Jurnalul Oficial C 295/2022

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

2.8.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 295/5

Publicarea unei cereri de modificare la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, în temeiul articolului 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

(2022/C 295/05)

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de două luni de la data prezentei publicări.

CERERE DE MODIFICARE LA NIVELUL UNIUNII A CAIETULUI DE SARCINI AL PRODUSULUI

„BIANCO DI CUSTOZA/CUSTOZA”

PDO-IT-A0468-AM03

Data cererii: 9.7.2019

1. Solicitantul și interesul legitim

Consorzio Tutela Vino Custoza DOC [Asociația de protecție a denumirii vinului cu DOP „Custoza”]

Asociația de protecție – entitate care are un interes legitim să depună prezenta cerere

2. Punctul din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

☒	Denumirea produsului

☐	Categoria de produse vitivinicole

☐

Legătura

☒	Restricții privind comercializarea

3. Descrierea și motivele modificării

3.1. Modificarea denumirii de origine protejate, din „Bianco di Custoza” / „Custoza” în „Custoza”

Modificarea denumirii de origine protejate, din „Bianco di Custoza” / „Custoza” în „Custoza”.

Timp de peste 10 ani, caietul de sarcini a permis ca vinurile să fie cunoscute atât sub denumirea „Custoza”, cât și sub denumirea tradițională „Bianco di Custoza”. Acum, „Custoza” a devenit singura denumire utilizată de producătorii de vin și recunoscută de consumatori, deci nu mai există niciun motiv pentru menținerea dublei denumiri.

Modificarea vizează schimbarea denumirii la punctele 1.1 (Denumirea produsului), 1.4 [Descrierea vinului (vinurilor)], 1.5.2 (Producții maxime), 1.6 (Arealul geografic delimitat), 1.8 (Legătura cu arealul geografic) și 1.9 (Condiții suplimentare) din documentul unic.

3.2. Adăugarea unei restricții privind zona în care are loc îmbutelierea

(a)

A fost introdusă obligația ca îmbutelierea (și, doar în cazul tipului „passito”, stafidirea) să se desfășoare în arealul de producție, astfel cum este delimitat la articolul 3, fiind însă protejate drepturile preexistente ale operatorilor care au efectuat în mod tradițional îmbutelierea în afara arealului de producție delimitat.

Solicitarea ca și vinurile „Custoza” DOP să fie îmbuteliate doar în arealul de producție – o limitare aplicată în cazul altor denumiri de vinuri renumite – trebuie considerată un mare pas înainte în ceea ce privește îmbunătățirea calității sugerate de denumire, cu scopul poziționării denumirii „Custoza” în rândul celor mai importante și istorice denumiri.

Într-adevăr, îmbutelierea în arealul de producție garantează în mod mai eficace caracteristicile și calitățile deosebite pe care le conferă arealul geografic de origine vinurilor „Custoza”, deoarece aplicarea și respectarea tuturor normelor tehnice referitoare la transport și la îmbuteliere sunt garantate de responsabilitatea și competența profesională a societăților producătoare din același areal delimitat.

Această obligație evită posibilele riscuri generate de transportarea vinului în afara arealului vitivinicol, cum ar fi: oxidarea și stresul termic, cauzate de temperaturile ridicate sau scăzute, și deteriorarea produsului, cu efecte negative asupra caracteristicilor chimice/fizice ale vinului (aciditatea, polifenolii și substanțele care conferă culoare), asupra caracteristicilor sale organoleptice (culoarea, aroma, gustul) și asupra stabilității acestui produs. De asemenea, se reduce astfel riscul de contaminare microbiologică (cu bacterii, virusuri, ciuperci, mucegaiuri sau drojdii). Obligația prevăzută este în avantajul operatorilor înșiși, care sunt conștienți de riscuri și sunt responsabili pentru păstrarea calității DOP, și oferă consumatorilor garanții cu privire la originea și calitatea vinurilor și la conformitatea acestora cu caietul de sarcini al produsului. În plus, controalele efectuate de organismele competente sunt mai eficace într-o zonă de dimensiuni mai mici.

