident pe termen lung atunci când acesta a fost dobândit pe baza unor informații frauduloase, dar rezidentul pe termen lung nu avea cunoștință de caracterul fraudulos al acestor informații?

(1) JO 2003, L 251, p. 12, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 164.

(2) JO 2004, L 16, p. 44, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 225.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Lituania) la 26 septembrie 2017 – UAB „Bene Factum”/Valstybinė mokesčių inspekcija prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos

(Cauza C-567/17)

(2017/C 402/21)

Limba de procedură: lituaniana

Instanța de trimitere

Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas

Părțile din procedura principală

Reclamantă: UAB „Bene Factum”

Pârât: Valstybinė mokesčių inspekcija prie Lietuvos Respublikos finansų ministerijos

Întrebările preliminare

Articolul 27 alineatul (1) litera (b) din Directiva 92/83/CEE (1) a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice trebuie interpretat în sensul că se aplică oricăror produse cu excepția celor destinate consumului uman în conformitate cu destinația lor de bază (directă) avută în vedere (consum), independent de faptul că anumite persoane consumă produse cosmetice și de îngrijire personală precum cele în discuție în speță ca băuturi alcoolice în scopul intoxicării?

Răspunsul la prima întrebare este afectat de faptul că persoana care a importat produsele în discuție dintr-un stat membru știa că produsele care conțin alcool etilic denaturat, prelucrate în urma solicitării acesteia și furnizate (vândute) de alte persoane consumatorilor finali în Lituania, sunt consumate de anumite persoane ca băuturi alcoolice și, prin urmare, a prelucrat și a etichetat produsele respective ținând seama de acest aspect, urmărind să vândă cât mai multe posibil?

(1) JO 1992, L 316, p. 21, Ediție specială, 09/vol. 1, p. 152.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/18

Cerere de decizie preliminară introdusă de Rechtbank Amsterdam (Țările de Jos) la 28 septembrie 2017 – Openbaar Ministerie/Samet Ardic

(Cauza C-571/17)

(2017/C 402/22)

Limba de procedură: neerlandeza

Instanța de trimitere

Rechtbank Amsterdam

Părțile din procedura principală

Reclamant: Openbaar Ministerie

Pârât: Samet Ardic

Întrebarea preliminară

În cazul în care persoana solicitată a fost declarată vinovată printr-o hotărâre definitivă în cadrul unei proceduri care s-a desfășurat în prezența sa și a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, a cărei executare a fost suspendată condiționat, procedura ulterioară în cadrul căreia instanța, în lipsa persoanei solicitate, dispune revocarea acestei suspendări pentru motivul nerespectării condițiilor și al sustragerii de la controlul și de la indicațiile unui agent de supraveghere constituie un „proces în urma căruia a fost pronunțată decizia” în sensul articolului 4a din Decizia-cadru 2002/584/JAI (1)?

(1) Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 3).

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/18

Acțiune introdusă la 12 octombrie 2017 – Republica Austria/Republica Federală Germania

(Cauza C-591/17)

(2017/C 402/23)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Republica Austria (reprezentant: G. Hesse, agent)

Pârâtă: Republica Federală Germania

Concluziile reclamantei

—

Constatarea că, prin introducerea unei taxe pentru autoturisme prin Legea din 8 iunie 2015 privind taxele de utilizare a infrastructurii (BGBl I, p. 904), astfel cum a fost modificată prin articolul 1 din Legea din 18 mai 2017 (BGBl. I, p. 1218), care se coroborează cu scutirea de taxă pentru deținătorii de autoturisme înmatriculate în Germania, introdusă în Legea privind taxa pentru autovehicule, în versiunea publicată la 26 septembrie 2002 (BGBl. I, p. 3818), prin A doua lege din 8 iunie 2015 de modificare a taxei de circulație (BGBl. I, p. 901) și modificată ultima dată prin Legea din 6 iunie 2017 de modificare a celei de A doua legi de modificare a taxei de circulație (BGBl. I, p. 1493), Republica Federală Germania a încălcat articolele 18, 34, 56 și 92 TFUE;

—	obligarea Republicii Federale Germania la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

1. Discriminarea indirectă pe motiv de cetățenie sau naționalitate determinată de compensarea taxei de utilizare a infrastructurii printr-o scutire de taxă pentru deținătorii de autoturisme înmatriculate în Germania

Legea privind taxa de utilizare a infrastructurii obligă pe toți utilizatorii rețelei de autostrăzi din Germania la plata unei taxe de utilizare a infrastructurii, eșalonată în funcție de clasa de emisii a vehiculului. Cu toate acestea, utilizatorilor căilor rutiere care au reședința în Germania li se rambursează cel puțin aceeași contribuție prin intermediul unei scutiri prevăzute în Legea privind taxa pentru autovehicule. Legătura temporală și materială dintre taxa de utilizare a infrastructurii și scutirea de taxă pentru autovehicule care are (cel puțin) același cuantum determină, în fapt, aplicarea taxei de utilizare a infrastructurii doar utilizatorilor străini ai căilor rutiere.

Republica Austria consideră că din cauza legăturii lor indisociabile pe plan temporal și material cele două măsuri necesită aprecierea lor în comun în raport cu dreptul Uniunii. Această reglementare are ca efect o discriminare indirectă pe motiv de cetățenie sau naționalitate care, potrivit articolului 18 TFUE, necesită o justificare. În opinia Republicii Austria, nu există o asemenea justificare pentru discriminarea conducătorilor de autovehicule străini. Prin urmare, această reglementare încalcă articolul 18 TFUE.

2. Discriminarea indirectă pe motiv de cetățenie sau naționalitate determinată de măsurile de organizare a taxei de utilizare a infrastructurii

O inegalitate de tratament între utilizatorii naționali și utilizatorii străini ai rețelei rutiere rezultă și din faptul că supravegherea obligației de plată și a sancțiunilor, ca urmare a neplății sau a plății incorecte a taxei de utilizare a infrastructurii, se aplică în marea majoritate a cazurilor conducătorilor de autovehicule străini, întrucât conducătorilor de autovehicule germani li se impune în mod automat plata acestei taxe.

3. Încălcarea articolelor 34 și 56 TFUE

În plus, în opinia Republicii Austria, există o încălcare a liberei circulații a mărfurilor și a liberei prestări a serviciilor în măsura în care această reglementare produce efecte asupra livrării transfrontaliere a mărfurilor cu vehicule având masa totală autorizată mai mică de 3,5 tone, care sunt supuse taxei de utilizare a infrastructurii, precum și a furnizării de servicii de către nerezidenți sau a furnizării de servicii pentru nerezidenți. Această reglementare, în afară de discriminarea expusă deja, trebuie să fie calificată drept o restricție nelegală privind libertățile fundamentale sus-menționate, care nu poate fi justificată.

4. Încălcarea articolului 92 TFUE

În sfârșit, această reglementare încalcă articolul 92 TFUE în măsura în care privește și transporturile comerciale cu autobuzul sau transporturile de mărfuri cu vehicule având masa mai mică de 3,5 tone. Articolul 92 TFUE nu prevede o posibilitate de justificare, astfel încât însăși existența unei discriminări potrivit articolului 92 TFUE determină incompatibilitatea acestei reglementări cu dreptul Uniunii.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/21

Hotărârea Tribunalului din 10 octombrie 2017 – Klement/EUIPO – Bullerjan (Forma unui cuptor)

(Cauza T-211/14 RENV) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de decădere - Marcă a Uniunii Europene tridimensională - Forma unui cuptor - Utilizare serioasă a mărcii - Articolul 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Natura utilizării mărcii - Formă care diferă prin elemente care nu afectează caracterul distinctiv”])

(2017/C 402/27)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Toni Klement (Dippoldiswalde, Germania) (reprezentant: J. Weiser, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: A. Schifko și D. Hanf, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Bullerjan GmbH (Isernhagen-Kirchhorst, Germania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 9 ianuarie 2014 (cauza R 927/2013-1), privind o procedură de decădere între domnul Klement și Bullerjan

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Toni Klement la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) în fața Tribunalului și a Curții.

