—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2009 (1),

—

având în vedere conturile anuale finale ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2009 [SEC(2010) 963 – C7-0212/2010] (2),

—

având în vedere Raportul de gestiune bugetară și financiară – exercițiul financiar 2009, Secțiunea I – Parlamentul European (3),

—

având în vedere Raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2009,

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2009, însoțit de răspunsurile instituțiilor (4),

—

având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (5),

—

având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolul 275 din Tratatul CE, articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 179a din Tratatul Euratom,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (6) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), în special articolele 145, 146 și 147,

—

având în vedere articolul 13 din Normele interne privind executarea bugetului Parlamentului European (7),

—

având în vedere articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, în temeiul căruia fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European,

—

având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind orientările pentru procedura bugetară 2009 – Secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII și IX (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2008 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului pentru exercițiul financiar 2009 (9),

—

având în vedere articolul 77, articolul 80 alineatul (3) și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0094/2011),

A.

întrucât auditul Curții de Conturi a arătat că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2009, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul financiar au funcționat satisfăcător în toate instituțiile, iar operațiunile testate nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare (10);

B.

întrucât secretarul general a certificat la 2 iulie 2010 că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

1.

constată că actuala situație financiară impune ca Parlamentul, alături de toate instituțiile Uniunii, să găsească cele mai eficace metode din punctul de vedere al costurilor pentru a utiliza resursele umane și financiare, inclusiv posibilități de economisire, precum și instrumentele și metodele electronice, cu scopul de a asigura servicii eficiente;

2.

solicită o revizuire pe termen lung a bugetului Parlamentului; solicită să se identifice potențialele economii ce se pot realiza în viitor pentru a reduce costurile și pentru a crea resurse pentru funcționarea pe termen lung a Parlamentului ca parte a autorității legislative;

3.

reamintește că, în Rezoluția sa din 5 mai 2010 (11) referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2008, Parlamentul regretă numărul mare (88 din 452) și proporția semnificativă a acțiunilor nefinalizate în contextul auditului efectuat de auditorul intern asupra cadrului de control intern; ia act cu satisfacție de răspunsurile secretarului general la chestionarul privind descărcarea de gestiune, potrivit cărora, în opinia directorilor generali, s-au înregistrat progrese considerabile în punerea în aplicare a măsurilor adoptate de aceștia: la sfârșitul anului 2010, aceștia considerau că 51 de măsuri au fost puse integral în aplicare (inclusiv toate cele patru măsuri critice), că 31 de măsuri au fost puse în aplicare parțial și că, în cazul a șase măsuri, cea mai mare parte a muncii nu a fost încă făcută; solicită totuși ca evaluarea și validarea de către auditorul intern a acestor autoevaluări să fie incluse în viitorul raport anual; de asemenea, solicită secretarului general să informeze la fiecare șase luni Comisia pentru control bugetar cu privire la toate acțiunile nefinalizate;

4.

reamintește că DG ITEC este direcția vizată în principal, cu 22 de acțiuni deschise; constată cu satisfacție că, potrivit auditorului intern, Direcția pentru tehnologia informației din cadrul DG ITEC a pus în aplicare 19 dintre cele 22 de acțiuni deschise și, astfel, a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea cadrului său de control; încurajează toate direcțiile sale generale vizate să își continue eforturile de îmbunătățire a procedurilor lor de gestiune și control; solicită auditorului intern să fixeze calendare mai stricte pentru acțiunile care trebuie realizate;

5.

constată că 2009 a fost primul an de punere în aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European și a Statutului asistenților parlamentari acreditați; constată anumite probleme inițiale legate de normele de aplicare a statutului asistenților; salută totuși faptul că un Grup temporar de evaluare a aplicării statutului deputaților și a statutului asistenților, creat în cadrul Biroului, a propus modificări ale Normelor de aplicare a Statutului deputaților cu privire la (i) cheltuielile de călătorie ale deputaților; (ii) asigurarea medicală a deputaților și rambursarea cheltuielilor medicale; (iii) deplasările efectuate de asistenți în cadrul misiunilor; (iv) durata și reînnoirea contractelor asistenților; (v) formarea profesională a asistenților și (vi) normele privind stagiarii din cabinetele deputaților, precum și modificări ale Statutului asistenților, în special în ceea ce privește (i) utilizarea indemnizației de asistență parlamentară și a indemnizației pentru cheltuieli generale; (ii) terții plătitori și (iii) revizuirea procedurilor de contestare și de atac aflate la dispoziția deputaților; subliniază că aceste modificări ar trebui puse în aplicare înainte de 30 noiembrie 2011;

6.

constată că actualele norme privind plata indemnizației pentru cheltuieli generale, care stipulează că suma trebuie virată într-un cont personal al deputatului, dar nu impun justificarea cheltuielilor, au generat disensiuni în rândul deputaților, în sensul că unii deputați își justifică integral cheltuielile și le fac publice, în timp ce deputații care nu adoptă astfel de proceduri transparente riscă să fie acuzați că folosesc o parte din indemnizație pentru a-și suplimenta veniturile personale; solicită secretarului general să propună soluții care să garanteze în toate cazurile transparența în ceea ce privește utilizarea indemnizației și că aceasta este cheltuită în scopurile prevăzute;

7.

ia act de creșterea semnificativă a volumului de muncă al administrației generat de intrarea în vigoare a noilor statute; ia act cu preocupare de procedura mai complicată aplicabilă misiunilor asistenților acreditați efectuate în afara celor trei locuri de desfășurare a activității și consideră că, în ciuda măririi efectivului de personal, nu există suficient personal în serviciul deputaților și în serviciile care se ocupă de asistenți; prin urmare, solicită redistribuirea de către administrație a unor efective suplimentare pentru a se putea face față volumului crescut de muncă; solicită, pe lângă aceasta, realizarea unei evaluări cuprinzătoare care să vizeze modificările de la nivelul personalului, precum și evoluția cheltuielilor în toate domeniile afectate, care să fie transmisă comisiilor sale competente până la 30 septembrie 2011, și care să analizeze experiența dobândită în punerea în aplicare a celor două statute după primul an complet de punere în aplicare, fiind însoțită de un plan de acțiune și de o analiză a implicațiilor financiare pentru bugetul Parlamentului, inclusiv dispozițiile care trebuie luate pentru eventuale spații suplimentare de birouri;

8.

ia act cu satisfacție de îmbunătățirile înregistrate în gestionarea serviciilor Parlamentului; salută, în special, deciziile Biroului din 1 aprilie 2009 privind restructurarea de la 1 ianuarie 2010 a Direcției Generale Personal și restructurarea și consolidarea Direcției Generale Infrastructură și Logistică pentru a-i permite acesteia să înceapă imediat activitatea de îmbunătățire a întreținerii clădirilor Parlamentului;

9.

ia act de adoptarea de către Birou, la 24 martie 2010, a mult-așteptatei strategii pe termen mediu pentru sectorul IT și cel imobiliar și se așteaptă ca strategia imobiliară să facă obiectul unei cooperări interinstituționale îmbunătățite și ca organizațiile locuitorilor să fie consultate periodic;

10.

ia act în special de politica imobiliară pe termen mediu și lung (strategia imobiliară) care ține seama de responsabilitățile sporite ale Parlamentului în temeiul Tratatului de la Lisabona, de normele privind alocarea spațiilor, de necesitatea acordării de spații de birouri pentru anumiți agenți externi, precum și de nevoile legate de întreținerea/renovarea clădirilor; de asemenea, solicită un raport detaliat privind viitoarele nevoi de spații și sursele posibile de finanțare pentru acestea; totodată, solicită secretarului general să poarte negocieri cu autoritățile belgiene vizând reducerea procentajului suplimentar (33 %) care trebuie plătit dacă Parlamentul achiziționează proprietăți de stat;

