13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 41/2007 (2) stabilește pentru 2007 posibilitățile de pescuit și condițiile conexe pentru anumite stocuri de pești și pentru anumite grupe de stocuri de pești, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în apele în care se impun limitări ale capturilor.

(2)

De la 14 noiembrie 1997, Comunitatea este parte la Convenția Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (3).

(3)

La reuniunea anuală din noiembrie 2006, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a adoptat Recomandarea 2006 [05] privind instituirea unui plan de redresare pentru tonul roșu din Atlanticul de Est și din Marea Mediterană pe o perioadă de 15 ani.

(4)

Prin Regulamentul (CE) nr. 41/2007 au fost stabilite, cu titlu provizoriu, posibilitățile de pescuit și condițiile asociate pentru tonul roșu, până la adoptarea unui acord privind redresarea definitivă a acestor stocuri în temeiul Convenției ICCAT.

(5)

Pentru reconstituirea stocurilor, planul de redresare al ICCAT prevede reducerea treptată a nivelului capturii totale admisibile (TAC) din 2007 până în 2010, restricții pentru pescuit în anumite zone și perioade, stabilirea unei noi dimensiuni minime pentru tonul roșu, măsuri privind activitățile de pescuit sportiv și de agrement, precum și măsuri de control și punerea în aplicare a programului de inspecție comună internațională adoptat de ICCAT pentru asigurarea eficacității planului de redresare.

Pentru a contribui la conservarea tonului roșu, este necesară punerea în aplicare a unor măsuri speciale începând din 2007, până la adoptarea unui regulament al Consiliului de punere în aplicare a măsurilor multianuale pentru reconstituirea stocului de ton roșu.

(6)

Întrucât pescuitul tonului roșu de către navele comunitare a început în februarie 2007, aplicarea măsurilor de gestionare și de control pentru acest sezon de pescuit convenite de ICCAT ar putea fi necesară începând din februarie 2007, în loc de 13 iunie 2007, astfel cum se menționează în Recomandarea 2006[05] a ICCAT, pentru a se asigura conformitatea cu planul de redresare pentru tonul roșu.

(7)

Măsurile adoptate în conformitate cu prezentul regulament, exclusiv în scopul finanțării lor, sunt considerate a fi un plan de redresare, în înțelesul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

(8)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 41/2007 ar trebui modificat în consecință,

1.

Se introduce următorul capitol:

„CAPITOLUL Xa

MĂSURI SPECIALE PENTRU TONUL ROȘU DIN ATLANTICUL DE EST ȘI DIN MAREA MEDITERANĂ

SECȚIUNEA 1

Măsuri de gestionare

Articolul 80a

Domeniul de aplicare

Prezentul capitol stabilește normele generale pentru aplicarea de către Comunitate a măsurilor speciale pentru tonul roșu (Thunnus thynnus) recomandate de Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT). Acesta se aplică tonului roșu din Atlanticul de Est și din Marea Mediterană.

Articolul 80b

Definiții

În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiții:

Articolul 80c

Cota

(1)   Fiecare stat membru poate aloca cota sa de ton roșu navelor sale de pescuit și plaselor autorizate pentru pescuitul activ de ton roșu.

(2)   Acordurile comerciale private între resortisanții unui stat membru și o PCC în scopul utilizării unei nave de pescuit sub pavilionul statului membru respectiv pentru pescuitul în cadrul cotei de ton a unei PCC se încheie numai cu permisiunea statului membru în cauză, care informează Comisia.

Articolul 80d

Operațiuni comune de pescuit

(1)   Orice operațiune comună de pescuit pentru tonul roșu care implică nave aflate sub pavilionul unuia sau al mai multor state membre este autorizată numai cu acordul statului membru sau al statelor membre de pavilion în cauză.

(2)   La data depunerii cererii de autorizare, fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a obține de la navele sale de pescuit, implicate în operațiuni comune de pescuit, informații detaliate privind durata operațiunii comune, identitatea operatorilor implicați și cheia de alocare între nave a capturilor în cauză.

(3)   Fiecare stat membru comunică Comisiei informațiile menționate la alineatul (2). Comisia transmite de îndată aceste informații Secretariatului ICCAT.

SECȚIUNEA 2

Măsurile tehnice

Articolul 80e

Perioadele de interdicție a pescuitului

Prin derogare de la dispoziția prevăzută la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007 (4):

Articolul 80f

Utilizarea avioanelor

Prin derogare de la dispoziția prevăzută la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007, este interzisă utilizarea avioanelor sau a elicopterelor în căutarea tonului roșu din zona de aplicare a convenției.

Articolul 80g

Dimensiunea minimă

(1)   Prin derogare de la articolul 8 și de la anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 520/2007, începând cel târziu cu 30 iunie 2007, dimensiunea minimă a tonului roșu din Atlanticul de Est și din Marea Mediterană este de 30 kg sau 115 cm.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) și fără a aduce atingere articolului 80i, începând cel târziu cu 30 iunie 2007, în cazul următoarelor categorii de ton roșu se aplică o dimensiune minimă a tonului roșu (Thunnus thynnus), de 8 kg sau 75 cm:

(3)   Condițiile specifice suplimentare pentru tonul roșu capturat în Atlanticul de Est de către nave de pescuit cu platformă și paragate, nave de pescuit cu undițe tractate și traulere pelagice sunt stabilite în partea I din anexa XVIa.

Articolul 80h

Plan de eșantionare pentru tonul roșu

(1)   Prin derogare de la dispozițiile prevăzute la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007, fiecare stat membru stabilește un program de eșantionare pentru estimarea numărului pentru fiecare dimensiune pentru tonul roșu capturat.