Excepția de la această normă, acordată operatorilor care îmbuteliau în mod tradițional vinuri „Custoza”, este justificată de faptul că acești operatori au dat dovadă de competențe și cunoștințe referitoare la produsul cu denumire protejată, contribuind astfel la garantarea calității necesare pentru acest vin.

(b)

S-a stabilit și s-a confirmat că zona în care are loc elaborarea vinului spumant (etapă care include operațiunile de fermentare secundată în butelii și îmbuteliere) cuprinde arealul de producție și provinciile Brescia, Mantova, Trento, Treviso și Vicenza.

Potrivit acelorași principii referitoare la salvgardare și competență menționate la punctul precedent referitor la garanția oferită operatorilor tradiționali, rămâne neschimbată zona în care are loc elaborarea vinurilor spumante.

Modificarea vizează punctul 1.9 din documentul unic și articolul 5 din caietul de sarcini al produsului.

DOCUMENT UNIC

1. Denumirea produsului

Custoza

2. Tipul indicației geografice

DOP - Denumire de origine protejată

3. Categoriile de produse vitivinicole

Vin

5.	Vin spumant de calitate

15.	Vin din struguri stafidiți

4. Descrierea vinului (vinurilor)

„Custoza”, categoria 1: Vin

Culoare: galben-pai, uneori cu nuanțe de verde pal;

miros: fructat, caracteristic, ușor aromatic;

gust: fructat, delicat, cu un corp bine echilibrat.

tăria alcoolică totală minimă în volume: 11 %;

limita minimă a extractului fără zahăr: 17 g/l;

zaharuri reducătoare reziduale: maximum 7 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

„Custoza”, „Riserva”, categoria 1: Vin

Culoare: de la galben-pai la auriu mai mult sau mai puțin intens;

miros: intens, caracteristic, ușor aromatic;

gust: echilibrat, savuros, cu un corp bine echilibrat;

tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,5 %;

limita minimă a extractului fără zahăr: 20 g/l;

zaharuri reducătoare reziduale: maximum 7 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

„Custoza”, „Superiore”, categoria 1: Vin

Culoare: de la galben-pai la auriu, pe măsură ce vinul se învechește;

miros: plăcut, caracteristic, ușor aromatic;

gust: echilibrat, cu un corp bine format;

tăria alcoolică totală minimă în volume: 12,50 %;

limita minimă a extractului fără zahăr: 20 g/l;

zaharuri reducătoare reziduale: maximum 7 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

„Custoza”, „Spumante di qualità”, categoria 5

Spumă: fină, persistentă;

Culoare: galben-pai mai mult sau mai puțin intens, eventual cu reflexe aurii;

miros: parfumat, fructat, ușor aromat când vinul este produs conform metodei Charmat; fin, elegant și caracteristic dacă vinul este fermentat în sticlă;

gust: proaspăt, aromat, fin și armonios; de la „dosaggio zero” (dozaj zero) la demisec;

tăria alcoolică totală minimă în volume: 11,5 %;

limita minimă a extractului fără zahăr: 15 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă	5,0 în grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

„Custoza”„Passito” (vin din struguri stafidiți), categoria 15

Culoare: galben auriu;

miros: intens și fructat;

gust: de la plăcut la dulce, armonios, cu un corp ușor aromat;

tăria alcoolică totală minimă în volume: 15 %;

limita minimă a extractului fără zahăr: 22 g/l.

Parametrii analitici care nu sunt indicați în tabelul de mai jos sunt conformi cu limitele prevăzute de legislația națională și de legislația UE.