(1) JO C 245, 28.7.2014.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/22

Hotărârea Tribunalului din 10 octombrie 2017 – Cofra/EUIPO – Armand Thiery (1841)

(Cauza T-233/15) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de nulitate - Marca Uniunii Europene verbală 1841 - Marca națională verbală anterioară AD-1841-TY - Motiv relativ de refuz - Utilizare serioasă a mărcii anterioare - Luare în considerare a probelor suplimentare - Articolul 57 alineatul (2) și articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenite articolul 64 alineatul (2) și articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Norma 40 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenită articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/1430] - Articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul 2017/1001) - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 (devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001)”])

(2017/C 402/28)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Cofra Holding AG (Zug, Elveția) (reprezentant: M. Aznar Alonso, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: M. Capostagno și A. Folliard-Monguiral, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Armand Thiery SAS (Levallois-Perret, Franța) (reprezentant: A. Grolée, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 26 februarie 2015 (cauza R 805/2014-1), privind o procedură de anulare între Armand Thiery și Cofra Holding

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Cofra Holding AG la plata propriilor cheltuieli de judecată, precum și a celor efectuate, în cadrul prezentei proceduri, de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Armand Thierry SAS.

(1) JO C 213, 29.6.2015.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/23

Hotărârea Tribunalului din 10 octombrie 2017 – Kolachi Raj Industrial/Comisia

(Cauza T-435/15) (1)

([„Dumping - Import de biciclete expediate din Cambodgia, din Pakistan și din Filipine - Extinderea la aceste importuri a taxei antidumping definitive instituite pentru importurile de biciclete originare din China - Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/776 - Articolul 13 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 - Operațiuni de asamblare - Proveniența și originea pieselor de bicicletă - Certificate de origine - Forță probantă insuficientă - Costuri de producție a pieselor de bicicletă”])

(2017/C 402/29)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Kolachi Raj Industrial (Private) Ltd (Karachi, Pakistan) (reprezentant: P. Bentley, QC)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J.-F. Brakeland, M. França și A. Demeneix, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtei: European Bicycle Manufacturers Association (EBMA) (reprezentanți: L. Ruessmann, avocat și J. Beck, solicitor)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se urmărește anularea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/776 al Comisiei din 18 mai 2015 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză la importurile de biciclete expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Cambodgia, Pakistan sau Filipine (JO 2015, L 122, p. 4), în măsura în care o vizează pe reclamantă.

Dispozitivul

Anulează Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/776 al Comisiei din 18 mai 2015 de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 al Consiliului asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză la importurile de biciclete expediate din Cambodgia, Pakistan și Filipine, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Cambodgia, Pakistan sau Filipine, în măsura în care vizează Kolachi Raj Industrial (Private) Ltd.

2)	Obligă Comisia Europeană să suporte propriile cheltuieli de judecată și pe cele ale Kolachi Raj Industrial (Private) Ltd.

3)	European Bicycle Manufacturers Association (EBMA) suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 328, 5.10.2015.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/24

Hotărârea Tribunalului din 11 octombrie 2017 – Osho Lotus Commune/EUIPO – Osho International Foundation (OSHO)

(Cauza T-670/15) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală OSHO - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului descriptiv - Caracter distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Lipsa caracterului contrar ordinii publice - Articolul 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2017/C 402/30)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Osho Lotus Commune eV (Köln, Germania) (reprezentant: M. Viefhues, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: P. Ivanov și A. Schifko, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Osho International Foundation (Zürich, Elveția) (reprezentant: B. Brandreth, barrister)

Obiectul

Recours formé contre la décision de la quatrième chambre de recours de l’EUIPO du 22 septembre 2015 (affaire R 1997/2014-4), relative à une procédure de nullité entre Osho Lotus Commune et Osho International Foundation

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Osho Lotus Commune eV suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

3)	Osho International Foundation suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 27, 25.1.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/24

Hotărârea Tribunalului din 6 octombrie 2017 – NRJ Group/EUIPO – Sky International (SKY ENERGY)

(Cauza T-184/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale SKY ENERGY - Marcă a Uniunii Europene verbală anterioară NRJ - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001)”])

(2017/C 402/31)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: NRJ Group (Boileau, Franța) (reprezentant: M. Antoine-Lalance, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: H. O’Neill, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Sky International AG (Zug, Elveția) (reprezentant: J. Barry, solicitor)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 5 februarie 2016 (cauza R 3137/2014-5) privind o procedură de opoziție între NRJ Group și Sky International

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă NRJ Group la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 232, 27.6.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/25

Hotărârea Tribunalului din 10 octombrie 2017 – Solelec și alții/Parlamentul

(Cauza T-281/16) (1)

([„Contracte de achiziții publice de lucrări - Procedură de cerere de ofertă - Lucrări de electricitate (curenți tari) în cadrul proiectului de extindere și de modernizare a clădirii Konrad Adenauer a Parlamentului European din Luxemburg - Respingerea ofertei unui ofertant și atribuirea contractului unui alt ofertant - Eroare vădită de apreciere - Criterii de selecție - Capacitate tehnică și profesională - Criterii de atribuire - Ofertă anormal de mică - Valoare de piață”])

(2017/C 402/32)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Solelec SA (Esch-sur-Alzette, Luxemburg), Mannelli & Associés SA (Bertrange, Luxemburg), Paul Wagner et fils SA (Luxemburg, Luxemburg) și Socom SA (Foetz, Luxemburg) (reprezentant: S. Marx, avocat)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: M. Mraz și L. Chrétien, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea, pe de o parte, a Deciziei Parlamentului din 27 mai 2016 prin care este respinsă oferta depusă de reclamante pentru lotul nr. 75 în cadrul cererii de ofertă INLO-D-UPIL-T-15-AO6, intitulat „Electricitate – curenți tari”, privind proiectul de extindere și de modernizare a clădirii Konrad Adenauer din Luxemburg (Luxemburg) și, pe de altă parte, a deciziei prin care acest lot este atribuit unui alt ofertant.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Solelec SA, Mannelli & Associés SA, Paul Wagner et fils SA și Socom SA la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii privind măsurile provizorii.

(1) JO C 260, 18.7.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/26

Hotărârea Tribunalului din 12 octombrie 2017 – Moravia Consulting/EUIPO – Citizen Systems Europe (SDC-554S)

(Cauza T-316/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii verbale a Uniunii Europene SDC-554S - Marca națională verbală anterioară neînregistrată SDC-554S - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Probe în dovedirea conţinutului dreptului național - Norma 19 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenit articolul 7 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul delegat (UE) 2017/143] - Prezentarea de probe pentru prima dată în faţa camerei de recurs - Puterea de apreciere a camerei de recurs - Articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2017/C 402/33)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Moravia Consulting spol. s r. o. (Brno, Republica Cehă) (reprezentant: M. Kyjovský, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Gája, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Citizen Systems Europe GmbH (Stuttgart, Germania) (reprezentanţi: C. von Donat, J. Lipinsky, J. Hagenberg, T. Hollerbach și C. Nitschke, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 1 aprilie 2016 (cauza R 1575/2015-2) privind o procedură de opoziție între Moravia Consulting şi Citizen Systems Europe

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Moravia Consulting spol. s r. o. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 287, 8.8.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/27

Hotărârea Tribunalului din 12 octombrie 2017 – Moravia Consulting/EUIPO – Citizen Systems Europe (SDC-888TII RU)

(Cauza T-317/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii verbale a Uniunii Europene SDC-888TII RU - Marca națională verbală anterioară neînregistrată SDC-888TII RU - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Probe în dovedirea conținutului dreptului național - Norma 19 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenit articolul 7 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul delegat (UE) 2017/143] - Prezentarea de probe pentru prima dată în fața camerei de recurs - Puterea de apreciere a camerei de recurs - Articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2017/C 402/34)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Moravia Consulting spol. s r. o. (Brno, Republica Cehă) (reprezentant: M. Kyjovský, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Gája, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 1 aprilie 2016 (cauza R 1566/2015-2) privind o procedură de opoziție între Moravia Consulting și Citizen Systems Europe

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Moravia Consulting spol. s r. o. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 287, 8.8.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/28

Hotărârea Tribunalului din 12 octombrie 2017 – Moravia Consulting/EUIPO – Citizen Systems Europe (SDC-444S)

(Cauza T-318/16) (1)

({„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii verbale a Uniunii Europene SDC-444S - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Probe prin care se stabilește conținutul dreptului național - Norma 19 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 2868/95 [devenit articolul 7 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul delegat (UE) 2017/1430] - Prezentare de probe pentru prima dată în fața camerei de recurs - Putere de apreciere a camerei de recurs - Articolul 76 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 95 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”})

(2017/C 402/35)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Moravia Consulting spol. s r. o. (Brno, Republica Cehă) (reprezentant: M. Kyjovský, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Gája, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 1 aprilie 2016 (cauza R 1573/2015-2) privind o procedură de opoziție între Moravia Consulting și Citizen Systems Europe

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Moravia Consulting spol. s r. o. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 287, 8.8.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/28

Hotărârea Tribunalului din 10 octombrie 2017 – Asna/EUIPO – Wings Software (ASNA WINGS)

(Cauza T-382/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de marcă a Uniunii Europene verbală ASNA WINGS - Marca Benelux verbală anterioară WINGS - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Similitudine a semnelor - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Utilizare serioasă a mărcii anterioare - Articolul 42 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 47 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul 2017/1001] - Elemente de probă prezentate pentru prima dată în fața Tribunalului”])

(2017/C 402/36)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Asna, Inc. (San Antonio, Texas, Statele Unite) (reprezentanţi: J.-B. Devaureix și J. Erdozain López, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: M. Rajh, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Wings Software BVBA (Heist-Op-den-Berg, Belgia) (reprezentanţi: C. Dekoninck și J. Bussé, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 26 aprilie 2016 (cauza R 436/2015-5) privind o procedură de opoziție între Wings Software şi Asna

Dispozitivul

1)	Respinge acţiunea.