11.

ia act cu satisfacție de îmbunătățirile înregistrate în guvernanța tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în cadrul Parlamentului, de intenția de a generaliza utilizarea programelor informatice open source și de faptul că dezvoltarea urgentă a tehnologiei informației în sprijinul procesului de achiziții publice și de gestionare a contractelor a fost recunoscută în Strategia TIC adoptată recent, la fel ca și nevoia de:

12.

solicită să se transmită tuturor deputaților din Parlamentul European copii ale deciziilor adoptate de Birou în cursul actualei legislaturi cu privire la principalele politici, cum ar fi:

și să li se transmită aceste documente și pe viitor;

13.

invită Biroul să transmită tuturor deputaților din Parlamentul European proiectele de decizii referitoare la subiecte esențiale de interes comun pentru a facilita dezbaterea acestora în cadrul grupurilor politice înainte de adoptarea deciziilor definitive;

14.

condamnă al treilea jaf consecutiv care a avut loc în spațiile Parlamentului, care ar trebui să fie sigure; dezaprobă ferm deficiențele evidente ale sistemului de securitate al Parlamentului; solicită administrației sale să repartizeze persoana responsabilă într-un alt post;

15.

consideră surprinzător faptul că aproximativ 900 de persoane lucrează în cadrul serviciilor de securitate ale Parlamentului, majoritatea ca agenți contractuali externi, și subliniază creșterea constantă a costului total al securității (circa 43 000 000 EUR în 2009); solicită, având în vedere recentele incidente de securitate, ca aceste servicii să fie reformate în vederea creșterii eficienței lor; recomandă ferm ca cele două contracte majore pentru serviciile de securitate, fizice și tehnice, să nu fie atribuite aceleiași întreprinderi, așa cum este cazul în prezent;

16.

salută în acest sens înființarea la 1 ianuarie 2010 a unei noi direcții responsabile de securitate și solicită ca această direcție nou-înființată să realizeze o analiză aprofundată a politicii de securitate a Parlamentului și să elaboreze propuneri vizând adoptarea de soluții de securitate pentru Parlament care să fie axate în mai mare măsură pe tehnologie și mai ieftine, conducând astfel la economii substanțiale la nivelul personalului; dorește să fie informat cu privire la progresele făcute;

17.

consideră că noua politică de securitate ar trebui să asigure un echilibru optim din punctul de vedere al costurilor între personalul intern și agenții externi și între preocupările de securitate, pe de o parte, și accesibilitate și deschidere, pe de altă parte, astfel încât Parlamentul să rămână, în măsura posibilului, o instituție deschisă și accesibilă; subliniază că intensificarea supravegherii video nu este calea dezirabilă de urmat;

18.

subliniază că unul dintre punctele vulnerabile din actualul sistem de securitate al Parlamentului este faptul că deputații pot intra și ieși din clădiri fără să fie obligați să își supună legitimațiile de acces controlului electronic; consideră că ar trebui să fie avută în vedere introducerea obligației pentru deputați de a-și prezenta legitimația de acces atunci când intră sau ies din clădirile Parlamentului;

19.

consideră că procedura de înregistrare a vizitatorilor deputaților este lentă și complicată în comparație cu procedurile folosite de Comisia Europeană și de numeroase parlamente naționale, pentru care securitatea este la fel de importantă; consideră că o astfel de procedură duce la întârzieri inutile și la disconfort pentru vizitatori, deputați și asistenții acestora; invită secretarul general să analizeze practicile altor parlamente și, în urma acestei analize, să recomande adoptarea unor proceduri îmbunătățite;

20.

subliniază necesitatea unei strategii clare de securitate, care să ofere servicii de securitate inteligente, moderne și de cel mai înalt nivel tehnologic, incluzând eventual următoarele elemente:

21.

ia act de numărul mare de camere video instalate în cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului (12); solicită secretarului general să ofere Comisiei pentru control bugetar până la 30 iunie 2011 informații detaliate privind:

22.

ia act cu preocupare de dificultățile din ce în ce mai mari cu care se confruntă deputații și personalul în desfășurarea activității lor din cauza prezenței a numeroase grupuri de vizitatori în spațiile de lucru ale Parlamentului, spații care nu erau destinate inițial primirii de vizitatori; solicită chestorilor să aplice mai strict normele relevante, în special în perioadele în care volumul de muncă este foarte mare;

23.

regretă lipsa de securitate din împrejurimile Parlamentului și consideră că o cooperare și o comunicare mai bună cu forțele locale de poliție ar conduce la utilizarea mai eficientă a resurselor; încurajează instituția să ajungă la un acord cu autoritățile belgiene asupra îmbunătățirii securității în cartierul european din Bruxelles, intensificând, printre altele, activitatea patrulelor de poliție;

24.

solicită informații cu privire la orice derogări de la practica obișnuită a rotației personalului cel mai târziu după șapte ani petrecuți în același post, în special în cazul persoanelor care ocupă așa-numitele „posturi sensibile”;

25.

ia act cu deosebită îngrijorare de numărul mare (circa 990) de membri externi ai personalului care sunt găzduiți în birouri ale Parlamentului; consideră că nevoia de spații de lucru pentru aceste persoane ar trebui indicată în caietul de sarcini inițial și că serviciile ar trebui să justifice corespunzător de ce au nevoie la fața locului de personal extern din domeniul IT sau al clădirilor; consideră că ar trebui să se apeleze în mai mare măsură la birouri colective;

26.

regretă dependența excesivă de servicii de specialitate (tehnice) externe, în special în domeniul informatic și al clădirilor, rezultată din dezechilibrul structural dintre resursele interne și cele externe și solicită găsirea unui echilibru optim din punctul de vedere al costurilor între serviciile de specialitate interne și externe în fiecare domeniu de activitate parlamentară; prin urmare, consideră că ar trebui efectuată o analiză costuri-beneficii care să stea la baza deciziilor privind contractarea de servicii de specialitate externe;

27.

subliniază nevoia de a dezvolta intern competențe ridicate în domeniul imobiliar, care sunt esențiale pentru a îmbunătăți semnificativ planificarea achizițiilor viitoare și închirierile pe termen lung ale clădirilor Parlamentului; insistă asupra importanței majore a unei cooperări interinstituționale îmbunătățite;

28.

solicită o estimare a pierderilor rezultate din vânzarea vechii clădiri a Parlamentului de la Bruxelles către Comitetul Regiunilor, ținându-se seama de prețul pe metru pătrat pentru birourile care sunt achiziționate sau închiriate în prezent;

29.

solicită secretarului general să realizeze, cu sprijinul DG INLO și al tuturor celorlalte direcții, o analiză aprofundată a utilizării reale a clădirilor Parlamentului și a necesității unor norme aplicabile tuturor categoriilor de utilizatori și să creeze cu prioritate o bază de date unică și fiabilă conținând toate informațiile relevante legate de persoanele care ocupă birouri în clădirile Parlamentului; constată că decizia Biroului privind politica imobiliară a Parlamentului pe termen mediu și lung reprezintă un bun punct de plecare în acest sens; solicită DG INLO să pună în aplicare cu rigurozitate planul de acțiune convenit cu auditorul intern; solicită efectuarea unei analize comparative a costurilor de capital, de serviciu al datoriei și de întreținere pe metru pătrat de spațiu de birouri ocupat în raport cu costurile curente de închiriere de spațiu de birouri din „cartierul european” din Bruxelles; solicită ca, înainte de a se achiziționa noi spații de birouri, valoarea acestora să fie evaluată prin intermediul analizei fluxurilor de numerar actualizate;

30.

ia act de faptul că o a doua creșă la Bruxelles este un proiect prioritar care necesită, prin urmare, spații suplimentare; în contextul nevoii de noi spații pentru birouri, solicită să fie realizat un sondaj în rândul deputaților pentru a se verifica dacă aceștia consideră necesar un al doilea birou pentru asistenți, în perspectiva angajării de noi asistenți;

31.

consideră că este preferabil ca clădirile Parlamentului să fie situate una în apropierea celeilalte; reamintește însă că această preferință intră în contradicție cu faptul că există trei locuri oficiale de desfășurare a activității; în acest context, subliniază că există suficiente spații de birouri de închiriat în apropierea imediată a sediului Parlamentului European de la Bruxelles, care ar putea satisface cererea de spații de birouri pe termen mediu și ar permite respectarea obiectivelor de eficiență financiară și operațională, precum și a obiectivelor de mediu ale Parlamentului;

32.