(2)   Eșantionarea în cuști în funcție de dimensiuni se realizează pe baza unui eșantion de 100 de specimene la 100 de tone de pește viu sau a unui eșantion de 10 % din numărul total de pești dintr-o cușcă. Eșantionul de mărime, în funcție de lungime și greutate, se prelevă în timpul recoltării la ferma piscicolă, iar de la peștii morți în timpul transportului în conformitate cu metoda adoptată de ICCAT pentru comunicarea datelor în cadrul sarcinii II.

(3)   Pentru peștii aflați în crescătorie timp de peste un an se dezvoltă metode și tipuri de eșantionări suplimentare.

(4)   Eșantionarea se efectuează în timpul unei recolte alese aleatoriu și trebuie să acopere toate cuștile. Datele sunt transmise către ICCAT până la 31 mai 2008 pentru eșantionarea desfășurată în anul precedent, în 2007.

Articolul 80i

Capturi accidentale

(1)   O captură accidentală de maximum 8 % din cantitatea de ton roșu, care cântărește între 10 și 30 kg, este autorizată pentru toate navele de pescuit, implicate sau nu în pescuitul activ al tonului roșu.

(2)   Procentajul menționat la alineatul (1) se calculează fie pe baza capturii accidentale totale exprimate în număr de pești la fiecare debarcare a capturilor totale de ton roșu de pe aceste nave, fie pe baza echivalentului în greutate a procentajului.

(3)   Captura accidentală trebuie dedusă din cota aplicată statului membru de pavilion. Se interzice aruncarea peștilor morți din captura accidentală, aceștia fiind deduși din cota statului membru de pavilion.

(4)   Articolul 80n și articolul 80p alineatul (3) se aplică în cazul debarcărilor capturilor accidentale de ton roșu.

Articolul 80j

Pescuitul de agrement

(1)   În cadrul pescuitului de agrement se interzice capturarea, păstrarea la bord, transbordarea și debarcarea unei cantități de ton roșu ce depășește un exemplar din această specie la fiecare ieșire în larg.

(2)   Se interzice comercializarea tonului roșu capturat în timpul pescuitului de agrement, cu excepția utilizării în scopuri caritabile.

(3)   Fiecare stat membru înregistrează datele privind capturile efectuate prin pescuit de agrement și transmite aceste informații Comisiei. Comisia transmite respectivele informații Comitetului permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT.

(4)   Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a asigura, pe cât posibil, eliberarea tonului roșu capturat viu în cadrul pescuitului de agrement și, în special, a puietului.

Articolul 80k

Pescuitul sportiv

(1)   Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru reglementarea pescuitului sportiv, în special prin autorizații de pescuit.

(2)   Se interzice comercializarea tonului roșu capturat în urma competițiilor de pescuit sportiv, cu excepția utilizării în scopuri caritabile.

(3)   Fiecare stat membru înregistrează datele privind capturile efectuate prin pescuitul sportiv și transmite aceste informații Comisiei. Comisia transmite respectivele informații Comitetului permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT.

(4)   Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a asigura, pe cât posibil, eliberarea tonului roșu capturat viu în cadrul pescuitului sportiv și, în special, a puietului.

SECȚIUNEA 3

Măsurile de control

Articolul 80l

Registrul navelor autorizate pentru pescuitul activ al tonului roșu

(1)   Până la 14 iunie 2007, fiecare stat membru trimite Comisiei, pe cale electronică, o listă cu toate navele aflate sub pavilionul său care sunt autorizate să pescuiască activ ton roșu în estul Oceanului Atlantic și în Marea Mediterană prin emiterea unui permis special de pescuit.

(2)   Comisia comunică această informație Secretariatului executiv al ICCAT înainte de 15 iunie 2007, astfel încât navele respective să poată fi înscrise în Registrul ICCAT de nave autorizate pentru pescuitul tonului roșu.

(3)   Acele nave de pescuit comunitare la care face referire prezentul articol și care nu sunt înscrise în Registrul ICCAT nu au dreptul de a pescui, de a păstra la bord, de a transborda, transporta, transfera sau debarca ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană.

(4)   Articolul 8a alineatele (2), (4), (6), (7) și (8) din Regulamentul (CE) nr. 1936/2001 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 80m

Registrul plaselor autorizate pentru pescuitul tonului roșu

(1)   Până la 14 iunie 2007, fiecare stat membru transmite Comisiei, pe cale electronică, o listă cu plasele sale autorizate pentru pescuitul tonului roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană prin emiterea unui permis special de pescuit. Lista include numele plaselor și numărul atribuit în registru.

(2)   Comisia transmite lista secretariatului executiv al ICCAT înainte de 15 iunie 2007, astfel încât aceste plase autorizate pentru pescuitul tonului să fie înscrise în Registrul ICCAT de plase autorizate pentru pescuitul tonului roșu.

(3)   Plasele comunitare pentru pescuitul tonului care nu sunt înscrise în Registrul ICCAT nu au dreptul de a pescui, de a păstra, de a transborda sau debarca ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană.

(4)   Articolul 8a alineatele (2), (4), (6), (7) și (8) din Regulamentul (CE) nr. 1936/2001 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 80n

Porturile desemnate

(1)   Se interzice debarcarea și/sau transbordarea de pe navele menționate la articolul 80l a oricărei cantități de ton roșu pescuit în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană în orice alte locuri decât în porturile desemnate de PCC și de statele membre.

(2)   Statele membre desemnează un loc pentru debarcare sau un loc apropiat de țărm (porturi desemnate) unde sunt permise operațiunile de debarcare sau de transbordare a tonului roșu.