2)	Obligă Asna, Inc. la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 335, 12.9.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/29

Ordonanța Tribunalului din 6 octombrie 2017 – Falegnameria Universo dei F.lli Priarollo/EUIPO – Zanini Porte (silente PORTE & PORTE)

(Cauza T-386/16) (1)

([„Marca Uniunii Europene - Procedura de decădere - Marca Uniunii europene figurative silente PORTE & PORTE - Utilizare serioasă - Locul utilizării - Natura utilizării - Utilizare de către un terţ - Declararea decăderii - Dreptul la apărare - Articolele 75 şi 76 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 - Articolul 51 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009”])

(2017/C 402/37)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Falegnameria Universo dei F.lli Priarollo Snc (Caerano di San Marco, Italia) (reprezentant: B. Osti, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: S. Di Natale și L. Rampini, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă în faţa Tribunalului: Zanini Porte SpA (Bosco Chiesanuova, Italia) (reprezentant: A. Rizzoli, avocat)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 28 aprilie 2016 (cauza R 240/2015-1), privind o procedură de decădere între Zanini Porte şi Falegnameria Universo dei F.lli Priarollo

Dispozitivul

1)	Respinge acţiunea.

2)	Obligă Falegnameria Universo dei F.lli Priarollo Snc la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 383, 17.10.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/30

Hotărârea Tribunalului din 13 octombrie 2017 – Sensi Vigne & Vini/EUIPO – El Grifo (CONTADO DEL GRIFO)

(Cauza T-434/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative CONTADO DEL GRIFO - Marcă a Uniunii Europene figurativă anterioară EL GRIFO - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 2017/1001]”])

(2017/C 402/38)

Limba de procedură: italiana

Părţile

Reclamantă: Sensi Vigne & Vini Srl (Lamporecchio, Italia) (reprezentanţi: inițial F. Caricato, ulterior M. Cartella și B. Cartella, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: J. Crespo Carrillo, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: El Grifo, SA (San Bartolomé de Lanzarote, Spania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 25 mai 2016 (cauza R 2218/2015-2), referitoare la o procedură de opoziție între El Grifo și Sensi Vigne & Vini

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Sensi Vigne & Vini Srl la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 350, 26.9.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/30

Hotărârea Tribunalului din 13 octombrie 2017 – Brouillard/Comisia

(Cauza T-572/16) (1)

((„Funcție publică - Recrutare - Anunț de concurs - Concursul general EPSO/AD/306/15 - Juriști-lingviști de limbă franceză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene - Candidatură on-line - Preselecție pe bază de dosare - Diplome necesare - Nivel de învățământ care corespunde unei formări juridice complete, urmată într-o instituție de învățământ superior belgiană, franceză sau luxemburgheză - Diplomă de master 2 în drept, economie, gestiune, mențiunea drept privat, specialitatea jurist-lingvist - Eliberare în urma unei «validări a experienței dobândite» - Neadmiterea participării la examenele unui concurs - Acțiune în anulare - Conținutul cererii introductive - Inadmisibilitate - Capacitate profesională - Cerința unei formări juridice complete - Recunoașterea diplomelor”))

(2017/C 402/39)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Alain Laurent Brouillard (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: inițial P. Vande Casteele, ulterior H. Brouillard, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara și F. Simonetti, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se urmărește anularea, pe de o parte, a deciziei Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO), comunicată reclamantului prin e-mailul din 24 septembrie 2015, de a nu fi admis la faza următoare a „concursului general EPSO/AD/306/15 pe bază de dosare și de examene”, organizat pentru stabilirea unei liste de rezervă pentru recrutarea în special de „[j]uriști-lingviști (AD 7) de limbă franceză (FR)” a Curții de Justiție a Uniunii Europene și, pe de altă parte, a deciziilor de selecție și de numire adoptate în cadrul concursului menționat

Dispozitivul

Anulează decizia Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO), comunicată domnului Alain Laurent Brouillard prin e-mailul din 24 septembrie 2015, de a nu fi admis la faza următoare a „concursului general EPSO/AD/306/15 pe bază de dosare și de examene”, organizat pentru stabilirea unei liste de rezervă de recrutare, în special, de „[j]uriști-lingviști (AD 7) de limbă franceză (FR)” a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Domnul Brouillard și Comisia Europeană suportă fiecare propriile cheltuieli de judecată, inclusiv pe cele efectuate în cadrul procedurii de măsuri provizorii în cauza în care a fost dată Ordonanța din 20 ianuarie 2016, Brouillard/Comisia (F-148/15 R).

(1) JO C 59, 15.2.2016 (cauză înregistrată inițial la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene sub numărul F-148/15 și transferată la Tribunalul Uniunii Europene la 1.9.2016).

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/31

Hotărârea Tribunalului din 3 octombrie 2017 – PM/ECHA

(Cauza T-656/16) (1)

((„REACH - Redevență datorată pentru înregistrarea unei substanțe - Reducere acordată ÎMM-urilor - Stabilirea dimensiunii întreprinderii - Verificare de către ECHA a declarației întreprinderii - Cerere de elemente de probă care să demonstreze statutul de ÎMM - Decizie care impune o taxă administrativă”))

(2017/C 402/40)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant(ă): PM (reprezentant: C. Zambrano Almero, avocat)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) (reprezentanți: inițial E. Maurage, J.-P. Trnka și M. Heikkilä, ulterior J.-P. Trnka și M. Heikkilä, agenți, asistați de C. Garcia Molyneux, avocat)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se urmărește anularea Deciziei SME(2016) 3198 a ECHA din 12 iulie 2016, prin care se constată că reclamanta nu a adus dovezile necesare pentru a beneficia de reducerea redevenței prevăzute pentru întreprinderile mijlocii și prin care i s-a impus o taxă administrativă

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	PM suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA).

(1) JO C 402, 31.10.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/32

Hotărârea Tribunalului din 17 octombrie 2017 – Murka/EUIPO (SCATTER SLOTS)

(Cauza T-704/16) (1)

({„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale SCATTER SLOTS - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Caracter distinctiv dobândit prin utilizare - Articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”})

(2017/C 402/41)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Murka Ltd (Tortola, Insulele Virgine Britanice) (reprezentant: S. Santos Rodriguez, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: J. Ivanauskas, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 21 iunie 2016 (cauza R 471/2016-1), privind o cerere de înregistrare a semnului verbal SCATTER SLOTS ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea

2)	Obligă Murka Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 454, 5.12.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/32

Hotărârea Tribunalului din 6 octombrie 2017 – Karelia/EUIPO (KARELIA)

(Cauza T-878/16) (1)

([„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale KARELIA - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”])

(2017/C 402/42)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Ino Karelia (Kalamata, Grecia) (reprezentant: M. Karpathakis, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: L. Rampini, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 19 septembrie 2016 (cauza R 1562/2015-5) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal KARELIA ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	O obligă pe doamna Ino Karelia la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 38, 6.2.2017.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/33

Ordonanța președintelui Tribunalului din 28 septembrie 2017 –Vnesheconombank/Consiliul

(Cauza T-737/14 R)

((„Măsuri provizorii - Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței”))

(2017/C 402/43)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Bank for Development and Foreign Economic Affairs (Vnesheconombank) (Moscova, Rusia) (reprezentanți: J. Viñals Camallonga, J. Iriarte Ángel și L. Barriola Urruticoechea, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: F. Florindo Gijón și P. Mahnič Bruni, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Comisia Europeană (reprezentanți: F. Castillo de la Torre, S. Pardo Quintillán și D. Gauci, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și vizând suspendarea executării Deciziei 2014/512/PESC a Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO 2014, L 229, p. 13) și a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 al Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO 2014, L 229, p. 1), în măsura în care o privesc pe reclamantă.