încurajează administrația să negocieze un acord interinstituțional cu Comisia referitor la mecanismele financiare necesare pentru achiziționarea „Caselor Europei” (birouri de informare ale PE), care trebuie să includă condiții clare privind reducerea costurilor;

33.

salută abordarea mai structurată în domeniul TIC și elaborarea unei strategii cuprinzătoare în acest domeniu; de asemenea, salută angajamentul asumat de administrație în răspunsurile sale la chestionar cu privire la lansarea unui studiu referitor la posibilitatea de a înlocui personalul extern;

34.

subliniază, în ceea ce privește procesul de dezvoltare a aplicațiilor informatice, problema structurală a dependenței ridicate de servicii de specialitate externe, care prezintă riscuri juridice și operaționale importante; consideră, prin urmare, că sunt necesare modificări semnificative ale sistemelor de gestionare și control din cadrul Direcției pentru tehnologia informației, inclusiv în sensul unei participări mai active și dintr-un stadiu incipient a altor direcții generale în toate aspectele legate de dezvoltarea aplicațiilor, modificări de natură să asigure o asumare mai bună de către utilizatori a rezultatelor fiecărui proiect și responsabilizarea lor în această privință;

35.

solicită, prin urmare, DG ITEC să pună în aplicare cu rigurozitate planul de acțiune convenit cu auditorul intern și să vizeze obținerea unei combinații optime între personalul Parlamentului și resursele externe, precum și un echilibru corespunzător între dezvoltarea de aplicații pe plan intern și contractarea bazată pe rezultate; ia act de lipsa de pe listele EPSO a candidaților calificați în domeniul securității informatice; de asemenea, sprijină sugestia de a se organiza urgent concursuri pentru ocuparea de posturi AD 7 special pentru acest domeniu;

36.

este consternat de costurile enorme de roaming rambursate membrilor personalului care nu țin seama de creșterea exponențială a costurilor atunci când se află la Strasbourg sau în afara Belgiei; îndeamnă responsabilii cu gestiunea informatică să creeze un instrument de control care să prevină costurile uriașe detectând încă de la început creșterile bruște;

37.

atrage atenția asupra faptului că recurgerea din ce în ce mai frecventă la societăți externe pentru realizarea proiectelor informatice aduce prejudicii financiare Parlamentului și, în plus, prezintă riscul pierderii unor elemente importante de know-how și a capacității de gestionare și de supraveghere a proiectelor executate de contractanți externi; pe lângă aceasta, solicită ca decizia de a se recurge la societăți externe să fie bazată pe o analiză costuri-beneficii; în plus, având în vedere rolul și importanța în creștere a TIC în activitatea Parlamentului European, consideră că este important ca rolul gestionării TIC să fie adus la un nivel superior, inclusiv cu scopul de a îmbunătăți securitatea; solicită insistent DG ITEC să pună la dispoziție, în raportul său de activitate pentru 2010, informații privind costurile externalizării centrelor informatice comparate cu costurile din trecut;

38.

reamintește că, în Rezoluția sa din 5 mai 2010, a subliniat că, având în vedere creșterea numărului și a proporției de proceduri negociate excepționale înregistrate între 2007 și 2008, ordonatorii de credite sunt clar obligați să ia măsuri pentru a inversa această tendință și a adresat o invitație secretarului general de a prezenta Comisiei pentru control bugetar, înainte de 1 septembrie 2010, un raport cu privire la măsurile luate;

39.

este preocupat de tendința continuă de multiplicare a numărului procedurilor negociate excepționale și își reiterează apelul adresat secretarului general și ordonatorilor de credite delegați de a lua măsuri eficace și eficiente pentru a inversa această tendință și de a informa comisia competentă înainte de 30 septembrie 2011 cu privire la măsurile luate; de asemenea, îndeamnă administrația să continue controlul strict al acestor proceduri, în special în ceea ce privește posibilele conflicte de interes, și să aplice sancțiuni mai drastice și disuasive în cazul tuturor neregulilor constatate;

40.

constată că organizarea internă și distribuirea competențelor între structurile interne ale Parlamentului sunt definite de Regulamentul de procedură; subliniază că acesta este un element-cheie al procesului democratic aferent unei bune legiferări;

41.

consideră că posibilitatea de a adresa întrebări scrise celorlalte instituții ar trebui îmbunătățită prin furnizarea unor formulare corespunzătoare pentru fiecare instituție, precum și prin adaptarea Regulamentului de procedură al Parlamentului;

42.

constată că, în 2009, Parlamentul a înregistrat venituri în valoare de 141 250 059 EUR (151 054 374 EUR în 2008), din care 27 576 932 EUR reprezintă venituri alocate;

43.

ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2009, și anume:

44.

consideră că ar trebui adăugată o coloană suplimentară în tabelul conținând datele relevante pentru exercițiul precedent, cu scopul de a îmbunătăți transparența și de a facilita comparațiile;

45.

constată cu satisfacție că, pentru prima dată în 2009, nu a avut loc niciun transfer colector la sfârșitul exercițiului financiar, după mai mulți ani în care această posibilitate a fost utilizată (în principal pentru achiziționarea de clădiri prin plăți în avans în contul plăților anuale ale chiriei), ceea ce denotă îmbunătățirea planificării și a disciplinei bugetare, care trebuie salutată; încurajează administrația să urmărească acest obiectiv și în viitor și să evite, în măsura posibilului, utilizarea transferurilor colectoare;

46.

salută declarația din 2 iulie 2010 a secretarului general, în calitatea sa de ordonator de credite delegat principal, cu privire la rapoartele anuale de activitate pentru 2009 ale ordonatorilor de credite, în care atestă că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

47.

constată că, în prezent, fiecare director general (ordonator de credite delegat) își pregătește propriul raport anual de activitate și că nu este redactat și adoptat niciun raport general de activitate pentru întreaga instituție; invită secretarul general să ia în considerare posibilitatea prezentării unei versiuni mai accesibile și consolidate (o sinteză) a rapoartelor anuale de activitate pentru procedura de descărcare de gestiune 2010, cum se procedează deja în cadrul altor instituții, asigurându-se, în același timp, că anexele la rapoarte nu sunt scanate, ci încărcate într-un format care să permită căutările informatice; consideră că raportul privind gestiunea bugetară și financiară este diferit de sinteza propusă a rapoartelor anuale de activitate;

48.

constată că, la articolul 8 alineatele (4)-(7) din Normele interne privind executarea bugetului Parlamentului, se solicită ordonatorilor de credite delegați (OCD) să raporteze ordonatorului de credite delegat principal (OCDP) cu privire la îndeplinirea sarcinilor lor, prezentând în cursul exercițiului trei rapoarte (unul la începutul exercițiului financiar, al doilea la 15 iunie și al treilea la 15 octombrie) pe lângă raportul anual de activitate elaborat pentru exercițiul anterior; susține necesitatea simplificării acestor obligații de prezentare de rapoarte, astfel încât direcțiile generale să întocmească o singură versiune a raportului lor anual de activitate;

49.

subliniază totuși că această simplificare a obligațiilor OCD de prezentare de rapoarte nu ar trebui să le afecteze obligația de a informa OCDP cu privire la orice operațiuni majore care ar putea avea implicații financiare asupra bugetului și cu privire la orice evenimente semnificative care ar putea pune în pericol buna gestiune a creditelor sau ar putea împiedica atingerea obiectivelor stabilite;

50.

constată unele deficiențe de raportare în legătură cu standardele minime de control intern în rapoartele anuale de activitate; în vederea îmbunătățirii raportării, propune reexaminarea acestor standarde și stabilirea unui sistem integrat de raportare internă;

51.