Caracteristici analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)	12,00
Aciditatea totală minimă	4,5 în grame per litru, exprimată ca acid tartric
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5. Practici vitivinicole

(a) Practici oenologice specifice

(b) Producții maxime

„Custoza”

13 000 kg de struguri per hectar

„Custoza”„Superiore”

12 000 kg de struguri per hectar

„Custoza”„Riserva”

13 000 kg de struguri per hectar

„Custoza”„Spumante di qualità”

13 000 kg de struguri per hectar

„Custoza”„Passito” (categoria vin din struguri stafidiți)

5 000 kg de struguri per hectar.

6. Arealul geografic delimitat

Arealul de producție a vinurilor cu denumirea de origine protejată „Custoza” cuprinde, în totalitate sau parțial, teritoriile comunelor: Sommacampagna, Villafranca di Verona, Valeggio sul Mincio, Peschiera del Garda, Lazise, Castelnuovo del Garda, Pastrengo, Bussolengo și Sona. Arealul este delimitat după cum urmează: din sudul comunei Sommacampagna, din cartierul Cesure (cota 89), linia de demarcație urmează, către sud-vest, canalul de irigație al Consorțiului de îmbunătățire a solului Alto Agro Veronese până la Boscone, urmând drumul către Villafranca pentru o scurtă porțiune, înainte de a se contopi cu drumul comunal care trece prin Pozzo Moretto și Colombara și dă în drumul comunal în apropierea localității Cà Delia. Linia de demarcație urmează acest drum, care trece prin C. Nuova Pigno și Le Grattarole, până la intersecția cu drumul provincial Villafranca-Valeggio și, urmând acest drum, ajunge în localitatea Valeggio sul Mincio. Linia de demarcație continuă către sud, de-a lungul drumului comunal spre Pozzolo până la localitatea C. Buse, unde se contopește cu drumul care traversează canalul de irigație Seriola Prevaldesca, după care urmează acest canal către nord, până la Ponte Lungo. După ce traversează podul, linia de demarcație urmează canalul Seriosa Serenelli către sud, până când ajunge la granița cu provincia Mantova și regiunea Lombardia (cota 63). Urcând către nord, linia de demarcație urmează granița regională, trecând prin localitățile Pignolada, Staffalonero, Prandina, Stazione di Salionze, Villa, Dolci și Pontata, apoi se îndepărtează de graniță și urmează pentru o scurtă porțiune drumul Broglie-Madonna del Frassino către nord-est, până în apropierea localității Pignolini, unde traversează autostrada Serenissima. În continuare, urmează drumul care trece la est de Cà Gozzetto, continuă către Cà Serraglio și, trecând la vest de cota 101, ajunge la Cà Berra Nuova (cota 91), pe malul lacului Frassino. Linia de demarcație urmează apoi malul lacului pentru o scurtă porțiune, unindu-se cu drumul care trece prin Bertoletta și ajunge la stația de cale ferată de la cota 84. Apoi urmează calea ferată către est până la următoarea stație de cale ferată de la cota 84, după care urmează drumul care trece prin Villa Montresor și continuă până la Cappuccini, pe malul lacului Garda. Din localitatea Cappuccini, linia de demarcație urmează malul de est al lacului Garda până în apropierea portului Pacengo, unde continuă către interiorul regiunii, urmează drumul care trece pe la cotele 93 și 107, trece mai jos de Pacengo și ajunge la Cà Allegri. Apoi urmează drumul comunal Pacengo până la C. Fontana Fredda și continuă de-a lungul unui alt drum, trecând pe la cota 122, până la „Le Tende”. De aici, linia de demarcație urmează drumul Pacengo-Colà până la C. alle Croci, apoi coboară către sud-est, urmând drumul care trece pe la cotele 118 și 113 și traversează Sarnighe, ajungând la granița dintre comunele Lazise și Castelnuovo, la cota 112. Apoi linia urcă din nou, urmând granița respectivă către nord până în apropierea localității Mirandola, de unde urmează granița dintre comunele Lazise și Pastrengo. Linia de demarcație urmează granița până la intersecția cu drumul provincial Verona-Lago, la vest de localitatea Osteria Vecchia. Linia urmează acest drum către Verona (est) până în apropierea localității Bussolengo, unde se contopește cu drumul comunal Cristo, nu departe de cota 130. Apoi continuă de-a lungul drumului comunal Palazzolo, până la punctul în care autostrada Brennero se intersectează cu granița comunală Bussolengo-Sona. Linia de demarcație urmează apoi granița comunală către sud până la Civel, unde continuă de-a lungul drumului provincial Bussolengo-Sommacampagna până când ajunge la localitatea Sommacampagna, pe care o traversează și ajunge la drumul către Custoza, pe care îl urmează până la punctul de plecare, Cesure. La vest de Broglie, arealul include, de asemenea, un mic teritoriu din comuna Peschiera del Garda, care cuprinde Monte Zecchino și este delimitat astfel: de la drumul care trece la sud de Broglie (pe lângă vechea școală primară), linia de demarcație merge spre vest către Cà Boschetti și Cà Rondinelli, apoi urmează granița provincială și regională și trece prin Cà Boffei, Soregone și Cà Nuova Bazzoli. Apoi urmează drumul către Broglie până la intersecția cu drumul care a constituit punctul de plecare.