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererile privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/34

Ordonanța Tribunalului din 11 octombrie 2017 – Guardian Glass España, Central Vidriera/Comisia

(Cauza T-170/16) (1)

((„Acțiune în anulare - Ajutoare de stat - Avantaje fiscale acordate de o entitate teritorială a unui stat membru - Regim de ajutoare declarat incompatibil cu piața internă - Executare a deciziei - Obligație de verificare a situației individuale a beneficiarilor - Lipsa unei luări de poziție din parte Comisiei - Act care nu poate face obiectul unei căi de atac - Inadmisibilitate”))

(2017/C 402/44)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Guardian Glass España, Central Vidriera, SLU (Llodio, Spania) (reprezentanți: M. Araujo Boyd, D. Armesto Macías și A. Lamadrid de Pablo, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Flynn, B. Stromsky și P. Němečková, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și privind anularea deciziei Comisiei care ar fi cuprinsă într-un document din 15 iulie 2015 intitulat „Litigii fiscale în Țara Bascilor (Álava) – Mesaj informal referitor la argumentele suplimentare de compatibilitate cu orientările privind ajutoarele de stat regionale din 1998”

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului cererii de intervenție a Regatului Spaniei.

3)	Guardian Glass España, Central Vidriera, SLU suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

4)	Regatul Spaniei suportă propriile cheltuieli de judecată aferente cererii de intervenție.

(1) JO C 243, 4.7.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/34

Ordonanța Tribunalului din 28 septembrie 2017 – Aristoteleio Panepistimio Thessalonikis/Comisia

(Cauza T-207/16) (1)

((„Acțiune în anulare - Acte care nu au fost niciodată adoptate - Cerere de nepronunțare asupra fondului - Cerere de interpretare a cererii introductive în sensul că vizează un alt act decât actele atacate - Respingere - Inadmisibilitate vădită”))

(2017/C 402/45)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamant: Aristoteleio Panepistimio Thessalonikis (Salonic, Grecia) (reprezentant: V. Christianos, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: S. Delaude și A. Katsimerou, agenți)

Obiectul

Cerere de anulare a unei pretinse decizii de excludere a reclamantului și a unei pretinse decizii de înscriere și de activare a avizului de excludere cu privire la reclamant în Sistemul de avertizare rapidă (SAP) sau în Sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca vădit inadmisibilă.

2)	Comisia suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată aferente procedurii principale și procedurii privind măsurile provizorii, cheltuielile de judecată efectuate de Aristoteleio Panepistimio Thessalonikis în aceste proceduri.

3)	Aristoteleio Panepistimio Thessalonikis suportă o treime din propriile cheltuieli de judecată efectuate în aceste proceduri.

(1) JO C 251, 11.7.2016.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/35

Ordonanța Tribunalului din 27 septembrie 2017 – Gaki/Europol

(Cauza T-366/16) (1)

((„Acțiune în anulare și în despăgubire - Nerespectarea cerințelor de formă - Cereri având ca obiect emiterea unei somații - Inadmisibilitate vădită - Necompetență vădită - Acțiune vădit nefondată”))

(2017/C 402/46)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Anastasia-Soultana Gaki (Düsseldorf, Germania) (reprezentanți: inițial A. Heinen, ulterior G. Keisers, avocați)

Pârâtă: Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), (reprezentanți: D. Neumann și S. Ryder, agenți, asistați de R. van der Hout și P. Lux, avocați)

Obiectul

Pe de o parte, cererea întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect, în esență, întreprinderea unor măsuri de către Europol și anularea deciziei organismului comun de supraveghere al Europolului din 4 mai 2016 privind o plângere depusă de reclamantă și, pe de altă parte, cererea întemeiată pe articolul 268 TFUE și având ca obiect repararea prejudiciului pe care reclamanta pretinde că l-a suferit

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	O obligă pe doamna Anastasia-Soultana Gaki la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 402, 31.10.2016

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/36

Ordonanța Tribunalului din 10 octombrie 2017 – Alex/Comisia

(Cauza T-841/16) (1)

((„Acțiune în anulare - Ajutoare de stat - Finanțarea unui proiect de dezvoltare urbană - Plângere - Procedură preliminară de examinare - Decizie a Comisiei de constatare a lipsei unui ajutor de stat - Acțiune care pune în discuție temeinicia deciziei Comisiei - Lipsa afectării individuale - Inadmisibilitate”))

(2017/C 402/47)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Alex SCI (Bayonne, Franța) (reprezentant: J. Fouchet, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: K. Herrmann și C. Georgieva-Kecsmar, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 163 TFUE având ca obiect anularea deciziei Comisiei de respingere a unei plângeri referitoare la un ajutor de stat pretins ilegal acordat de Republica Franceză comunității aglomerării Côte Basque-Adour pentru proiectul Technocité (SA.44409)

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Nu mai este necesară pronunțarea cu privire la cererea de intervenție a Republicii Franceze.

3)	Alex SCI suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

4)	Republica Franceză suportă propriile cheltuieli de judecată aferente cererii de intervenție.

(1) JO C 30, 30.1.2017.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/36

Ordonanța președintelui Tribunalului din 29 septembrie 2017 – Amplexor Luxembourg/Comisia

(Cauza T-211/17 R)

((„Procedură privind măsurile provizorii - Contracte de achiziții publice de servicii - Cerere de măsuri provizorii - Lipsa urgenței”))

(2017/C 402/48)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Amplexor Luxembourg Sàrl (Bertrange, Luxemburg) (reprezentant: J.-F. Steichen, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Estrada de Solà și O. Verheecke, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE și având ca obiect dispunerea unor măsuri provizorii privind, pe de o parte, suspendarea executării Deciziei din 13 februarie 2017 a Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (OP) în cadrul cererii de ofertă nr. 10651, în măsura în care plasează oferta consorțiului Jouve și Skrivanek pe prima poziție și, pe de altă parte, suspendarea contractului-cadru încheiat între OP și consorțiul respectiv.

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/37

Ordonanța președintelui Tribunalului din 19 septembrie 2017 – António Conde & Companhía/Comisia

(Cauza T-244/17 R II)

((„Măsuri provizorii - Navă de pescuit - Organizaţia de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest - Admisibilitate - Fapte noi - Schimbarea împrejurărilor - Cerere de măsuri provizorii - Lipsa interesului”))

(2017/C 402/49)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: António Conde & Companhía, SA (Gafanha de Nazaré, Portugalia) (reprezentanți: J.R. García-Gallardo Gil-Fournier, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: A. Bouquet, A. Lewis și F. Moro, agenți)

Obiectul

Cerere formulată în temeiul articolelor 278 și 279 TFUE, prin care se urmărește obținerea dispunerii unor măsuri provizorii care să oblige Comisia Europeană, pe de o parte, să se abțină de la exercitarea de presiuni asupra Republicii Portugheze vizând excluderea navei de pescuit Calvão de pe lista navelor aflate sub pavilion portughez care sunt autorizate să pescuiască în zona de reglementare NAFO și, pe de altă parte, să comunice documentele aferente schimburilor dintre Comisie și reprezentanții Portugaliei privind excluderea navelor reclamantei din zona de reglementare NAFO.

Dispozitivul

Respinge cererea de măsuri provizorii.

Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/37

Ordonanța vicepreședintelui Tribunalului din 26 septembrie 2017 – Wall Street Systems UK/BCE

(Cauza T-579/17 R)

((„Procedură privind măsurile provizorii - Contracte de achiziții publice de servicii - Procedură de cerere de ofertă - Furnizarea unui sistem de gestionare a trezoreriei - Respingerea ofertei unui ofertant și atribuirea contractului unui alt ofertant - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței”))

(2017/C 402/50)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Wall Street Systems UK Ltd (Londra, Regatul Unit) (reprezentant: A. Csaki, avocat)

Pârâtă: Banca Centrală Europeană (BCE) (reprezentanți: C. Kroppenstedt și I. Köpfer, agenți și U. Soltész și A. Neun, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE având ca obiect suspendarea executării deciziei privind respingerea căii de atac formulate de reclamantă în cadrul procedurii de cerere de ofertă 2016/S 093-165651

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Anulează Ordonanța din 29 august 2017 dată în cauza T-579/17 R.

3)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/38

Acțiune introdusă la 11 septembrie 2017 – L/Parlamentul

(Cauza T-156/17)

(2017/C 402/51)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: L (reprezentant:: I. Coutant Peyre, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Parlamentului European de concediere a reclamantului din 26 iunie 2016 şi primită la 25 iulie 2016;

—	obligarea Parlamentului European la plata de daune morale în valoare de 100 000 de euro şi

—	obligarea Parlamentului European la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă nouă motive.