își reiterează cererea (13) adresată secretarului general de a informa Comisia pentru control bugetar cu privire la măsurile precise, inclusiv termenele de execuție, pe care acesta le-a luat sau le va lua în vederea consolidării sistemului de control intern al Parlamentului; reamintește că aceste informații trebuiau transmise înainte de 31 decembrie 2010;

52.

propune ca, pentru a spori transparența în cadrul Parlamentului, declarațiile de misiune, programul de lucru și organigrama entităților administrative ale Parlamentului, care include unitățile și serviciile, să fie puse la dispoziție pe site-ul intern al Parlamentului, așa cum se întâmplă deja în cadrul Comisiei;

53.

constată că identificarea destinației sau a modului efectiv de utilizare a fondurilor din cadrul diferitelor linii bugetare necesită eforturi considerabile suplimentare din partea deputaților și a publicului; prin urmare, pentru a îmbunătăți transparența, propune crearea unui instrument pe internet, ușor de utilizat, care să prezinte fluxurile financiare nu numai în cifre, ci și cu ajutorul unor linii de diferite dimensiuni, reflectând cifrele corespunzătoare și indicând legăturile necesare dintre actorii care intervin succesiv, la diferite niveluri de acțiune, astfel încât aceste fluxuri să poată fi ușor recunoscute și urmărite la un nivel cât mai concret de utilizare a fondurilor, ținând seama întotdeauna de necesitatea de a proteja viața privată;

54.

ia act de faptul că serviciile centrale, pe baza informațiilor furnizate de departamentele de ordonanțare, au elaborat Raportul anual (14) privind contractele atribuite în 2009, adresat autorității bugetare, cu următoarea defalcare a tuturor contractelor atribuite în 2009 și 2008:

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2009, p. 3-4)

55.

subliniază că valoarea contractelor de achiziții publice se ridică la aproximativ o treime din bugetul total al Parlamentului și că achizițiile publice reprezintă domeniul cel mai vulnerabil la o gestiune defectuoasă; își reiterează, așadar, cererea de a supune sistemele de achiziții publice unor evaluări periodice și, în special, de a efectua controale interne asupra contractelor atribuite în cadrul procedurilor negociate și al celor restrânse;

56.

solicită secretarului general să indice dacă majorarea din 2007 a plafonului pentru contractele cu valoare mică de la 25 000 EUR la 60 000 EUR a facilitat accesul întreprinderilor mici, așa cum se preconiza, fără a slăbi în mod semnificativ controlul procedurilor de achiziții publice; subliniază că aceste contracte reprezintă numai 0,76 % din valoarea totală a contractelor atribuite, dar 39,29 % din numărul total al acestora;

57.

ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2009 și 2008 pe tip de procedură utilizată, după cum urmează:

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2009, p. 5)

58.

observă în special creșterea constantă în 2009 a numărului de proceduri negociate excepționale (deși ritmul creșterii a fost mai lent decât cel înregistrat în 2008 față de 2007), așa cum se arată în defalcarea de mai jos; se așteaptă ca această tendință să fie considerabil inversată în următorii ani:

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2009, p. 9)

59.

constată că, în urma auditului efectuat de Curtea de Conturi, s-a constatat că, în ansamblu, plățile nu sunt afectate de erori semnificative; de asemenea, Curtea de Conturi nu a identificat deficiențe semnificative în urma evaluării conformității sistemelor de supraveghere și de control cu Regulamentul financiar;

60.

ia act de concluziile Curții de Conturi conform cărora, în cinci cazuri din 20, nu au fost furnizate documente care să ateste conformitatea cu normele privind clasificarea personalului ca agenți temporari sau contractuali și îndeplinirea cerințelor lingvistice, militare sau de altă natură; ia act de răspunsurile date de Parlament în cadrul procedurii contradictorii cu Curtea de Conturi;

61.

ia act de constatarea Curții de Conturi (15) conform căreia, în 16 cazuri din 30, informațiile de care dispuneau serviciile Parlamentului pentru a asigura efectuarea în conformitate cu legislația comunitară și națională aplicabilă a plății către personal a alocațiilor prevăzute de Statutul funcționarilor nu erau actualizate; este de acord cu Curtea de Conturi că există, prin urmare, riscul efectuării de plăți incorecte sau necuvenite dacă situația persoanei beneficiare a suferit modificări;

62.

ia act cu satisfacție de răspunsurile administrației Parlamentului potrivit cărora, în 2009, a fost lansată o campanie pentru a se verifica dacă acordarea alocației pentru locuință angajaților care nu au copii în întreținere este încă justificată; din aceste răspunsuri reiese și că administrația procedează acum la verificarea periodică a situației angajaților și că, din 2010, această verificare este automatizată (prin utilizarea unei „fișe electronice”) care permite o verificare cel puțin anuală a datelor personale și administrative ale angajaților;

63.

constată că articolul 12 alineatul (9) din Normele interne privind executarea bugetului Parlamentului, adoptate la 27 aprilie 2005, prevede că sfera de competență a auditorului intern nu include și creditele din cadrul bugetului Parlamentului gestionate de grupurile politice; de asemenea, constată că normele specifice cu privire la utilizarea acestor credite cer ca fiecare grup politic să își stabilească propriile norme financiare interne și să instituie un sistem de control intern;

64.

subliniază faptul că toate grupurile politice trebuie să facă obiectul unui audit anual extern și să prezinte un certificat de audit extern;

65.

subliniază că instituirea de sisteme de control intern ține de responsabilitatea grupurilor politice și nu a auditorului intern al Parlamentului; invită Biroul să organizeze o consultare cu grupurile politice privind modalitatea de a elabora și alte dispoziții privind auditul;

66.

salută faptul că reportările au fost calculate la fel ca în exercițiul 2004, un an electoral pentru Parlament, când s-a aplicat regula de 50 % pentru cifrele agregate aferente celor două semestre;

67.

ia act cu satisfacție de buna calitate a răspunsurilor scrise privind Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2008 trimise Comisiei pentru control bugetar la 19 noiembrie 2010; regretă însă faptul că aceste răspunsuri nu au fost trimise înainte de începerea procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2009; dorește ca, în ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2010, să aibă loc un schimb de opinii între secretarul general și Comisia pentru control bugetar înainte de sfârșitul lunii octombrie 2011;

68.