7. Soiul/soiurile de struguri de vin

Chardonnay B.

Cortese B. - Bianca Fernanda

Garganega B. - Garganego

Garganega B. - Grecanico dorato B.

Malvasia bianca B. - Iuvarella

Malvasia bianca B. - Malvasia

Malvasia bianca B. - Verdina

Manzoni bianco B. – Incrocio Manzoni 6.0.13 B.

Pinot bianco B.

Pinot bianco B. - Pinot

Pinot bianco B. - Pinot blanc

Riesling italico B. - Riesling

Riesling renano B. – Riesling

Tocai friulano B.

Tocai friulano B. - Tuchì

Trebbiano toscano B. - Biancame B.

Trebbiano toscano B. - Procanico

Trebbiano toscano B. - Trebbiano

Trebbiano toscano B. - Ugni blanc.

8. Descrierea legăturii (legăturilor)

Specificitatea arealului geografic

Factori naturali

Vinurile „Custoza” sunt produse într-un areal relativ mic care ocupă cea mai mare parte a sectorului meridional al dealurilor morenice care se înalță între periferia Veronei și lacul Garda.

Arealul de producție este delimitat la sud-vest de râul Mincio.

Arealul cuprinde suprafețele situate pe amfiteatrul morenic oriental din interiorul regiunii lacului Garda și pe câmpiile fluvioglaciare strâns legate de amfiteatru, care sunt compuse din materiale similare din punctul de vedere al compoziției, chiar dacă nu de aceeași origine. Această compoziție morenică, bogată în minerale și microelemente, permite obținerea unor producții bune și cu o compoziție organoleptică echilibrată a strugurilor.

Mai exact, peisajul morenic care caracterizează arealul de producție a DOP „Custoza” prezintă un șir de dealuri alungite, dispuse în mod concentric, care nu sunt abrupte, cu diferențe de nivel cuprinse în general între 50 și 100 de metri. Aceste dealuri, constituite din depozitele lăsate de ghețarii care au dat naștere lacului Garda, aflat în apropiere, prezintă soluri cu o structură foarte variată, întrerupte de câmpii largi cu pietriș.

Date fiind suprafața redusă și omogenitatea arealului de producție „Custoza”, condițiile climatice sunt aceleași pe întreg teritoriul său. Arealul prezintă veri calde, dar nu înăbușitoare, și ierni relativ reci care sunt temperate de lacul Garda, aflat în apropiere, acesta formând un microclimat favorabil nu numai pentru cultivarea viței-de-vie, ci și pentru creșterea măslinilor și chiparoșilor, care reprezintă un element caracteristic al profilului teritoriului.

Precipitațiile sunt destul de omogene pe tot parcursul anului.