1.	Primul motiv, întemeiat pe încălcarea principiului protecţiei denunţătorilor, astfel cum sunt definiţi la articolele 22a şi 22b din Statutul funcţionarilor şi la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul intern, precum şi pe încălcarea interesului corelativ al Uniunii.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe lipsa motivării.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporţionalităţii.

5.	Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligaţiei de diligenţă.

6.	Al şaselea motiv, întemeiat pe lipsa unui răspuns din partea Parlamentului European la cererea de asistenţă formulată de reclamant în temeiul articolului 24, pe încălcarea dreptului la apărare şi a dreptului la conciliere.

7.	Al şaptelea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului de acces la documente împotriva reclamantului.

8.	Al optulea motiv, întemeiat pe abuzul de putere.

9.	Al nouălea motiv întemeiat pe respingerea abuzivă.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/39

Acțiune introdusă la 6 august 2017 – Gestvalor 2040 și alții/SRB

(Cauza T-520/17)

(2017/C 402/52)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Gestvalor 2040, SL (Madrid, Spania) și alți 596 reclamanți (reprezentant: P. Rúa Sobrino, avocat)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului considerarea ca declarată a acțiunii în anulare împotriva „Deciziei Comitetului unic de rezoluție din cadrul sesiunii sale executive din 7 iunie 2017, prin care s-a adoptat o schemă de rezoluție cu privire la Banco Popular Español, S.A., persoană juridică cu numărul 80H66LPTVDLM0P28XF25, adresată FROB [Fondo de Reestructuración Ordenada Bancaria (Fondul de Restructurare Ordonată a Băncilor] (SRB/EES/2017/08)” și, după îndeplinirea formalităților necesare:

—	anularea deciziei atacate;

—	declararea nelegalității și a inaplicabilității articolelor 18 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

—	obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sánchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Álvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/39

Acțiune introdusă la 16 august 2017 – Cambra Abaurrea/Parlamentul și alții

(Cauza T-553/17)

(2017/C 402/53)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamant: Agustín Cambra Abaurrea (Marcilla, Spania) (reprezentant: A. Mayayo Martínez, avocat)

Pârâți: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

considerarea ca declarată în fața Tribunalului Uniunii Europene, în termenul și în forma prevăzute, a acțiunii în anulare împotriva executării Deciziei Comitetului unic de rezoluție, decizie de executare care a adus atingere în mod grav patrimoniului foștilor acționari legitimi și creditorilor Banco Popular și pronunțarea în timp util a unei hotărâri de anulare a acestei decizii;

—

în subsidiar, suspendarea imediată a executării efectuate de Comitetul unic de rezoluție și de FROB [Fondo de Reestructuración Ordenada Bancaria (Fondul de Restructurare Ordonată a Băncilor)], dat fiind că validitatea și intrarea în vigoare a acestei decizii cauzează patrimoniului acționarilor Banco Popular, care au pierdut această calitate, prejudicii a căror reparare este imposibilă sau dificilă.

Motivele și principalele argumente

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/40

Acțiune introdusă la 29 august 2017 – Alonso Goñi și alții/SRB

(Cauza T-585/17)

(2017/C 402/54)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Pablo Alonso Goñi (Legutio, Spania), Xabier Alonso Vicinay (Legutio), Leire Alonso Vicinay (Legutio) (reprezentant: R. García-Bragado Acín, avocat)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—

considerarea ca declarată a acțiunii în anulare împotriva Deciziei SRB/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 referitoare la rezoluția Banco Popular Español, precum și a argumentației pe care aceasta se întemeiază și, după efectuarea verificărilor necesare, declararea admisibilității acțiunii și aplicarea procedurii prevăzute la articolul 120 și următoarele din Regulamentul de procedură al Tribunalului;

—	dată fiind imposibilitatea practică de întoarcere a executării deciziei menționate, constatarea obligației Comitetului unic de rezoluție de a repara prejudiciile cauzate reclamanților corespunzătoare cuantumului investiției lor sau unui cuantum care va fi stabilit în executarea hotărârii;

—	obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/41

Acțiune introdusă la 4 septembrie 2017 – Balti Gaas/Comisia

(Cauza T-596/17)

(2017/C 402/55)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Balti Gaas OÜ (Tallinn, Estonia) (reprezentanți: E. Tamm și L. Naaber Kivisoo, lawyers)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	conexarea prezentei cauze cu cauza T-236/17;

—

declararea, conform articolului 265 alineatul (3) TFUE, faptului că Comisia nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul dreptului Uniunii întrucât a omis să adopte o decizie motivată privind cererea sa de finanţare şi obligarea Comisiei să efectueze o evaluare exhaustivă a cererii sale de finanțare, să adopte o decizie motivată şi să îi comunice această decizie;

—

cu titlu subsidiar, în ipoteza în care Tribunalul consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute, anularea Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din 14 martie 2017, privind selectarea şi acordarea de subvenţii pentru acţiuni prin care se contribuie la proiecte de interes comun în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei în domeniul infrastructurilor energetice transeuropene [C(2017) 1593 final];

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

Primul motiv întemeiat pe faptul că Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14 martie 2017, privind selectarea şi acordarea de subvenţii pentru acţiuni prin care se contribuie la proiecte de interes comun în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei în domeniul infrastructurilor energetice transeuropene [C(2017) 1593 final] menţionează doar solicitanţii care au obţinut o finanţare, în timp ce Comisia a omis să adopte o decizie motivată privind cererea de finanţare a reclamantei.

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea de către Comisie a normelor fundamentale de procedură şi pe nemotivarea deciziei sale.

Al treilea motiv întemeiat pe faptul că INEA (Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele)/Comisia și-au depășit competențele. INEA/Comisia au refuzat finanțarea pentru motivul că terminalul GNL din Paldiski nu mai este necesar pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în regiunea Mării Baltice. Reclamanta consideră că această afirmaţie are ca efect modificarea substanțială a listei de PIC (proiecte de interes comun) [Regulamentul (UE) nr. 347/2013 și Regulamentul (UE) nr. 2016/89]. Or, o astfel de modificare implică adoptarea de către Comisie a unui regulament delegat și nu poate fi efectuată printr-o scrisoare adresată reclamantei.

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea de către INEA/Comisie a normelor fundamentale de procedură ca urmare a nemotivării deciziei atacate: INEA/Comisia nu au motivat în mod suficient faptul că reclamanta nu a obţinut cel puţin 3 puncte pentru toate categoriile. În plus, motivarea INEA/a Comisiei se bazează pe o înţelegere eronată a faptelor.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/42

Acțiune introdusă la 7 septembrie 2017 – Vialto Consulting/Comisia

(Cauza T-617/17)

(2017/C 402/56)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamantă: Vialto Consulting Kft. (Budapesta, Ungaria) (reprezentant: V. Christianos, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

obligarea Comisiei la plata către reclamantă a sumei de 190 951,93 euro cu titlu de prejudiciu efectiv cauzat reclamantei și a sumei de 129 992,63 euro cu titlu de beneficiu nerealizat, cu dobânzi de întârziere de la momentul pronunțării hotărârii în prezenta cauză până la achitarea integrală a debitului;

—	obligarea Comisiei la plata către reclamantă a sumei de 150 000 de euro, pentru repararea prejudiciului cauzat reputației profesionale a reclamantei, cu dobânzi de întârziere de la momentul pronunțării hotărârii în prezenta cauză până la achitarea integrală a debitului, și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

Prin prezenta acțiune, societatea pe acțiuni denumită „Vialto Consulting Korlátolt Felelősségű Társaság” (denumită în continuare „Vialto”) solicită Tribunalului Uniunii Europene, în temeiul articolului 340 al doilea paragraf TFUE coroborat cu articolul 268 TFUE, repararea prejudiciului suferit din cauza conduitei ilicite a Oficiului European de luptă antifraudă (denumit în continuare: „OLAF”) și a altor servicii ale Comisiei Europene (denumită în continuare: „Comisia”), în executarea contractului de prestări de servicii finanțat de Uniunea Europeană numărul TR2010/0311.01-02/001 încheiat între Unitatea centrală finanțări și achiziții publice (denumită în continuare: CFCU) a Republicii Turcia și consorțiul de întreprinderi la care a participat Vialto.