reamintește că, în Rezoluția sa din 5 mai 2010, a adresat secretarului general cererea de a contacta celelalte instituții ale Uniunii pentru a crea o bază de date centralizată a studiilor efectuate și să pună aceste studii și la dispoziția publicului larg spre consultare; invită secretarul general să dea curs acestei cereri, în special propunând Comisiei ca această instituție să creeze o astfel de bază de date centralizată; solicită să fie informat corespunzător cu privire la această inițiativă și, între timp, solicită ca studiile realizate de Parlament să fie publicate integral pe site-ul Parlamentului;

69.

constată cu satisfacție că secretarul general a trimis directorilor generali scrisori prin care le-a reamintit necesitatea de a pune în aplicare măsurile critice convenite între auditorul intern și serviciile din subordinea lor;

70.

se declară satisfăcut de măsurile luate în urma criticilor formulate în Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la descărcarea de gestiune în ceea ce privește vacanțele de iarnă organizate de Comitetul personalului; reamintește că, în conformitate cu noile norme, contribuția financiară a Parlamentului poate fi acordată numai pentru copiii funcționarilor cu încadrare inferioară gradului AST 4 și că această subvenție depinde acum de numărul de copii (16);

71.

salută faptul că, în scopuri administrative, începând cu 1 septembrie 2009, Serviciul de Audit Intern se află în subordinea directă a secretarului general; constată cu satisfacție că această schimbare importantă este conformă cu standardele profesionale privind independența organizațională a Serviciului de Audit Intern și că se consolidează astfel atât eficacitatea activității de audit intern, cât și percepția independenței și a obiectivității acestui serviciu de către departamentele auditate;

72.

ia act de faptul că, în cursul reuniunii comisiei competente din 13 ianuarie 2011, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și a precizat că în 2009 a desfășurat următoarele activități de audit:

73.

sprijină și ia act de opiniile exprimate de auditorul intern cu privire la:

74.

consideră că rapoartele de audit intern ar trebui puse, în anumite condiții, la dispoziția membrilor Comisiei pentru control bugetar; îndeamnă președintele comisiei în cauză să stabilească respectivele condiții de comun acord cu secretarul general;

75.

constată cu satisfacție că gestionarul de riscuri și-a preluat atribuțiile la 1 iunie 2010 și că răspunde direct secretarului general; înțelege că nu este posibil ca acest serviciu să fie dotat cu un efectiv complet de personal în 2011, că primul profil de risc este așteptat să fie prezentat în cursul primului semestru din 2011 și că abordarea și strategia adoptate în materie de gestionare a riscurilor vor fi elaborate sub autoritatea secretarului general înainte de vara anului 2011; se așteaptă ca comisia sa competentă să fie informată pe deplin cu privire la orice noi evoluții și documente strategice legate de gestionarea riscurilor în cadrul Parlamentului și să îi fie transmis raportul anual de activitate al gestionarului de riscuri, începând cu procedura de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2010;

76.

consideră că, deși nu există un risc financiar, Parlamentul ar trebui să vizeze în măsura posibilului evitarea riscurilor de prejudiciere a imaginii sale, identificarea riscurilor strategice (în special în domeniul informatic și al construcțiilor), garantarea existenței la nivel central a unui sistem eficace de gestionare a riscurilor, care să includă o procedură convenită pentru a identifica și a evalua riscurile, pentru a găsi răspunsuri la aceste riscuri și pentru a le comunica, pentru a garanta organelor decizionale și de supraveghere că gestionarea riscurilor este eficace și că toate răspunsurile la riscuri, inclusiv controalele interne, sunt adecvate;

77.

îndeamnă secretarul general să elaboreze, cu sprijinul gestionarului de riscuri, o abordare coerentă la nivelul instituției pentru identificarea și gestionarea posturilor sensibile;

78.

ia act de costul ridicat al măsurilor de prevenire a unei eventuale epidemii de gripă H1N1 aplicate între jumătatea lunii septembrie 2009 și sfârșitul lunii martie 2010, cost care s-a ridicat la aproximativ 1 261 000 EUR; subliniază necesitatea ca pe viitor să se evalueze numărul persoanelor care ar putea să solicite vaccinarea înainte de achiziționarea vaccinurilor;

79.

atrage atenția asupra costurilor delegațiilor parlamentare (DG EXPO), care s-au ridicat la aproximativ 4 301 000 EUR în 2009;

80.

subliniază importanța capitală a gestionării cunoștințelor specifice, în special în cadrul activităților comisiilor, și asupra necesității de a dispune de cunoștințe permanente și actualizate în domeniile lor de activitate; reamintește numărul ridicat de deputați nou-aleși în cursul ultimelor legislaturi; invită Biroul să ia în considerare posibilitatea de a oferi deputaților informații și cursuri de formare specifice suplimentare, inclusiv măsuri specifice pentru cei 18 deputați noi suplimentari (17) și pentru viitorii observatori din Croația;

81.

salută crearea unui sistem de asistență pentru securitatea delegațiilor în afara celor trei locuri de desfășurare a activității, obiectivul principal al sistemului fiind acela de a pune la dispoziția conducerii Parlamentului toate informațiile relevante și necesare pentru a veni în ajutorul membrilor delegațiilor în situații de urgență; subliniază importanța liniei de asistență telefonică disponibilă non-stop, 7 zile din 7, a postului de agent de serviciu din cadrul Unității de securitate, a formării și a instructajelor adecvate în materie de securitate, precum și a creării unei viitoare celule de criză; ar dori să fie informat cu privire la costurile totale ale acestei operațiuni;

82.

constată că resursele umane aflate la dispoziția DG Comunicare includeau 722 de posturi la 31 decembrie 2009 și că valoarea creditelor finale gestionate s-a ridicat la 80 935 000 EUR; solicită să se reexamineze numărul de posturi și a locului în care acestea sunt repartizate și să se ofere o explicație detaliată cu privire la necesitatea acestor posturi, însoțite de o analiză a efectelor și a rezultatelor realizată de DG Comunicare;

83.

se întreabă dacă direcția generală are nevoie de o Unitate pentru performanță și gestiune strategică, de o Unitate pentru politici, cât și de o Unitate pentru resurse; solicită secretarului general să examineze aceste structuri și să analizeze dacă crearea unei astfel de unități ar putea fi considerată drept începutul unui proces de instituire a unor „cabinete” nenecesare și de mari dimensiuni pentru directorii generali;

84.

ia act de faptul că majoritatea șefilor birourilor de informare ale Parlamentului au scris o scrisoare comună în care pun sub semnul întrebării anumite aspecte ale gestiunii bugetare a direcției generale și solicită secretarului general să analizeze situația și să verifice dacă crearea unor unități centrale în cadrul direcției generale, precum Unitatea pentru performanță și gestiune strategică și Unitatea pentru politici, conduce la redistribuirea de posturi alocate activităților principale, cum ar fi gestiunea bugetară, periclitând eficacitatea direcției generale;

85.

insistă asupra faptului că, în cadrul linei bugetare 3242, activitățile specifice și costurile conexe acestora ar trebui să fie identificate în mod clar și transparent;

86.

regretă întârzierile importante intervenite în deschiderea Centrului pentru vizitatori (prevăzută inițial pentru alegerile europene din 2009), precum și planificarea precară și sprijinul insuficient din partea administrației în cursul etapei de demarare; ia act de faptul că data inaugurării este acum prevăzută pentru octombrie-noiembrie 2011; își reiterează cererea de a primi explicații detaliate cu privire la motivele specifice ale acestei întârzieri considerabile, inclusiv o analiză detaliată a procedurilor de achiziții publice, și la majorarea exactă a costului proiectului;

87.