(3)   Statele membre transmit Comisiei până la 14 iunie 2007 o listă cu porturile desemnate. Comisia transmite aceste informații secretariatului executiv al ICCAT înainte de 15 iunie 2007. Orice modificare ulterioară a listei este comunicată Comisiei pentru transmitere către secretariatul executiv al ICCAT, cu cel puțin 15 zile înainte de data intrării în vigoare a modificării.

Articolul 80o

Transbordarea

(1)   Prin derogare de la articolul 11 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, se interzice transbordarea pe mare a tonului roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană, cu excepția navelor de pescuit de mari dimensiuni cu paragate, care operează în conformitate cu Recomandarea 2005 [06] a ICCAT privind instituirea unui program de transbordare aplicabil navelor de pescuit de mari dimensiuni cu paragate pentru pescuitul tonului, cu modificările ulterioare.

(2)   Înainte de intrarea în orice port, comandantul navei receptoare (navă de pescuit sau navă de prelucrare) sau reprezentantul acestuia furnizează următoarele date autorităților competente ale statului membru al cărui port intenționează să îl utilizeze, cu cel puțin 48 de ore înainte de ora de sosire estimată:

(3)   Nu se autorizează transbordarea de către navele de pescuit dacă acestea nu au obținut o autorizație prealabilă de la statul de pavilion.

(4)   Comandantul navei de pescuit informează, înainte să înceapă transbordarea, statul său de pavilion cu privire la următoarele:

(5)   Autoritatea competentă a statului membru în al cărui port se desfășoară transbordarea procedează la inspectarea vasului receptor la sosire și la verificarea încărcăturii și a documentelor privind operațiunea de transbordare.

(6)   Autoritatea competentă a statului membru în al cărui port se desfășoară transbordarea procedează la transmiterea către autoritatea statului de pavilion a raportului de transbordare, în termen de 48 de ore de la finalizarea transbordării.

(7)   Comandantul unei nave comunitare menționate la articolul 80l completează și transmite declarația de transbordare ICCAT autorităților competente ale statului membru al cărui pavilion îl arborează. Declarația se transmite în termen de cel mult 15 zile de la data efectuării transbordării în port, în conformitate cu formularul prevăzut în partea III din anexa XVIa.

Articolul 80p

Cerințele de înregistrare

(1)   În afara faptului că trebuie să respecte articolele 6 și 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, comandantul unei nave comunitare de pescuit menționate la articolul 80l introduce în jurnalul de bord, dacă e cazul, informațiile cuprinse în partea II din anexa XVIa.

(2)   Comandantul unei nave comunitare menționate la articolul 80l, implicate într-o operațiune comună de pescuit, înregistrează în jurnalul de bord următoarele informații suplimentare:

(3)   În cazul în care o navă de pescuit implicată într-o operațiune comună de pescuit declară cantitatea de ton roșu capturat cu uneltele sale de pescuit, comandantul indică, pentru fiecare captură, nava sau navele pentru care și statul sau statele de pavilion în funcție de a căror cotă se calculează capturile.

(4)   Prin derogare de la dispozițiile articolului 7 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, comandantul unei nave comunitare menționate la articolul 80l din prezentul regulament sau reprezentantul acestuia comunică următoarele informații autorității competente a statului membru (inclusiv statul membru de pavilion) sau a PCC ale căror porturi intenționează să le utilizeze pentru debarcare, cu cel puțin 4 ore înainte de ora estimată de sosire în port:

(5)   În cazul debarcării într-un port desemnat al unui stat membru altul decât statul membru de pavilion, autoritatea competentă a respectivului stat membru procedează la trimiterea unui raport de debarcare autorității de pavilion a navei, în termen de 48 de ore de la finalizarea operațiunii de debarcare.

Articolul 80q

Controlul în port sau în ferma piscicolă

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că toate navele menționate în Registrul ICCAT de nave autorizate pentru pescuitul tonului roșu care intră într-un port desemnat pentru debarcare și/sau pentru transbordarea tonului roșu capturat în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană sunt supuse unui control în port.

(2)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a controla fiecare operațiune de plasare în cuști în fermele piscicole pentru îngrășare sau de creștere care se află sub jurisdicția lor.

(3)   În cazul în care fermele piscicole pentru îngrășare sau de creștere sunt situate în marea liberă, dispozițiile alineatului (2) se aplică mutatis mutandis statelor membre în care sunt stabilite persoanele fizice sau juridice care răspund de fermele piscicole pentru îngrășare sau de creștere.

Articolul 80r

Rapoartele de captură

(1)   Comandantul unei nave de pescuit menționate la articolul 80l trimite autorităților competente din statul lor membru de pavilion un «raport de captură», în care declară cantitățile de ton roșu capturate de navele lor, inclusiv capturile zero.

(2)   Raportul se transmite pentru prima dată în termen de cel mult 10 zile de la intrarea în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană sau după începerea ieșirii în larg. În cazul operațiunilor comune de pescuit, comandantul navei de pescuit indică, pentru fiecare captură, nava sau navele pentru care capturile sunt calculate în funcție de cota statului sau a statelor de pavilion.

(3)   De la data intrării în vigoare a prezentului regulament, comandantul unei nave de pescuit transmite raportul privind cantitatea de ton roșu, inclusiv capturile zero, la un interval de 5 zile.

(4)   La primirea acestui raport, fiecare stat membru transmite rapoartele de captură Comisiei, prin mijloace electronice sau alte mijloace. Comisia transmite de îndată aceste informații Secretariatului ICCAT.

(5)   Statele membre informează Comisia, în formă informatizată, până la data de 15 a fiecărei luni, asupra cantităților de ton roșu capturate în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană care au fost debarcate, transbordate, capturate sau plasate în cuști de către navele aflate sub pavilionul lor în cursul lunii precedente.