În special, Comisia – atât prin intermediul OLAF cât și prin intermediul altor servicii ale sale – a cauzat Vialto următoarele prejudicii: (a) un prejudiciu material în cuantum de 190 951,93 euro cu titlu de prejudiciu efectiv; (b) un prejudiciu material în cuantum de 129 992,63 euro cu titlu de beneficiu nerealizat; și (c) un prejudiciu moral în cuantum de 150 000 de euro, în considerarea prejudiciului cauzat reputației sale profesionale.

Vialto susține că a suferit prejudiciul sus menționat din cauza acțiunilor și omisiunilor Comisiei atât în cursul inspecției la fața locului efectuată de OLAF la Vialto cât și în urma acesteia. Vialto susține, în plus, că Comisia încălcat următoarele norme care conferă drepturi particularilor:

—	articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul 2185/1996 în legătură cu desfășurarea inspecțiilor din partea OLAF, și în special în legătură cu competența atribuită, limitată la controlul efectuat de Oficiul în discuție;

—	principiul bunei administrări, principiul protecției încrederii legitime și principiul proporționalității, în legătură cu controlul efectuat de OLAF;

—	dreptul de a fi ascultat, în legătură cu activitățile Direcției generale a Politicii europene de vecinătate și a negocierilor privind extinderea a Comisiei în urma inspecției OLAF.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/43

Acțiune introdusă la 8 septembrie 2017 – Teollisuuden Voima/Comisia

(Cauza T-620/17)

(2017/C 402/57)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Teollisuuden Voima Oyj (Eurajoki, Finlanda) (reprezentanți: M. Powell, solicitor, Y. Utzschneider, K. Struckmann și G. Forwood, lawyers)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei (EU) 2017/1021 a Comisiei din 10 ianuarie 2017 privind ajutorul de stat SA.44727 2016/C (ex 2016/N) pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea grupului Areva (1);

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă cinci motive.

Primul motiv, întemeiat pe faptul că Comisia a motivat în mod insuficient decizia, contrar articolului 296 TFUE, din cauza ocultărilor excesive din versiunea publicată a deciziei atacate, care împiedică reclamanta să cunoască motivele acestei decizii și Curtea să își efectueze controlul.

Al doilea motiv, întemeiat pe erori manifeste de apreciere referitoare la restabilirea viabilității pe termen lung a Groupe Areva.

—

Reclamanta se referă în această privință la Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate care impun ca un plan de restructurare să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului într-un termen rezonabil și pe baza unor ipoteze realiste (2).

Al treilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere a măsurilor propuse pentru limitarea distorsiunilor concurenței pe piața principală pe care Groupe Areva își va desfășura activitatea după restructurare.

Al patrulea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere întrucât aprobarea ajutorului de stat este supusă unor condiții inadaptate și insuficiente.

Al cincilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere întrucât se concluzionează că ajutorul de stat este compatibil cu piața internă deși planul de restructurare propus nu furnizează garanții suficiente că Areva va fi în măsură să execute proiectul OL 3 în timp util, încălcându-se astfel anumite alte obiective ale Tratatului UE care ar fi trebuit să fie luate în considerare cu ocazia examinării compatibilității ajutorului.

(1) JO 2017, L 155, p. 23.

(2) JO 2014, C 249, p. 1, punctul 47.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/44

Acțiune introdusă la 21 septembrie 2017 – González Buñuel și alții/SRB

(Cauza T-642/17)

(2017/C 402/58)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Antonio González Buñuel (Barcelona, Spania) și alți 12 reclamanți (reprezentanți: J. De Castro Martín, M. Azpitarte Sánchez și J. Ruiz de Villa Jubany, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	în temeiul celor prevăzute la articolul 263 TFUE, declararea nulității Deciziei Comitetului unic de rezoluție cu privire la BANCO POPULAR ESPAÑOL (SRB/EES/2017/08);

—

în temeiul celor prevăzute la articolul 340 al doilea paragraf TFUE și la articolul 41 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata către reclamanți a unor daune interese, în sarcina Fondului unic de rezoluție creat în conformitate cu articolul 67 din Regulamentul nr. 806/2014, pentru prejudiciul suferit ca urmare a deciziei referitoare la BANCO POPULAR ESPAÑOL, prejudiciu al cărui cuantum corespunde cu valoarea de piață a instrumentelor de fonduri proprii ale entității bancare din ziua anterioară (6 iunie 2017) executării dispozitivului de rezoluție; cu titlu subsidiar, în ipoteza în care Tribunalul nu admite cererea de despăgubiri precedentă, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata către reclamanți a unor daune interese al căror cuantum este egal cu diferența, care va fi stabilită cu ocazia evaluării efectuate de o persoană independentă prevăzută la alineatul (16) al articolului 20 din Regulamentul nr. 806/2014, dintre cuantumul primit de reclamanți ca plată pentru creanțele lor în aplicarea acestei decizii și ceea ce ar fi trebuit să primească în cadrul unei proceduri de insolvență ordinare și

—	în temeiul celor prevăzute la articolele 133 și 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/45

Acțiune introdusă la 22 septembrie 2017 – Dadimer și alții/SRB

(Cauza T-648/17)

(2017/C 402/59)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamanți: Dadimer, S.L. (Madrid, Spania) și alți 11 reclamanți (reprezentanți: M. Romero Rey și I. Salama Salama, avocați)

Pârât: Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	în temeiul articolului 263 TFUE, declararea nulității Deciziei SRB/EES/2017/08 din 7 iunie 2017 a Comitetului unic de rezoluție (SRB), prin care s-a adoptat o schemă de rezoluție cu privire la Banco Popular Español, S.A.;

—

în temeiul articolului 340 al doilea paragraf TFUE și al articolului 41 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata către reclamanți a unor daune interese pentru prejudiciile suferite, într-un cuantum egal cu valoarea nominală a obligațiunilor, actualizată la data rezoluției, majorată cu dobânzile de întârziere aferente datorate de la această dată și până la rambursarea corespunzătoare;

—	în temeiul celor prevăzute la articolele 133 și 134 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, obligarea Comitetului unic de rezoluție la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/45

Acțiune introdusă la 25 septembrie 2017 – ViaSat/Comisia

(Cauza T-649/17)

(2017/C 402/60)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: ViaSat, Inc. (Carlsbad, California, Statele Unite) (reprezentanți: J. Ruiz Calzado, L. Marco Perpiñà și S. Semey, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea deciziei implicite de respingere a Comisiei Europene din 13 iulie 2017 care rezultă din lipsa unui răspuns din partea Comisiei în termenul stabilit la cererea de confirmare formulată de reclamantă la 31 mai 2017 privind accesul la documente ca urmare a cererii înregistrate la 20 martie 2017 sub numărul de referință GestDem 2017/1725;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate de eventuali intervenienți.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea de către Comisie a obligației sale de motivare prevăzute la articolul 296 al doilea paragraf TFUE.

—

Reclamanta invocă în primul rând o lipsă absolută de motivare, având în vedere refuzul implicit de acces la documentul solicitat, intitulat „Foaie de parcurs cu măsuri pentru respectarea de către operatorii MSS selectați și autorizați a condițiilor comune prevăzute în Decizia 626/2008/CE (1), inclusiv a noilor etape intermediare și a termenelor corespunzătoare”. În măsura în care Tribunalul ar considera că Comisia și-a îndeplinit deja obligația de motivare în scrisoarea de respingere din 5 mai 2017, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1049/2001 (2), în răspunsul la cererea inițială a reclamantei, motivarea din aceasta fiind prezumată, implicit, și motivarea deciziei implicite de respingere, adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (3) din regulamentul respectiv, reclamanta solicită Tribunalului să examineze următoarele concluzii ca fiind îndreptate împotriva acestei motivări.

2.	Al doilea motiv este întemeiat pe lipsa unei examinări concrete și individualizate de către Comisie a documentului solicitat.

3.	Al treilea motiv este întemeiat pe lipsa de motivare și pe aplicarea eronată de către Comisie a excepției referitoare la protecția intereselor comerciale, astfel cum este prevăzută aceasta la articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001.

4.	Al patrulea motiv este întemeiat pe lipsa de motivare și pe aplicarea eronată de către Comisie a excepției referitoare la protecția activităților de anchetă, astfel cum este prevăzută aceasta la articolul 4 alineatul (2) a treia liniuță din Regulamentul nr. 1049/2001.

5.	Al cincilea motiv este întemeiat pe concluzia eronată a Comisiei că nu există un interes superior, în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1049/2001.

6.	Al șaselea motiv este întemeiat pe concluzia eronată a Comisiei că nu era posibil accesul parțial la document, în sensul articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1049/2001.