subliniază nevoia de a se asigura deplasarea facilă (printr-un coridor) a grupurilor de vizitatori între Centrul pentru vizitatori, hemiciclu și viitoarea Casă a istoriei europene; invită secretarul general să prezinte Comisiei pentru control bugetar până la 30 septembrie 2011 planuri concrete în acest sens, specificând valoarea maximă estimată a costurilor aferente;

88.

regretă faptul că deciziile referitoare la Casa istoriei europene au fost luate doar de Biroul Parlamentului; solicită ca, la luarea viitoarelor decizii privind conceptul Casei istoriei europene, să fie implicate și comisiile competente din cadrul Parlamentului; încurajează dezbaterile privind posibilitatea de a organiza expoziții în diverse locuri din Europa într-o primă fază; solicită ca acest concept al Casei istoriei europene să fie dezvoltat ca un organism juridic separat și independent cu cel mai redus impact posibil asupra bugetului administrativ al Parlamentului;

89.

solicită să fie informat cu privire la costul total al Casei istoriei europene și solicită secretarului general informații despre măsurile luate pentru a face față creșterii numărului de vizitatori, preconizată a fi semnificativă pentru ambele proiecte, în ceea ce privește locurile de parcare (autovehicule, autocare) și accesul facil la Esplanadă (la dalle);

90.

reamintește că rambursarea cheltuielilor legate de vizita unui grup sponsorizat trebuie să se facă în contul responsabilului de grup și că ar trebui realizat un studiu de către Parlament care să analizeze dacă sistemul de rambursare a cheltuielilor de deplasare suportate de grupurile oficiale de vizitatori este adecvat în raport cu diferitele puncte de plecare și destinații ale vizitelor lor;

91.

regretă faptul că EuroparlTV nu poate fi considerat o poveste de succes din cauza numărului foarte scăzut de utilizatori individuali direcți (18) (care nu includ audiența realizată datorită acordurilor de parteneriat cu televiziunile regionale), în pofida creditelor anuale substanțiale de care beneficiază și care se ridică la circa 9 000 000 EUR; solicită, prin urmare, o evaluare a raportului costuri-beneficii în cazul EuroparlTV în vederea realizării de economii în acest domeniu;

92.

observă că Parlamentul a majorat considerabil în ultimii ani numărul premiilor și bugetul alocat acestora (19); își exprimă îndoielile cu privire la faptul că aceste premii reprezintă cel mai bine competențele esențiale ale Parlamentului și sarcinile care decurg din prerogativele sale legislative, bugetare și de control bugetar; invită Biroul să se abțină de la a demara finanțarea unor noi premii și să pregătească o revizuire a premiilor existente;

93.

regretă faptul că, deși în rezoluția sa (20) a afirmat că Premiul pentru Jurnalism este nepotrivit, dat fiind că Parlamentul nu ar trebui să acorde premii jurnaliștilor a căror sarcină este de a examina în mod critic instituțiile UE și activitatea acestora, DG COMM a lansat deja procedura de atribuire a premiului în 2011; solicită anularea premiului pentru 2012;

94.

solicită ca toate costurile legate direct și indirect de premiile acordate de Parlamentul European să fie prezentate în mod deschis și transparent;

95.

ia act cu îngrijorare de scăderea considerabilă a participării la alegerile europene din 2009 la un procent de 43,2 %, în pofida eforturilor considerabile făcute pentru a consolida campania electorală instituțională a Parlamentului și care au costat circa 5 676 000 EUR;

96.

ia act de costul total al înființării la Washington în 2009 și 2010 a Biroului de legătură al Parlamentului European pe lângă Congresul SUA, cost estimat la circa 400 000 USD anual, în urma unui acord administrativ încheiat cu Comisia; ia act de faptul că înființarea Biroului nu a antrenat crearea de noi posturi, personalul fiind asigurat prin redistribuiri, misiuni pe termen lung și un sistem de misiuni cu durata de un an; se declară preocupat de posibilele costuri viitoare și solicită informarea periodică și corespunzătoare a comisiilor competente cu privire la orice viitor proiect legat de acest Birou care prezintă implicații financiare semnificative;

97.

subliniază necesitatea informării permanente și uniforme a tuturor cetățenilor europeni; subliniază, așadar, importanța unei amplasări echilibrate a birourilor sale de informare;

98.

constată că nivelul angajamentelor restante (puțin sub 6 000 000 EUR sau 1,4 %) pentru postul 1200 („Remunerații și indemnizații”) poate fi explicat prin decizia Consiliului din decembrie 2009 de a acorda o ajustare anuală salarială de numai 1,85 %, în timp ce bugetul a fost revizuit pe baza procentajului de 3,7 % indicat și propus de Comisie;

99.

constată că, în urma introducerii noilor norme privind asistenții parlamentari acreditați, DG Personal a fost nevoită să se ocupe de 1 770 de contracte noi încheiate în temeiul noilor norme, cea mai mare parte a activității fiind concentrată în 2009; observă că, în general, această operațiune poate fi considerată un succes;

100.

regretă faptul că angajarea membrilor familiei ca asistenți este încă permisă în temeiul derogărilor de la Statutul deputaților adoptate de Birou în cursul reuniunii sale din 23 noiembrie 2009; îndeamnă administrația să evalueze cu atenție justificările pentru cazurile de acest fel care mai există; solicită secretarului general să analizeze necesitatea de a institui norme specifice care să interzică deputaților să își angajeze reciproc rudele ca asistenți;

101.

remarcă prezența semnificativă a resortisanților unui anumit stat membru (13,5 %, cel mai mare procentaj dintre toate naționalitățile) în cadrul Secretariatului General al Parlamentului; reamintește faptul că Secretariatul General oferă asistență în aceeași măsură deputaților din toate statele membre și că acest lucru ar trebui să se reflecte într-o mai mare măsură în componența personalului;

102.

subliniază necesitatea de a raționaliza în continuare misiunile efectuate între cele trei locuri de desfășurare a activității, justificându-le și monitorizându-le mai bine în vederea evitării misiunilor și a costurilor inutile, în special necesitatea de a ține seama de rezultatele iminente ale controalelor realizate de Unitatea de audit intern în domeniul asistenței parlamentare; solicită secretarului general să prezinte, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, un raport privind cuantumul total al economiilor realizate ca urmare a noilor măsuri de raționalizare;

103.

se declară preocupat de cazurile de facturare neconformă în care nu există dovada unei intenții frauduloase, întrucât această situație indică incapacitatea sistemului de control intern al DG INLO de a preveni apariția unor astfel de probleme; își reiterează cererea adresată DG INLO de a pune în aplicare cu rigurozitate planul de acțiune convenit cu auditorul intern;

104.

ia act de costul serviciului de mașini oficiale al Parlamentului, care s-a ridicat la 1 272 932 EUR la Strasbourg și la 2 352 756 EUR la Bruxelles; observă că Parlamentul a semnat un nou contract pentru serviciul de mașini oficiale, a cărui valoare totală estimată se ridică la 5 250 000 EUR (pe o perioadă de patru ani);

105.

solicită Biroului să revizuiască normele privind utilizarea mașinilor de serviciu, pentru a pune capăt practicii curente de a parcurge distanțe foarte lungi cu mașinile goale doar pentru a le folosi la destinație pentru misiuni pe distanțe foarte scurte (de la aeroport la destinația finală în oraș și retur); atrage atenția asupra costurilor implicate de astfel de practici; îndeamnă Biroul să găsească alternative mai puțin costisitoare pentru a oferi contribuabililor cel mai bun raport costuri-beneficii;

106.

consideră că serviciile care nu sunt necesare în raport cu activitățile instituției, dar care sunt furnizate în clădirile Parlamentului de societăți cu profil lucrativ trebuie să fie autonome din punct de vedere economic și nu ar trebui să fie finanțate, direct sau indirect, prin subvenții din bugetul Parlamentului; orice excepții privind costurile imputate trebuie să fie indicate separat în buget și să fie motivate corespunzător;