Articolul 80s

Verificarea încrucișată

(1)   Statele membre verifică, inclusiv prin folosirea datelor VMS (sistemul de monitorizare a navelor), prezentarea jurnalelor de bord și a informațiilor relevante înregistrate în jurnalele de bord ale navelor, în documentele de transfer/transbordare și în documentele privind capturile.

(2)   Statele membre procedează la verificări încrucișate administrative ale tuturor operațiunilor de debarcare, transbordare sau de plasare în cuști, între cantitățile din fiecare specie consemnate în jurnalul de bord sau cantitățile pentru fiecare specie consemnate în declarația de transbordare și cantitățile consemnate în declarația de debarcare sau declarația de plasare în cuști și orice alt document relevant, precum factura și/sau notele de vânzare.

Articolul 80t

Operațiuni de plasare în cuști

(1)   Statul membru sub jurisdicția căruia se află ferma piscicolă pentru îngrășarea sau creșterea tonului roșu trimite, în termen de o săptămână de la finalizarea operațiunii de plasare în cuști, un raport privind plasarea în cuști, validat de un observator, statului membru sau PCC sub pavilionul cărora se află navele care au pescuit tonul, precum și Comisiei. Comisia transmite de îndată aceste informații Secretariatului ICCAT. Acest raport conține informațiile prevăzute în declarația de plasare în cuști, astfel cum se menționează la articolul 4b din Regulamentul (CE) nr. 1936/2001.

(2)   În cazul în care fermele piscicole pentru îngrășare sau de creștere sunt situate în marea liberă, alineatul (1) se aplică mutatis mutandis statelor membre în care sunt stabilite persoanele fizice sau juridice care răspund de fermele piscicole pentru îngrășare sau de creștere.

(3)   Înaintea efectuării oricărei activități de transfer, statul membru de pavilion sau PCC de pavilion a navei de pescuit este informată de către autoritatea competentă a statului membru de care aparține ferma piscicolă pentru îngrășare sau de creștere, cu privire la transferul în cușcă al cantităților capturate de către navele de pescuit aflate sub pavilionul statului respectiv.

Statul membru de pavilion al navei de pescuit solicită autorității competente a statului membru de care aparține ferma piscicolă pentru îngrășare sau de creștere să procedeze la confiscarea capturilor și la eliberarea peștelui în mare, dacă acesta consideră, la primirea informațiilor în cauză, că:

(4)   Comandantul unei nave comunitare de pescuit completează și transmite statului membru de pavilion sau PCC de pavilion declarația de transfer ICCAT în termen de cel mult 15 zile de la data transferului în remorchere sau în cuști, în conformitate cu formularul prevăzut în partea III din anexa XVIa. Declarația de transfer însoțește peștele transferat în timpul transportului către cuști.

Articolul 80u

Plasele pentru ton

(1)   Capturile sunt înregistrate după fiecare operațiune de pescuit cu plase pentru ton și trimise sub forma unui raport de captură, prin mijloace electronice sau prin alte mijloace, autorității competente din statul membru în care este situată plasa pentru ton, în termen de 48 de ore de la finalizarea fiecărei operațiuni de pescuit.

(2)   La primirea acestuia, fiecare stat membru transmite Comisiei raportul de captură prin mijloace electronice. Comisia transmite de îndată aceste informații secretariatului ICCAT.

Articolul 80v

Programul observatorului

(1)   Fiecare stat membru suportă cheltuielile privind prezența observatorului pe navele sale de pescuit de peste 15 m lungime pentru cel puțin:

Sarcinile observatorului constau în special în:

În afară de acestea, observatorul desfășoară activități științifice, precum colectarea de date referitoare la sarcina II, astfel cum este definită de către ICCAT, la solicitarea ICCAT, pe baza instrucțiunilor Comitetului permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT.

(2)   Fiecare stat membru sub jurisdicția căruia se află ferma piscicolă pentru îngrășarea sau creșterea tonului roșu asigură prezența unui observator în perioada corespunzătoare transferului tonului roșu în cuști și recoltării acestuia din ferma piscicolă.

Sarcinile observatorului constau în special în:

Articolul 80w

Finanțarea

Măsurile speciale pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și Marea Mediterană, exclusiv în scopul finanțării lor, sunt considerate a fi un plan de redresare în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și sunt eligibile în temeiul articolului 21 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (5).

Articolul 80x

Măsurile de comercializare

(1)   Se interzic operațiunile de comerț comunitar, debarcare, import, export, plasare în cuști în scopul îngrășării sau al creșterii, reexportare și transbordare a tonului roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană care nu sunt însoțite de documentația corectă, completă și valabilă prevăzută în prezentul capitol.

(2)   Se interzic operațiunile de comerț comunitar, import, debarcare, plasare în cuști în scopul îngrășării sau al creșterii, prelucrare, export, reexportare și transbordare a speciilor de ton roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană (Thunnus thynnus) capturate de nave de pescuit al căror stat de pavilion fie nu dispune de cotă, limită de captură sau de o limitare a efortului de pescuit pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană, în cadrul măsurilor de administrare și de conservare ale ICCAT, fie atunci când posibilitățile de pescuit ale statului de pavilion sunt epuizate.

(3)   Se interzic operațiunile de comerț comunitar, import, debarcare, procesare și de export de ton roșu din ferme piscicole de îngrășare sau de creștere care nu respectă Recomandarea 2006 [07] a ICCAT privind creșterea tonului roșu.

Articolul 80y

Factorii de conversie

Factorii de conversie adoptați de Comitetul permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT se aplică pentru calcularea greutății echivalente rotunjite a tonului roșu procesat.

Articolul 80z

Programul ICCAT de inspecție comună internațională

(1)   Programul ICCAT de inspecție comună internațională adoptat de ICCAT la a patra reuniune ordinară (Madrid, noiembrie 1975) se aplică în cadrul Comunității. Textul programului este reprodus în partea IV a anexei XVIa.