Configurația dealurilor permite încălzirea pantelor în timpul zilei și acumularea de aer răcoros în timpul nopții, dând naștere unor condiții optime pentru dezvoltarea caracteristicilor aromatice ale strugurilor albi. Vântul răcoros din timpul verii stimulează buna dezvoltare a viței-de-vie.

Amplitudinea termică dintre zi și noapte favorizează persistența substanțelor acide și aromatice, mai ales în faza finală a coacerii strugurilor.

Prin urmare, arealul de producție a vinurilor albe cu DOP „Custoza” beneficiază de un mediu înconjurător și de o climă relativ omogene.

Factori istorici și umani

Vinul cu denumirea „Custoza” a luat naștere într-un areal cu o propensiune istorică și documentată spre cultivarea viței-de-vie.

Descoperirea unor sâmburi de struguri Vitis sylvestris din perioada palafitelor în zona Pacengo și Peschiera reprezintă primele semne ale domesticirii viței-de-vie în arealul de producție a DOP „Custoza”. În zonă, primele dovezi ale cultivării viței-de-vie datează din epoca romană (în zonă au fost găsite, printre altele, diferite obiecte legate de utilizarea vinului în ritualuri religioase și obiecte utilizate pentru păstrarea și transportarea vinului), dar există o documentație abundentă privind cultivarea viței-de-vie în zonă (în special între Pastrengo și Sommacampagna) începând cu secolul al IX-lea și pe parcursul Evului Mediu.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, vinul local a început să fie cunoscut sub denumirea de „Custoza”, după numele unei așezări din comuna Sommacampagna cunoscute pentru două bătălii care au avut loc acolo în timpul războaielor din perioada pregătirii unificării Italiei (Risorgimento). În 1939, într-un studiu efectuat de Stazione Sperimentale di Viticoltura ed Enologia din Conegliano, zona Sona-Custoza a fost desemnată, de asemenea, drept una dintre cele mai bune zone viticole din partea de vest a provinciei Verona.

DOP „Bianco di Custoza” a fost înregistrată în mod oficial prin decret prezidențial la 8 februarie 1971, fiind una dintre primele denumiri de origine de vinuri albe din Italia. Noua denumire simplificată, „Custoza”, a fost aprobată în 2005.

Asociația de protecție a denumirii „Custoza” (Il Consorzio di tutela del Custoza) a fost instituită în 1972.

Forma de conducere a viței-de-vie cea mai utilizată de-a lungul timpului în arealul de producție a DOP „Custoza” a fost pergola. În antichitate, vița-de-vie nu era cultivată în podgorii separate, ci alături de alte culturi, care erau limitate de configurația terenului colinar.

În anii ’80, viticultura din arealul de producție „Custoza” a suferit transformări radicale care au vizat atât forma de conducere a viței-de-vie, cât și practicile agronomice și care au permis viticultorilor să exploateze mai bine caracteristicile specifice ale soiurilor autohtone de viță-de-vie: Garganega, Trebbianello (un biotip local al soiului Tocai friulano) și Bianca Fernanda (o clonă locală a soiului Cortese). Îmbunătățirea progresivă a tehnologiei și experiența dobândită de-a lungul timpului au permis viticultorilor să identifice formele de conducere și să aplice tehnicile cele mai potrivite pentru a obține struguri de calitate și să recunoască momentul ideal pentru cules, punând astfel în valoare calitățile specifice ale strugurilor care decurg din interacțiunea dintre soiuri, solurile colinare și microclimat.

Expertiza viticultorilor intervine și în etapa de vinificare, atunci când sunt extrase din struguri aromele specifice fiecărui soi cultivat. Astfel, amestecul de struguri din care se obține „Custoza” evidențiază parfumul delicat, floral și fructat al soiului Garganega, culoarea caracteristică a soiului Trebbianello (Tocai Friulano) și notele ușor aromatice ale soiului Bianca Fernanda, precum și caracteristicile specifice ale altor soiuri de struguri albi cultivate în zonă. Rezultatul este un vin „Custoza” caracterizat de o puternică conotație locală, ușor de recunoscut datorită nuanțelor de culoare, prospețimii și faptului că este ușor de băut.