107.

consideră că, având în vederea gama largă de amplasamente disponibile în clădirile Parlamentului pentru cantine, baruri și spații comerciale, un număr mare de societăți competitive de catering, inclusiv mărci bine cunoscute (cafenele, magazine de sandviciuri, restaurante etc.) ar putea, dacă li s-ar da posibilitatea să se instaleze în clădirile Parlamentului, să ofere servicii mai bune personalului; solicită pregătirea unui plan care să arate modalitatea în care diversele activități de catering ar putea să facă obiectul unor proceduri separate de ofertare la finalul actualelor contracte;

108.

solicită informații suplimentare privind funcționarea sectorului cantinelor și restaurantelor, în special în ceea ce privește raportul dintre subvenția anuală și situația profit/pierderi;

109.

subliniază că este necesar ca, menținând în același timp un standard înalt de calitate a muncii, să se utilizeze mai eficient resursele lingvistice și să se controleze costurile acestora, analizând volumul general de muncă pentru fiecare unitate lingvistică și reducând costurile generate de anularea tardivă a cererilor de reuniuni, de vizitele delegațiilor cu servicii de interpretare și de nerespectarea termenelor stabilite în Codul de conduită pentru transmiterea documentelor de tradus; insistă ca delegațiile, comisiile și grupurile politice care ignoră în mod repetat termenele stabilite în Codul de conduită să respecte aceste termene cu mai multă strictețe;

110.

consideră că externalizarea activităților de traducere poate genera economii importante, dar că trebuie depuse eforturi pentru îmbunătățirea calității traducerilor externe; sprijină utilizarea crescută a bazei de date Euramis, comună tuturor instituțiilor UE, și a altor aplicații tehnologice din domeniul traducerii (cum ar fi un sistem unic care să integreze DocEP și memoriile de traducere/Euramis) care vizează evitarea traducerilor duble și reducerea costului activității de traducere; subliniază însă că niciun sistem de traducere automată nu poate înlocui în totalitate munca traducătorilor;

111.

se declară preocupat de lipsa de resurse umane din anumite unități lingvistice și de faptul că recrutarea de noi interpreți și traducători poate fi pusă în pericol de lipsa de programe universitare corespunzătoare din anumite state membre; subliniază, de asemenea, viitoarea problemă legată de schimbarea de generații în cazul traducătorilor/interpreților din limbile UE-15, întrucât o mare parte dintre aceștia se vor pensiona în următorii 5-10 ani;

112.

își exprimă aprecierea deosebită pentru înalta calitate a serviciilor de interpretare ale Parlamentului, dar regretă situațiile în care se oferă servicii de interpretare în anumite limbi fără a fi utilizate; subliniază necesitatea de a lua măsuri pentru a reduce costurile generate de serviciile inutile de interpretare din cadrul reuniunilor și, prin urmare, solicită conceperea și aplicarea de urgență a unui sistem care să evite oferirea de servicii de interpretare pentru limbi care, în practică, nu sunt vorbite în cursul unei anumite reuniuni;

113.

sugerează că un astfel de sistem ar putea, de exemplu, să prevadă, pentru reuniunile grupurilor de lucru, disponibilitatea automată a serviciilor de interpretare în cele șase limbi oficiale cele mai utilizate (FR, DE, EN, PL, ES, IT), interpretarea spre orice altă limbă oficială fiind asigurată doar la cererea unui deputat transmisă prin notificarea expresă prealabilă a prezenței sale la reuniune, garantându-se astfel dreptul deputaților de a-și alege limba în care doresc să se exprime și evitându-se, în același timp, servicii nenecesare de interpretare și costuri inutile;

114.

ia act cu preocupare de deficiențele observate de auditorul intern în procedurile de achiziții publice din cadrul DG Finanțe, în cursul auditului acestor proceduri, conform căruia a reieșit că, în cazul achizițiilor publice de servicii bancare, o evaluare prealabilă insuficientă a nevoilor a condus la probleme în ceea ce privește caietul de sarcini și că există riscuri substanțiale, deși auditul a arătat în același timp că mecanismele actuale asigură un nivel adecvat de protecție împotriva riscurilor principale; subliniază nevoia urgentă de a îmbunătăți funcționarea sistemelor de control pentru ca acestea să trateze cu mai multă eficacitate riscurile identificate;

115.

consideră că serviciile și procedurile DG Finanțe ar trebui simplificate și raționalizate pentru a accelera procesarea facturilor emise de asistenții locali care își desfășoară activitatea în statele membre și pentru a reduce timpul de așteptare și procedurile birocratice; consideră că DG Finanțe ar trebui să furnizeze mai rapid deputaților informații în format electronic referitoare la soldul fondurilor disponibile; în plus, este de părere că DG Finanțe ar trebui să organizeze pentru personalul deputaților cursuri de formare referitoare la proceduri; consideră că DG Finanțe ar trebui să elaboreze un plan de acțiune în acest scop până cel târziu la 30 septembrie 2011;

116.

constată cu satisfacție că în 2009 a fost introdus pentru prima dată în buget un provizion pentru pensiile deputaților;

117.

subliniază importanța asigurării continuității activității în cazul falimentului unei agenții de voiaj sau al încetării contractului cu o astfel de agenție; dorește introducerea facturării electronice, care ar trebui să conducă la o simplificare și economii de costuri importante;

118.

observă că Parlamentul are contract cu o singură agenție de voiaj și estimează că există un anumit risc ca o astfel de situație de monopol să împiedice deputații și Parlamentul să beneficieze de cele mai bune prețuri; solicită să se analizeze modalitatea în care agenția de voiaj obține biletele care le sunt oferite deputaților și asistenților pentru misiunile oficiale sau deputaților care călătoresc între cele trei locuri de desfășurare a activității; remarcă faptul că biletele oferite nu sunt întotdeauna cele mai ieftine de pe piață pentru o anumită categorie de bilete;

119.

solicită DG Finanțe să prezinte, în raportul său de activitate pentru 2010, informații privind evoluția prețurilor practicate de noul contractant, precum și privind plângerile legate de înlocuirea agenției Carlsonwagonlit cu agenția BCD; nu este de acord cu mărirea efectivului de personal și plățile suplimentare de 34 000 EUR pentru 2010, intervenite imediat după încheierea contractului în decembrie 2009; solicită ca pe viitor să fie incluse în contracte stimulente care să garanteze obținerea celor mai mici prețuri la bilete;

120.

solicită secretarului general să comande un studiu referitor la reducerea costurilor de deplasare pentru deputați și personal analizând, de exemplu, posibilitatea de a face rezervări anuale grupate la companii aeriene în locul unor rezervări și achiziții individuale de bilete sau de a utiliza proceduri de ofertare pentru contracte anuale de călătorii cu avionul; solicită, de asemenea, să se creeze un sistem prin care să se utilizeze milele acumulate pe zborurile rambursate de Parlament pentru a reduce și mai mult costurile;

121.

ia act de deciziile Biroului din 17 iunie 2009 și 18 octombrie 2010 de a extinde zonele cu acces wi-fi din Parlamentul European pentru a acoperi hemiciclul, sălile de reuniune ale comisiilor, birourile deputaților și spațiile publice atât de la Bruxelles, cât și de la Strasbourg;

122.