(2)   Statele membre ale căror nave de pescuit sunt autorizate pentru pescuitul tonului roșu în Oceanul Atlantic de Est și în Marea Mediterană desemnează inspectori pentru desfășurarea inspecțiilor pe mare.

(3)   Comisia sau un organism desemnat de aceasta poate desemna inspectori comunitari pentru program.

(4)   Comisia sau un organism desemnat de aceasta coordonează activitățile de supraveghere și de inspecție pentru Comunitate. În acest sens, Comisia poate elabora, în acord cu statele membre implicate, programe comune de inspecție prin care Comunitatea să-și îndeplinească obligațiile atribuite în temeiul programului. Statele membre ale căror nave sunt implicate în pescuitul tonului roșu adoptă măsurile necesare pentru a facilita punerea în aplicare a acestor programe, în special în ceea ce privește resursele umane și materiale solicitate, precum și perioadele și zonele în care se intenționează desfășurarea acestora.

(5)   Statele membre comunică Comisiei până la 14 iunie 2007 numele inspectorilor și ale navelor de inspecție pe care intenționează să le desemneze în cadrul programului pentru anul care urmează. Pe baza acestor informații, Comisia elaborează, în colaborare cu statele membre, un plan prospectiv pentru participarea Comunității în cadrul programului din 2007, plan pe care îl trimite Secretariatului ICCAT și statelor membre.”

2.

Anexa ID se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

3.

Textul anexei II la prezentul regulament se introduce ca anexa XVIa.

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/17

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/19

(1)

Articolul 29 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 prevede că aplicarea drepturilor de import pentru zahărul din trestie-de-zahăr destinat rafinării și provenind din statele menționate în anexa VI din regulamentul menționat se suspendă, în ceea ce privește cantitatea complementară necesară pentru a garanta, în cursul anilor de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009, o aprovizionare adecvată a rafinăriilor Comunității.

(2)

Cantitatea complementară se stabilește în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 950/2006 al Comisiei din 28 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare, pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009, privind importul și rafinarea produselor din sectorul zahărului în cadrul anumitor contingente tarifare și acorduri preferențiale (2), pe baza unei evaluări forfetare trecute a zahărului brut destinat consumului.

(3)

Pentru anul de comercializare 2006/2007, bilanțul indică necesitatea de a importa o cantitate complementară de zahăr brut de 334 025 tone care să fie transformată în zahăr alb, pentru a satisface cerințele de aprovizionare ale rafinăriilor Comunității. Această cantitate complementară include o estimare a cererilor pentru licențele de import în cursul ultimelor luni ale anului de comercializare 2006/2007, în ceea ce privește importurile menționate la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1100/2006 al Comisiei din 17 iulie 2006 de stabilire, pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009, a normelor de deschidere și de gestionare a contingentelor tarifare pentru zahărul brut din trestie destinat rafinării, originar din țările mai puțin dezvoltate, precum și a normelor de import al produselor enumerate la poziția tarifară 1701 originare din țările mai puțin dezvoltate (3).

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1249/2006 al Comisiei din 18 august 2006 de stabilire a cantității complementare de zahăr brut din trestie-de-zahăr originar din statele ACP și India destinate aprovizionării rafinăriilor în perioada începând cu 1 iulie 2006 până la 30 septembrie 2007 (4) și Regulamentul (CE) nr. 92/2007 al Comisiei din 30 ianuarie 2007 de stabilire a cantității complementare de zahăr brut din trestie-de-zahăr originar din statele ACP și India destinat aprovizionării rafinăriilor în cursul anului de comercializare 2006/2007 (5) au stabilit deja cantități complementare de 82 500 tone și 120 000 tone. Se impune, așadar, stabilirea unei cantități finale de zahăr complementar de 131 525 tone pentru anul de comercializare 2006/2007.

(5)

Aprovizionarea adecvată a rafinăriilor poate fi asigurată numai dacă sunt respectate acordurile tradiționale de export între țările beneficiare. Prin urmare, este necesară o separare a țărilor sau a grupurilor de țări beneficiare. Pentru India se deschide o cantitate de 6 000 tone care aduce cantitatea totală pentru anul de comercializare 2006/2007 pentru India la 22 000 tone, ceea ce se consideră a fi o cantitate de transport viabilă din punct de vedere economic. Cantitățile rămase ar trebui stabilite pentru statele ACP, care s-au angajat în mod colectiv să pună în aplicare reciproc procedurile de alocare a cantităților, pentru a asigura aprovizionarea adecvată a rafinăriilor.

(6)

Înainte de importul zahărului complementar, producătorii de zahăr trebuie să stabilească modalitățile de livrare și transport împreună cu țările beneficiare și operatorii economici. Pentru a le permite să se pregătească în timp util pentru depunerea cererii de obținere a licenței de import, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului,

(a)

125 525 tone exprimate în zahăr alb originar din statele enumerate în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 318/2006, cu excepția Indiei;

(b)

6 000 tone exprimate în zahăr alb originar din India.