Tradiția vitivinicolă din zona Veronei cuprinde și producția de vinuri din struguri stafidiți și de vinuri spumante, chiar dacă acestea sunt produse în cantități mici. Practica tradițională a stafidirii strugurilor pe vița-de-vie sau în încăperi special amenajate în acest scop are o tradiție străveche în întreaga zonă a lacului Garda, însă practica producerii de vin spumant a fost introdusă mai recent, la jumătatea secolului trecut.

Baza ampelografică a vinului spumant de calitate „Custoza” permite optimizarea timpilor de recoltare, de la soiurile mai timpurii, precum Chardonnay și Pinot bianco, la soiuri mai târzii, precum Garganega și Trebbiano, permițând alcătuirea unor cuvée foarte variate și complexe. Transformarea în vin spumant se poate efectua fie în autoclave, prin metoda Charmat, fie în sticlă, prin metoda clasică.

În scopul producției de vin „Custoza” din struguri stafidiți, fie sunt selectați, pe teren, ciorchini perfect intacți, fie sunt selectați ciorchinii cu cele mai puține boabe, ciorchinii respectivi fiind apoi întinși în lădițe sau pe rogojini care sunt puse apoi în încăperi bine aerisite, în care poate fi asigurată o conservare ideală.

Perioada de stafidire este, în medie, de 3-4 luni, după care strugurii, care și-au pierdut jumătate din greutatea inițială, sunt zdrobiți și se lansează procesul de vinificare.

Specificitatea produsului

Caracteristicile esențiale ale vinurilor „Custoza” sunt (și au fost întotdeauna) prospețimea, natura lor ușor aromatică și faptul că sunt ușor de băut și de asortat. Cu toate acestea, mai ales când provin din selecții specifice efectuate în podgorii, aceste vinuri au o bună capacitate de învechire.

Vinul „Custoza” este obținut dintr-un amestec de trei soiuri principale, și anume Garganega, Tocai friulano (denumit, local, Trebbianello) și Bianca Fernanda, la care se pot adăuga și alte soiuri cultivate în areal. Se creează astfel complexitatea aromatică tipică și semnificativă care îl diferențiază de vinurile produse în zonă dintr-un singur soi. Profilul senzorial care se degajă cuprinde note fructate și florale, uneori însoțite de note de ierburi aromatice și de mirodenii. Pe scurt, soiurile de bază îi conferă vinului „Custoza” identitatea, în timp ce utilizarea soiurilor suplimentare îl îmbogățește cu un buchet tipic.

Această caracteristică importantă este evidentă în mica producție de vin spumant „Custoza”, în cazul căruia prospețimea și aciditatea sporită echilibrează în mod optim notele aromatice și fructate.

Vinul din struguri stafidiți (passito) „Custoza”, foarte rar, dar tradițional, de culoare aurie și cu un gust plăcut sau dulce, evocă vinurile care erau servite în mod tradițional în această zonă la sfârșitul meselor festive.

Legătura cauzală dintre mediu și produs

Absența variațiilor climatice în diferitele zone ale arealului de producție a DOP „Custoza” (care, de altfel, nu este foarte întins) permite maturarea omogenă a diferitelor tipuri de struguri cultivate pe acest teritoriu, de la soiurile timpurii, care sunt recoltate la sfârșitul lunii august, la cele târzii, recoltate inclusiv după jumătatea lunii octombrie. Acest factor contribuie în mod semnificativ la definirea identității acestor vinuri albe.

Efectul produs de diversitatea crescută a solurilor, derivate din depozitele neregulate create de diferitele glaciații, este, de asemenea, important. Acesta conferă vinului „Custoza” caracterul său proaspăt, tânăr și vivace.