subliniază necesitatea de a dispune de instrumente informatice mai multe și mai bune care să sprijine procedurile de achiziții publice; salută în acest context lansarea de către DG ITEC la 20 decembrie 2010 a versiunii 2.3 a aplicației WebContracts, care sprijină gestionarea contractelor-cadru, a formularelor specifice de comandă și a contractelor specifice pentru servicii legate de un contract-cadru;

123.

solicită secretarului general să transmită Comisiei pentru control bugetar, până la 15 iulie 2011, o notă asupra calendarului preconizat pentru implementarea sistemului de gestionare a cunoștințelor, precum și asupra economiilor care ar putea rezulta din raționalizarea surselor de informații;

124.

ia act cu satisfacție de reducerea semnificativă (de 49 %, de la 8 690 la 4 446) din 2010 a echipamentelor informatice din stoc (imprimante, calculatoare personale, calculatoare portabile, monitoare etc.) din diferite direcții generale; solicită totuși reducerea în continuare a acestui stoc de mari dimensiuni, care reprezintă și o valoare reziduală considerabilă (circa 880 000 EUR); consideră că ar trebui luată serios în considerare crearea unui spațiu central de depozitare pentru imprimante, faxuri și calculatoare personale;

125.

constată că, în 2009, creditele înscrise la postul bugetar 4000 au fost utilizate după cum urmează:

126.

constată că, în 2009, creditele înscrise la posturile bugetare 4020 și 4030 au fost utilizate după cum urmează:

127.

sprijină concluziile și recomandările formulate de auditorul intern în Raportul său de audit nr. 09/10 („urmarea dată examinării contribuțiilor acordate partidelor politice la nivel european și reexaminarea fundațiilor politice europene și a aplicării normelor privind rezervele și reportarea excedentelor”) și îndeamnă serviciile competente să pună în aplicare cele 27 de măsuri necesare, în special măsurile critice, în ceea ce privește:

128.

salută, în acest context, înființarea unui grup intern de lucru însărcinat cu examinarea măsurilor practice care trebuie luate de DG Finanțe;

129.

subliniază, în plus, că este necesar ca partidele și fundațiile să dispună de un sistem standard de audit extern în locul formulei actuale care permite alegerea liberă a auditorilor externi; de asemenea, este necesar ca administrația Parlamentului să aplice cu strictețe normele contabile, în special în ceea ce privește contribuțiile în natură, reportările și rezervele; salută, prin urmare, recenta decizie a Biroului de a numi un auditor extern pentru partide și fundații care să fie plătit de Parlament;

130.

observă că, în reuniunea sa din 1 aprilie 2009, Biroul a decis, printre altele, că Parlamentul își va asuma responsabilitatea juridică de a garanta dreptul deputaților afiliați la regimul de pensii de a primi o pensie complementară; salută faptul că:

131.

observă că deficitul actuarial enorm înregistrat la sfârșitul anului 2008 (aproximativ 120 000 000 EUR) a fost redus considerabil (deși continua să fie de circa 84 500 000 EUR la 31 decembrie 2009) datorită ameliorărilor de pe piață; subliniază totuși că ar trebui efectuat un nou studiu actuarial pentru a se evalua impactul deciziilor luate de către Birou cu privire la măsurile aplicabile membrilor regimului;

132.

consideră că secretarul general ar trebui să trimită Comisiei pentru control bugetar o notă în care să fie clarificat rolul Parlamentului în ceea ce privește gestiunea și supravegherea activelor fondului; reamintește că, potrivit estimărilor fondului de pensii, chiar și după aplicarea măsurilor restrictive adoptate în 2009 cu privire la plata drepturilor, se va înregistra în continuare un deficit actuarial considerabil, iar fondul își va epuiza activele între 2020 și 2025; consideră că acest deficit ar trebui acoperit de fond, și nu din banii contribuabililor;

133.

ia act de constrângerile bugetare cu care se confruntă numeroase state membre ca urmare a crizei economice și financiare și de necesitatea de a analiza în mod critic potențialul de a face economii la toate nivelurile, inclusiv la nivelul Uniunii; având în vedere această situație, subliniază că ar putea fi realizate economii reale dacă Parlamentul și-ar desfășura activitatea în același loc;

134.

își reiterează cererea de a se transmite Comisiei pentru control bugetar un exemplar al raportului anual al EMAS;

135.

solicită administrației să accelereze acțiunile destinate să reducă drastic consumul de hârtie al Parlamentului; consideră că utilizarea dispozitivelor electronice la potențialul lor integral este esențială pentru a se evita risipa de hârtie de peste 1 000 de tone anual; consideră, în plus, că deputaților ar trebui să li se ofere ocazia să precizeze că nu au nevoie de documentele imprimate;

136.

consideră că emisiile din sectorul transporturilor reprezintă partea cea mai mare din amprenta de carbon a Parlamentului, pe care intenționează să o reducă cu 30 % până în 2020, conform planului său de acțiune privind CO2; solicită insistent, prin urmare, să se ia măsurile adecvate pentru reducerea amprentei de carbon; salută realizarea studiului privind compensarea acestei amprente; invită serviciile responsabile din cadrul Parlamentului să furnizeze sistematic informații privind emisiile cauzate de diversele moduri de transport atunci când fac rezervări pentru călătorii;

137.

salută propunerea de a instala dozatoare cu apă de băut în toate sălile de reuniune din Parlament, ceea ce ar genera economii de resurse, conform deciziei Biroului din Planul de acțiune privind CO2 adoptat în februarie 2009;

138.

invită serviciile responsabile din cadrul Parlamentului să propună măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor Parlamentului, în special în ceea ce privește reînnoirea suprafețelor vitrate și a pasarelelor;

139.

încurajează administrația Parlamentului să înlocuiască mașinile oficiale cu vehicule ecologice, modernizând constant parcul auto cu mașini mai puțin poluante și organizând transporturi grupate cu ajutorul microbuzelor VIP către aeroporturile din Bruxelles și Strasbourg pentru a reduce amprenta de carbon a instituției; își reiterează solicitarea exprimată în Rezoluția privind descărcarea de gestiune 2008 ca Parlamentul să își creeze propriul serviciu de biciclete la Strasbourg; solicită insistent ca acesta să fie înființat până în septembrie 2011; remarcă faptul că, dacă serviciul de biciclete ar fi îmbunătățit, s-ar putea reduce parcul de mașini;

140.

încurajează, în contextul unui Parlament sustenabil, utilizarea trenului charter între Bruxelles și Strasbourg pentru sesiuni; este îngrijorat de utilizarea tot mai frecventă a altor mijloace de transport de către asistenții acreditați care nu pot obține bilete pentru trenul charter; declară că deputații, funcționarii și asistenții acreditați ar trebui să aibă prioritate față de clienții din afara instituției la achiziționarea de bilete pentru trenul charter;

141.

salută acordul privind „un sistem de plată complementară” încheiat cu STIB (23), în temeiul căruia Parlamentul contribuie cu 50 % din costul abonamentelor anuale achiziționate pentru deplasarea în Bruxelles de către personalul său, ca măsură de mediu menită să reducă amprenta de carbon a instituției prin promovarea utilizării transportului în comun de către personalul său; încurajează administrația să negocieze acorduri similare cu Compania Națională a Căilor Ferate Belgiene (SNCB-NMBS) și cu companiile regionale de transport cu autobuzul;

142.

sugerează ca milele acumulate pentru călătorii de serviciu să fie utilizate pentru achiziționarea de bilete cu scopul de a reduce costurile de transport semnificative ale Parlamentului;

143.

consideră că, întrucât obiceiurile de protecție a mediului se învață de la o vârstă fragedă, copiii din cadrul Școlilor Europene ar trebui să fie și ei încurajați să utilizeze autobuzele școlare în locul mașinilor private.