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/21

(1)

Obiectivul Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 este de a garanta luarea unor măsuri adecvate și eficiente pentru depistarea și controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici în toate fazele relevante de producție, procesare și distribuție, în special la nivelul producției primare, în scopul reducerii prevalenței acestora și a riscului pe care îl prezintă pentru sănătatea publică.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 prevede stabilirea unui obiectiv comunitar de diminuare a prevalenței, la nivelul producției primare, a tuturor serotipurilor de salmonelă care sunt relevante din punctul de vedere al sănătății publice la puii de carne. Această reducere este importantă în privința măsurilor stricte care urmează să fie aplicate cărnii proaspete care provine din șepteluri de pui infectate în conformitate cu respectivul regulament, începând cu 12 decembrie 2010. În special, carnea proaspătă de pasăre, inclusiv cea de pui, nu poate fi introdusă pe piață pentru consumul uman, decât cu condiția ca Salmonella să fie absentă în 25 de grame din aceasta.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 prevede că obiectivul comunitar este de a include o expresie numerică a procentului maxim de unități epidemiologice care au rămas pozitive și/sau a procentului minim de reducere a numărului de unități epidemiologice care au rămas pozitive, termenul maxim în care trebuie atins obiectivul și definiția programelor de teste necesare pentru verificarea realizării obiectivului. De asemenea, trebuie inclusă, dacă este cazul, o definiție a serotipurilor care sunt relevante din punctul de vedere al sănătății publice.

(4)

Pentru a stabili obiectivul comunitar, s-au cules date comparabile privind prevalența serotipurilor de Salmonella în cauză la șeptelurile de pui din statele membre, în conformitate cu Decizia 2005/636/CE a Comisiei (2) privind un studiu de referință pe tema prevalenței Salmonella la șeptelurile de pui de carne.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 prevede că, în perioada tranzitorie de trei ani, obiectivul comunitar pentru puii de carne este de a acoperi doar Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium. După scurgerea acestei perioade, se pot lua în calcul și alte serotipuri care sunt relevante pentru sănătatea publică.

(6)

Pentru a verifica progresele în ceea ce privește realizarea obiectivului comunitar, este necesar să se stabilească, prin prezentul regulament, eșantionarea repetată a șeptelurilor de pui de carne.

(7)

În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, a fost consultată Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA) cu privire la stabilirea obiectivului comunitar pentru puii de carne. În mod concret, Grupul operativ al AESA pentru culegerea de date privind zoonozele a adoptat la 28 martie 2007 Raportul privind analiza studiului de referință pe tema prevalenței Salmonella la șeptelurile de pui de carne din specia Gallus gallus în UE, 2005-2006, Partea A: Estimări privind prevalența Salmonella  (3).

(8)

Regulamentul (CE) nr. 1091/2005 al Comisiei din 12 iulie 2005 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la cerințele comunitare referitoare la utilizarea metodelor de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei (4) a fost înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte (5). Din motive de claritate, Regulamentul (CE) nr. 1091/2005 ar trebui abrogat.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/26

(1)

Regulamentele (CE) nr. 1112/2002 (2) și (CE) nr. 2229/2004 (3) ale Comisiei stabilesc normele de aplicare a etapei a patra a programului de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE și cuprind o listă cu substanțele active pentru această etapă.

(2)

Este evident faptul că unele substanțe active incluse în Regulamentul (CE) nr. 2229/2004 nu au fost până în prezent introduse pe piață ca produse de protecție a plantelor, astfel cum este prevăzut de Directiva 91/414/CEE, și, prin urmare, nu trebuiau incluse. Aceste substanțe trebuie eliminate de pe listă.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2229/2004 trebuie modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/28

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2015/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006 de stabilire, pentru 2007 și 2008, a posibilităților de pescuit pentru navele comunitare în ceea ce privește anumite rezerve de pești de adâncime (3), stabilește cotele pentru 2007 și 2008.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de către Comisie, capturile din rezervele menționate în anexa la prezentul regulament, realizate de către navele care arborează pavilionul unui stat membru menționat în anexă sau sunt înregistrate în acest stat membru, au depășit cotele stabilite pentru anul 2007.

(3)

Prin urmare, se impun interzicerea pescuitului pentru aceste rezerve și păstrarea la bord, transbordarea și debarcarea acestora,

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/30

(1)

Regulamentul (CE) nr. 41/2007 al Consiliului din 21 decembrie 2006 de stabilire pentru 2007 a posibilităților de pescuit și a condițiilor asociate pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (3), stabilește cotele pentru 2007.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de către Comisie, capturile pentru stocul menționat în anexa la prezentul regulament, realizate de către navele care arborează pavilionul statului membru menționat sau sunt înregistrate în statul membru respectiv au epuizat cota stabilită pentru anul 2007.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului, păstrarea la bord, transbordarea și debarcarea stocului respectiv,

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/32

(1)

La 24 ianuarie 2006, Consiliul a adoptat Decizia 2006/116/CE de numire a membrilor și a membrilor supleanți ai Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2006 și 25 ianuarie 2010 (1).

(2)

A devenit vacant un post de membru supleant al Comitetului Regiunilor, ca urmare a demisiei domnului M. CEREXHE,

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/33

(1)

Prin scrisoarea din 22 august 2005, înregistrată ca fiind primită în 26 august, Germania a notificat Comisiei intenția sa de a acorda un ajutor regional pentru investiții în favoarea întreprinderii Volkswerft Stralsund. Comisia a solicitat informații la 13 septembrie 2005, la care Germania a răspuns printr-o scrisoare datată 14 octombrie, înregistrată ca fiind primită pe 17 octombrie. Prin scrisoarea din 18 noiembrie 2005, s-au solicitat informații detaliate pe care Germania le-a furnizat prin scrisoarea din 19 decembrie 2005, înregistrată ca fiind primită pe 20 decembrie.

(2)

La data de 22 februarie 2006 Comisia a inițiat procedura formală de investigație cu privire la ajutorul de stat pretins. Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observațiile cu privire la presupusul ajutor. Observațiile au fost prezentate printr-o scrisoare datată 10 mai 2006, înregistrată ca fiind primită la 11 mai de către beneficiarul Volkswerft Stralsund. Prin scrisorile datate 11 mai, înregistrate ca fiind primite în aceeași zi, au prezentat observații Verband für Schiffbau und Meerestechnik (Asociația germană pentru industria maritimă și a construcțiilor navale) și Danske Maritime (Asociația daneză pentru industria maritimă).