În special, ca urmare a compoziției lor, solurile morenice contribuie la o înmugurire regulată a tuturor soiurilor. Interacțiunea dintre soluri și clima zonei permite o dezvoltare suficientă și o maturare adecvată a strugurilor și a lăstarilor.

Verile calde, dar nu înăbușitoare, favorizează concentrarea zaharurilor, iar amplitudinile termice optime dintre zi și noapte contribuie la dezvoltarea notelor aromatice fructate și florale caracteristice vinurilor cu DOP „Custoza”.

9. Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

(a) Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Ambalarea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

Îmbutelierea în arealul geografic delimitat este motivată de necesitatea de a se păstra calitatea produsului, de a se garanta originea acestuia și de a se asigura eficacitatea controalelor.

În plus, în conformitate cu legislația națională în vigoare, în scopul protejării drepturilor preexistente, întreprinderile de îmbuteliere în cauză pot obține o derogare pentru continuarea îmbutelierii în sediile lor situate în afara arealului delimitat, cu condiția să depună o cerere în acest sens la Ministerul Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere, anexând documente care să ateste că au îmbuteliat produsul cu DOP „Custoza” timp de cel puțin doi ani (această perioadă nu trebuie să fie neîntreruptă) din cei cinci ani anteriori intrării în vigoare a modificării prin care se introduce obligația ca îmbutelierea să aibă loc în areal.

(b) Cadrul juridic:

În legislația UE

Tipul condiției suplimentare:

Derogare privind producerea în arealul geografic delimitat

Descrierea condiției:

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei, operațiunile de elaborare a vinului spumant, inclusiv practicile oenologice care vizează transformarea în vin spumant, stabilizarea și îndulcirea, se pot desfășura nu doar în interiorul arealului de producție, ci și în provinciile Brescia, Mantova, Trento, Treviso și Vicenza.

Link către caietul de sarcini

https://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/16009

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 295

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 65 2 august 2022

Cuprins		Pagina
	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 295/01	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10787 – SONY / HONDA / JV) ( 1 )	1
2022/C 295/02	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10740 – CUMMINS / MERITOR) ( 1 )	2
2022/C 295/03	Nonopoziție la o concentrare notificată (Cazul M.10656 – FLUTTER ENTERTAINMENT / SISAL) ( 1 )	3

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2022/C 295/04	Rata dobânzii aplicată de către Banca Centrală Europeană principalelor sale operații de refinanțare: — 0,00 % în 1 august 2022 — Rata de schimb a monedei euro	4

	V Anunțuri
	ALTE ACTE
	Comisia Europeană
2022/C 295/05	Publicarea unei cereri de modificare la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, în temeiul articolului 97 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.	5

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,0233
JPY	yen japonez	135,38
DKK	coroana daneză	7,4457
GBP	lira sterlină	0,83700
SEK	coroana suedeză	10,3668
CHF	franc elvețian	0,9717
ISK	coroana islandeză	138,70
NOK	coroana norvegiană	9,8638
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	24,628
HUF	forint maghiar	401,35
PLN	zlot polonez	4,7340
RON	leu românesc nou	4,9283
TRY	lira turcească	18,3475
AUD	dolar australian	1,4535
CAD	dolar canadian	1,3076
HKD	dolar Hong Kong	8,0329
NZD	dolar neozeelandez	1,6160
SGD	dolar Singapore	1,4087
KRW	won sud-coreean	1 333,30
ZAR	rand sud-african	16,8613
CNY	yuan renminbi chinezesc	6,9105
HRK	kuna croată	7,5210
IDR	rupia indoneziană	15 203,21
MYR	ringgit Malaiezia	4,5568
PHP	peso Filipine	56,734
RUB	rubla rusească
THB	baht thailandez	36,977
BRL	real brazilian	5,2723
MXN	peso mexican	20,7635
INR	rupie indiană	80,9335


	(1) Text cu relevanță pentru SEE.