(1) Decizia nr. 626/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 iunie 2008 privind selectarea și autorizarea sistemelor care furnizează servicii mobile de comunicații prin satelit (MSS) (JO 2008, L 172, p. 15).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76).

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/46

Acțiune introdusă la 22 septembrie 2017 – Sata/EUIPO – Zhejiang Auarita Pneumatic Tools (pistoale pentru vopsit)

(Cauza T-651/17)

(2017/C 402/61)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sata GmbH & Co. KG (Kornwestheim, Germania) (reprezentant: K. Manhaeve, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Zhejiang Auarita Pneumatic Tools Co. Ltd (Zhejiang, China)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul desenului sau modelului industrial în litigiu: reclamanta

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar al unui „pistol pentru vopsit” – desenul sau modelul industrial comunitar nr. 1259626-0001

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 12 iulie 2017 în cauza R 914/2016-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și, dacă este cazul, a Zhejiang Auarita Pneumatic Tools Co. Ltd la suportarea în solidar a cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 6 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2), precum și a articolului 60 alineatul (1) și a articolelor 62 și 64 din Regulamentul nr. 6/2002.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/47

Acțiune introdusă la 25 septembrie 2017 – Inditex/EUIPO – Ansell (ZARA TANZANIA ADVENTURES)

(Cauza T-655/17)

(2017/C 402/62)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Industria de Diseño Textil, SA (Arteixo, Spania) (reprezentanți: G. Marín Raigal, G. Macías Bonilla, P. López Ronda, E. Armero Lavie, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Zainab Ansell (Moshi, Tanzania) și Roger Ansell (Moshi)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă care cuprinde elementele verbale „ZARA TANZANIA ADVENTURES” — cererea de înregistrare nr. 8320591

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 5 iulie 2017 în cauzele conexate R 2330/2011-2 și R 2369/2011-2

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea în parte a Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 5 iulie 2017 în cauzele conexate R 2330/2011-2 și R 2369/2011-2, în special în măsura în care permite înregistrarea mărcii Uniunii nr. 8320591 pentru serviciile contestate din clasele 39 și 43;

—	obligarea pârâtului (EUIPO) și a intervenientului plata cheltuielilor de judecată aferente acțiunii, și obligarea intervenientului la plata cheltuielilor aferente procedurii în fața camerei de opoziție și în fața Camerei a doua de recurs.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/48

Acțiune introdusă la 25 septembrie 2017 – Sumol + Compal Marcas/EUIPO – Jacob (Dr. Jacob’s essentials)

(Cauza T-656/17)

(2017/C 402/63)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Sumol + Compal Marcas, SA (Carnaxide, Portugalia) (reprezentant: A. De Sampaio, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Ludwig Manfred Jacob (Heidesheim, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală care cuprinde elementul verbal „Dr. Jacob’s essentials” în portocaliu, galben și nuanţe de verde – cererea de înregistrare nr. 13 742 903

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 11 iulie 2017 în cauza R 2067/2016-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO și a celeilalte părţi din procedură la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/48

Acțiune introdusă la 21 septembrie 2017 – Stichting Against Child Trafficking/OLAF

(Cauza T-658/17)

(2017/C 402/64)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Stichting Against Child Trafficking (Nijmegen, Țările de Jos) (reprezentant: E. Agstner, avocat)

Pârât: Oficiul European de Luptă Antifraudă

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei de a nu deschide o anchetă administrativă adoptată la 3 august 2017, în cauza OC/2017/0451, de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

—	obligarea OLAF la deschiderea unei anchete administrative și, în funcție de rezultatele acestei anchete, transmiterea cauzei autorităților represive naționale în scopul de a deschide o procedură penală, și/sau instituțiilor Uniunii în scopul de a deschide o procedură administrativă;

—	obligarea OLAF la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

Primul motiv se întemeiază pe faptul că OLAF a săvârșit mai multe încălcări ale dreptului UE și erori vădite de apreciere

—	Decizia atacată nu respectă valorile fundamentale ale Uniunii Europene, acquis-ul comunitar și Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și se bazează pe o lectură vădit eronată a elementelor dosarului.

Al doilea motiv se întemeiază pe lipsa de acțiune și pe nedeschiderea unei anchete

—	OLAF ignoră legătura dintre efectele trecute și actuale ale unei utilizări a fondurilor Uniunii Europene în favoarea unor organizații și a unor politici care nu respectă dreptul și valorile Uniunii.

Al treilea motiv se întemeiază pe dreptul de a fi ascultat

—	OLAF nu a arătat în mod vădit niciun interes pentru aflarea adevărului prin faptul că a refuzat să solicite reclamantei să depună mărturie și să o întâlnească.

Al patrulea motiv se întemeiază pe încălcări procedurale

—	Reuniunea din 10 septembrie 2014 în cursul căreia reclamanta și doi funcționari ai Comisiei Europene au prezentat declarații și fapte justificative nu a făcut obiectul unei înregistrări.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/49

Acțiune introdusă la 27 septembrie 2017 – China Construction Bank/EUIPO – Groupement des cartes bancaires (CCB)

(Cauza T-665/17)

(2017/C 402/65)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: China Construction Bank Corp. (Beijing, China) (reprezentanți: A. Carboni, J. Gibbs, solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Groupement des cartes bancaires (Paris, Franța)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă care cuprinde elementul verbal „CCB” – cererea de înregistrare nr. 13 359 609

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 14 iunie 2017 în cauza R 2265/2016-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și transmiterea cererii de înregistrare a mărcii Uniunii Europene nr. 13 359 609 către EUIPO în vederea înregistrării acesteia; și

—

obligarea EUIPO și a intervenientelor în prezenta acțiune la plata cheltuielilor de judecată proprii și a celor efectuate de reclamantă în prezenta procedură, precum și în procedura desfășurată în fața Camerei întâi de recurs în cauza R 2265/2016-1 și în cadrul procedurii de opoziție B 2 524 422 desfășurată în fața diviziei de opoziție.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 75 din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât și-a întemeiat decizia pe motive și probe în legătură cu care reclamanta nu a avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile;

—	încălcarea articolului 76 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât a luat în considerare fapte, probe și argumente care nu au fost prezentate de nicio parte și probe care nu făceau parte din dosarul cauzei;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât, ca urmare a încălcărilor sus-menționate și, de asemenea, prin aplicarea incorectă a indicațiilor Curții cu privire la modul de evaluare a riscului de confuzie.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/50

Acțiune introdusă la 25 septembrie 2017 – Mamas and Papas/EUIPO – Wall Budden (apărătoare laterale pentru patul copiilor)

(Cauza T-672/17)

(2017/C 402/66)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Mamas and Papas Ltd (Huddersfield, Regatul Unit) (reprezentanți: J. Reid, Barrister, și B. Whitehead, Solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Jane Wall-Budden (Byfleet, Regatul Unit)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul desenului sau modelului industrial în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Desenul sau modelul industrial în litigiu: desenul sau modelul industrial comunitar „apărătoare laterale pentru patul copiilor” – desenul sau modelul industrial comunitar nr. 1230460-0001

Decizia atacată: Decizia Camerei a treia de recurs a EUIPO din 25 iulie 2017 în cauza R 208/2016-3

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	declararea nulităţii desenului sau modelului industrial comunitar nr. 1230460-0001

—	obligarea titularului desenului sau modelului industrial la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în procedura de anulare şi a căii de atac.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002;

—	încălcarea articolelor 3 și 4 din Regulamentul nr. 6/2002;

—	Camera de recurs nu a acordat mai puţină importanţă unor caracteristici care nu sunt vizibile la utilizare;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/51

Acțiune introdusă la 2 octombrie 2017 – UN/Comisia

(Cauza T-676/17)

(2017/C 402/67)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: UN (reprezentant: H. Tettenborn, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea evaluării reclamantului pentru anul 2015, în conformitate cu raportul de evaluare nr. 260603 în versiunea sa definitivă din 1 decembrie 2015 (astfel cum această decizie de evaluare a fost redactată ultima oară la 21 iunie 2016 ca urmare a respingerii reclamației reclamantului);

—	obligarea Comisiei la plata unei sume adecvate al cărei cuantum este lăsat la aprecierea Tribunalului, pentru repararea prejudiciului moral suferit de reclamant și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

Primul motiv: eroare vădită de apreciere a Comisiei, bazată în parte pe fapte inexacte, pe încălcări ale obligației de solicitudine și ale principiului bunei administrări (articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)

Al doilea motiv: încălcarea de către Comisie a obligației de solicitudine și a principiului bunei administrări (articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/52