(3)

Observațiile au fost transmise către autoritățile germane prin scrisorile datate 12 mai și 19 mai. Comisia a răspuns acestor observații prin scrisoarea datată 2 iunie 2006, înregistrată ca fiind primită în aceeași zi.

(4)

Răspunsul Germaniei la inițierea procedurii formale de investigație a fost înaintat prin scrisoarea datată 7 aprilie 2006, înregistrată ca fiind primită în aceeași zi. La 26 iulie 2006, Comisia a solicitat informații detaliate pe care Germania le-a furnizat prin scrisoarea datată 22 august 2006, înregistrată ca fiind primită la 23 august.

(5)

Beneficiarul ajutorului este Volkswerft Stralsund GmbH („VWS”), un șantier naval localizat în Stralsund, Mecklenburg-Pomerania de Vest (Germania), o zonă care beneficiază de sprijin în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) litera (a) din tratat. VWS aparține grupului danez A.P. Møller și este parte a subgrupului de șantiere condus de Odense Steel Shipyard Ltd. Este o întreprindere mare și nu se clasează în rândul întreprinderilor mici sau mijlocii în conformitate cu Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (3).

(6)

VWS este activă în proiectarea și producția de nave maritime, precum și în repararea și conversia navală. Produce mai ales portcontainere de mărime medie, dar și nave de mărfuri și pasageri, feriboturi și nave speciale cum ar fi drage, nave cablier, nave de manevrare a ancorelor, aprovizionare și remorcare și nave depoluatoare. VWS poate produce nave până la o lungime de 260 m.

(7)

Prefabricarea diferitelor componente până la secțiuni are loc pe linii de producție specializate. Asamblarea finală – după munca de conservare și vopsire – este realizată în hala docului, care poate găzdui nave până la 300 m lungime. Lansarea navelor este făcută cu o cală de lansare cu lungime de 230 m. Aceasta limitează programul de producție al VWS la nave de până la 260 m.

(8)

VWS plănuiește să modernizeze și să își raționalizeze producția, precum și să o adapteze la schimbările cererii internaționale, pentru a rămâne competitivă pe piața mondială. În timp ce presupune că și în anii următori vor exista condiții favorabile ale pieței pentru navele de marfă, consideră că cererea se va deplasa către așa numitele „nave Panamax”, pe care VWS nu le poate produce în prezent la costuri competitive. Navele Panamax sunt cele mai mari nave care pot tranzita Canalul Panama, adică nave cu o lungime maximă de 300 m și o lățime de 32,2 m.

(9)

De aceea, VWS pune în aplicare un proiect de investiții pentru a îmbunătăți productivitatea șantierului și pentru a permite șantierului naval să producă în mod eficient nave Panamax mai mari. Proiectul va permite VWS să concureze pe segmentul de piață al navelor Panamax și de aceea va crește potențialul de vânzări al șantierului. VWS presupune că astfel se va obține o utilizare mai echilibrată a utilajelor existente ale șantierului, reducând în mod semnificativ costurile de producție per navă și crescând productivitatea șantierului.

(10)

Investițiile se vor face în prelucrarea oțelului (producția panelurilor și construcția secțiunilor, conservare) astfel încât să se poată construi și manevra construcții din oțel mai mari (secțiuni) și în mărirea calei de lansare cu 40 metri, pentru a permite ridicarea navelor mai lungi.

(11)

În domeniul producției de paneluri și în cel al construcției de secțiuni, într-o hală deja existentă, se va construi o nouă linie de producție pentru paneluri și pentru piese de secțiuni destinate tipurilor mai mari de nave. Mai mult decât atât, pe cală se vor construi patru locații suplimentare în scopul construirii de secțiuni mai mari. În ceea ce privește conservarea, investiția privește extinderea a două din cele patru facilități existente pentru conservare, pentru a putea găzdui secțiuni mai mari. Pentru construcția de nave mai mari, din punct de vedere economic și tehnic, este necesară o capacitate de a construi și manevra construcții din oțel mai mari, deoarece asamblarea finală a navelor mai mari din secțiuni mai mici ar fi ineficientă. Prin mărirea calei de lansare, capacitatea acesteia se va adapta la capacitatea halei docului.

(12)

La încheierea proiectului de investiție, productivitatea companiei VWS va crește de la […] (4) t oțel/1 000 ore lucrătoare în 2005 la […] t oțel/1 000 ore lucrătoare, conform informațiilor prezentate de Germania. Capacitatea șantierului măsurată în tone brute compensate (CGT) nu va crește ca rezultat al proiectului de investiție; se va schimba doar gama de produse, de la portcontainere de mărime medie la portcontainere mari. Capacitatea șantierului de prelucrare a oțelului va crește de la 56 000 tone în 2005 la 64 000 tone în urma punerii în aplicare a proiectului.

(13)

Proiectul a demarat la începutul anului 2005 și s-a încheiat la 28 februarie 2006. Vor fi create 207 noi locuri de muncă directe.

(14)

Proiectul de investiție implică o reducere în ceea ce privește nivelul integrării verticale a șantierului naval. Se presupune că procentul de externalizare va crește de la 17 % din orele de producție în 2005 la aproximativ 28 % la sfârșitul anului 2007. Se estimează că externalizarea crescută va duce la crearea a 400 de noi locuri de muncă în regiunea Stralsund.

(15)

Costurile totale ale proiectului se ridică la 18 669 000 EUR și sunt egale cu costurile eligibile. Aceste costuri pot fi defalcate după cum urmează:

(16)

Germania intenționează să acorde ajutoare de stat care se ridică la 4 200 500 EUR, sumă egală cu 22,5 % din costurile de investiție eligibile, de 18 669 000 EUR. Ajutorul va fi acordat în temeiul a două scheme regionale de ajutor aprobate (5). Cererea de ajutor a fost făcută înainte de începerea proiectului de investiție.