Acțiune introdusă la 2 octombrie 2017 – Khadi and Village Industries Commission/EUIPO – BNP Best Natural Products (Khadi)

(Cauza T-681/17)

(2017/C 402/68)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Khadi and Village Industries Commission (Mumbai Maharashtra, India) (reprezentanți: J. Guise, N. Rose și V. Ellis, Solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: BNP Best Natural Products GmbH (München, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „Khadi” – marca Uniunii Europene nr. 10 479 954

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 30 iunie 2017 în cauza R 2083/2016-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și declararea nulității mărcii Uniunii Europene în litigiu;

—	obligarea la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 76 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	denaturarea probelor de către camera de recurs;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (g) și a articolului 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (i) și a articolului 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/52

Acțiune introdusă la 2 octombrie 2017 – Khadi and Village Industries Commission/EUIPO – BNP Best Natural Products (khadi Naturprodukte aus Indien)

(Cauza T-682/17)

(2017/C 402/69)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Khadi and Village Industries Commission (Mumbai Maharashtra, India) (reprezentanți: J. Guise, N. Rose, V. Ellis, Solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: BNP Best Natural Products GmbH (München, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca verbală a Uniunii Europene „khadi Naturprodukte aus Indien” – marca Uniunii Europene nr. 8 216 343

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 12 iulie 2017 în cauza R 2085/2016-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și constatarea nulității mărcii Uniunii Europene atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 76 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	Camera de recurs a denaturat probele;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (g) și a articolului 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/53

Acțiune introdusă la 2 octombrie 2017 – Khadi and Village Industries Commission/EUIPO – BNP Best Natural Products (Khadi Ayurveda)

(Cauza T-683/17)

(2017/C 402/70)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Khadi and Village Industries Commission (Mumbai Maharashtra, India) (reprezentanți: J. Guise, N. Rose, V. Ellis, Solicitors)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: BNP Best Natural Products GmbH (München, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene verbală „Khadi Ayurveda” – marca Uniunii Europene nr. 13 118 724

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 12 iulie 2017 în cauza R 2086/2016-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate și constatarea faptului că marca Uniunii Europene în litigiu este nulă;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 76 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	denaturarea elementelor de probă de către Camera de recurs;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (g) și a articolului 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009;

—	încălcarea articolului 52 alineatul (1) litera (b) și a Regulamentului nr. 207/2009.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/54

Acțiune introdusă la 28 septembrie 2017 – hoechstmass Balzer/EUIPO (Forma unei benzi de măsurare)

(Cauza T-691/17)

(2017/C 402/71)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: hoechstmass Balzer GmbH (Sulzbach, Germania) (reprezentant: K. Zapfe, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: marca Uniunii tridimensională (Forma unei benzi de măsurare) – cererea de înregistrare nr. 15 004 997

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 28 iulie 2017 în cauza R 2331/2016-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului din 28 iulie 2017 (cauza R 2331/2016-4), decizia atacată, precum și a mărcii tridimensionale 015004997;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură, precum și în procedura în fața camerei de recurs cu titlu subsidiar

—	limitarea produselor din clasa 9 prin adăugarea cuvântului „pentru croitorie” pentru a indica „benzi centimetrice pentru croitorie” și anularea deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului din 28 iulie 2017 în măsura în care privește „benzile centimetrice pentru croitorie”.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/55

Acțiune introdusă la 10 octombrie 2017 – Link Entertainment/EUIPO – García-Sanjuan Machado (SAVORY DELICIOUS ARTISTS & EVENTS)

(Cauza T-694/17)

(2017/C 402/72)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Link Entertainment, SLU (Madrid, Spania) (reprezentant: E. Estella Garbayo, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Sandra García-Sanjuan Machado (Barcelona, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă care cuprinde elementele verbale „SAVORY DELICIOUS ARTISTS & EVENTS” — marca Uniunii Europene nr. 12 672 853

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 28 iulie 2017 în cauza R 1758/2016-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate, constatând în plus inadmisibilitatea anulării mărcii Uniunii Europene nr. 12 672 853 „SAVORY DELICIOUS ARTISTS & EVENTS” pentru clasele 35 și 41 și

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată din prezenta procedură, precum și din procedura căii de atac și de declarare a nulității.

Motivul invocat

—	Încălcarea articolului 60 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 2017/1001 coroborat cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din acesta.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/56

Rectificare la comunicarea din Jurnalul Oficial privind cauza T-499/17

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 330 din 2 octombrie 2017 )

(2017/C 402/74)

Comunicarea din JO privind cauza T-499/17, Esfera Capital Agencia de Valores/Comisia și SRB), se citește după cum urmează:

Acțiune introdusă la 4 august 2017 – Global Sistematic Investment Sicav/Comisia și SRB

(Cauza T-499/17)

(2017/C 330/22)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Global Sistematic Investment Sicav, SL (Madrid, Spania) (reprezentanți: E. Pastor Palomar, F. Arroyo Romero și N. Subuh Falero, avocați)

Pârâte: Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei SRB/EES/2017/08 a Comitetului unic de rezoluție din 7 iunie 2017, adresată Fondo de Reestructuración Ordenada Bancaria (Fondul de restructurare ordonată a instituțiilor bancare) și de aprobare a unui plan de restructurare privind instituția Banco Popular Español;

—	anularea Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español S.A. și

—	conform articolului 340 TFUE, declararea răspunderii extracontractuale a Comitetului unic de rezoluție și a Comisiei Europene și dispunerea reparării prejudiciului cauzat reclamantei.

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt cele invocate în cauza T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán y Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție și T-497/17, Sáchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

În special, reclamanta susține că în speță Comisia a săvârșit un abuz de putere.

27.11.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/57

Rectificare la comunicarea din Jurnalul Oficial privind cauza T-501/17

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 338 din 9 octombrie 2017 )

(2017/C 402/75)

Comunicarea din JO privind cauza T-501/17, Mutualidad Complementaria de Previsión Social Renault España/Comisia și SRB, se citește după cum urmează:

Acțiune introdusă la 7 august 2017 – Mutualidad Complementaria de Previsión Social Renault España/Comisia și SRB

(Cauza T-501/17)

(2017/C 338/17)

Limba de procedură: spaniola

Părțile

Reclamantă: Mutualidad Complementaria de Previsión Social Renault España (Madrid, Spania) (reprezentant: A. Solana López, avocat)

Pârâți: Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

declararea nulității și, în consecință, anularea Deciziei (UE) 2017/1246 a Comisiei din 7 iunie 2017 de aprobare a schemei de rezoluție pentru Banco Popular Español S.A., care i-a fost transmisă de Comitetul unic de rezoluție, precum și anularea deciziei respective a Comitetului unic de rezoluție (SRB/EES/2017/08) privind adoptarea unei scheme de rezoluție cu privire la Banco Popular Español cu numărul de identificare 80H66LPTDLMOP28XF25;

—

în subsidiar, în ipoteza în care Tribunalul nu ar admite cererea de anulare de mai sus, declararea nulității și anularea parțială a deciziei menționate a SRB în ceea ce privește partea corespunzătoare literelor (b) și (c) ale articolului 6 alineatul (1) din această decizie a Comitetului unic de rezoluție (SRB), referitoare la conversia și la amortizarea ulterioară a 64 695 de participații preferențiale (calificate în mod eronat drept instrumente de capital adițional nivel 1 ale Banco Popular Español), în condițiile în care era vorba despre instrumente emise de POPULAR ESPAÑOL, S.A. (ISIN D00910702).

Motivele și principalele argumente

Motivele și principalele argumente sunt similare cu cele invocate în cauzele T-478/17, Mutualidad de la Abogacía și Hermandad Nacional de Arquitectos Superiores y Químicos/Comitetul unic de rezoluție, T-481/17, Fundación Tatiana Pérez de Guzmán el Bueno și SFL/Comitetul unic de rezoluție, T-482/17, Comercial Vascongada Recalde/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-483/17, García Suárez și alții/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, T-484/17, Fidesban și alții/Comitetul unic de rezoluție, T-497/17, Sáchez del Valle și Calatrava Real State 2015/Comisia și Comitetul unic de rezoluție, și T-498/17, Pablo Alvarez de Linera Granda/Comisia și Comitetul unic de rezoluție.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 402

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 60 27 noiembrie 2017

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2017/C 402/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1

	Rectificări
2017/C 402/74	Rectificare la comunicarea din Jurnalul Oficial privind cauza T-499/17 ( JO C 330, 2.10.2017 )	56
2017/C 402/75	Rectificare la comunicarea din Jurnalul Oficial privind cauza T-501/17 ( JO C 338, 9.10.2017 )	57