(17)

Comisia a inițiat procedura formală de investigație deoarece și-a exprimat îndoiala că grantul este compatibil cu piața comună. Aceasta avea îndoieli asupra faptului că investițiile în producerea panelurilor și în construcția de secțiuni s-ar putea extinde dincolo de o simplă investiție pentru îmbunătățirea productivității unor utilaje existente. Comisia avea îndoieli și asupra faptului că investițiile în conservarea și în mărirea calei de lansare constituiau investiții eligibile, deoarece obiectivul lor nu părea să fie îmbunătățirea productivității utilajelor existente.

(18)

Mai mult, Comisia avea rezerve asupra faptului că investițiile făcute de VWS ar putea duce la o creștere a capacității șantierului care să nu fie compatibilă cu Cadrul privind ajutoarele de stat acordate în domeniul construcțiilor navale („cadrul”) (6) sau cu piața comună.

(19)

Comisia a primit observații de la beneficiar, de la Asociația germană pentru industria maritimă și a construcțiilor navale și de la Asociația daneză pentru industria maritimă.

(20)

În observațiile sale, VWS subliniază că scopul proiectului de investiție era să crească productivitatea și să îmbunătățească utilizarea capacității. Mai mult, creșterea capacității totale a șantierului nu era nici obiectivul proiectului de investiție și nici efectul concretizării acestuia. Proiectul este, în schimb, o condiție prealabilă pentru inovația produselor dorită de VWS și pentru intrarea pe segmentul de piață al navelor Panamax. VWS subliniază faptul că piața navelor între 2 500 TEU (7) și 4 999 TEU este segmentul de piață optim pentru șantier, deoarece acest segment are cel mai mare potențial de vânzări pe plan mondial, iar presiunea concurenței în Europa este scăzută.

(21)

VWS mai subliniază că, atunci când șantierul a fost reconstruit în perioada 1993-1998, a fost deja conceput ca un șantier pentru Panamax, fapt demonstrat de mărimea halei de construcție a navelor, care este adaptată la mărimea navelor Panamax. Cu toate acestea, la vremea aceea, nu se putea prevedea că cererea pieței se va concentra din ce în ce mai mult spre navele Panamax. Deoarece Bremer Vulkan, care era proprietarul VWS la momentul respectiv, avea deja șantiere echipate pentru construirea de nave Panamax, planurile acestuia preconizau producția de nave mai mici la VWS; de aceea o cală de lansare cu o lungime de 230 m era considerată suficientă.

(22)

VWS explică faptul că situația pieței pentru VWS s-a schimbat în ultimii anii din cauza mai multor factori. Bremer Vulkan nu mai există. Cererea pieței pentru gama originală de produse a VWS nu este suficientă și astfel șantierul s-a specializat în portcontainere de până la 3 000 TEU și în nave specializate mari, pentru utilizare în larg. Deoarece nu mai există cerere pentru vrachiere, nave de pescuit, feriboturi, nave de pasageri sau nave cisternă, care făceau parte din gama originală de produse a VWS, aceste nave nu se mai construiesc. De asemenea, VWS subliniază faptul că piața pentru portcontainere mai mici este caracterizată de o concurență puternică în Germania și, într-o oarecare măsură, în Polonia, în timp ce portcontainerele mai mari din clasa Panamax sunt construite doar pe câteva șantiere europene. Aceasta argumentează că echipamentul său tehnic, în special hala pentru construcția de nave, permite deja construirea de nave Panamax.

(23)

Cu toate acestea, pentru a putea construi în mod eficient nave Panamax, sunt necesare schimbări ale echipamentului tehnic al șantierului. Până în prezent, VW a produs nave între 2 100 și 3 000 TEU și cu o lungime de 197-237 metri. Aceste nave erau construite din 95-111 secțiuni de oțel de până la 16 metri lungime. Fabricarea de astfel de secțiuni este limitată de spațiul disponibil din ateliere și halele de conservare. Navele tip Panamax au o lungime de 295 metri. Fără schimbări ale echipamentului tehnic al șantierului, aceasta ar însemna construirea acestor nave folosind 170 secțiuni pentru fiecare navă și acest lucru ar îmbunătăți manipularea cu 60 %-70 % dacă dimensiunea secțiunilor ar rămâne neschimbată. Deoarece prețul pieței pentru aceste nave este doar cu 20 %-23 % mai mare, VWS trebuie să crească productivitatea dacă dorește să construiască aceste nave viabile din punct de vedere economic. Dacă se dorește construirea și tratarea de secțiuni de până la 32 metri, vor fi astfel necesare investiții în extinderea a două din facilitățile de conservare existente și creșterea producției de paneluri și secțiuni.

(24)

VWS subliniază faptul că lansarea navelor Panamax este deja posibilă cu actuala cală de lansare de 230 metri. Partea navei care depășește lungimea calei de lansare va trebui să fie susținută, de exemplu, de o macara plutitoare. Totuși, o astfel de operație ar atrage după sine riscuri și creșteri de costuri.

(25)

În ceea ce privește capacitatea șantierului, VWS estimează că nu va crește capacitatea totală măsurată în CGT. În 2005 VWS a construit șase portcontainere de câte 2 500 TEU, echivalentul a 110 000 CGT. Aceasta a necesitat prelucrarea a 56 000 tone de oțel, care necesitau 1 725 000 ore lucrătoare. După terminarea proiectului de investiție, șantierul va putea să livreze șapte nave Panamax în 2006 și 2007, folosind 64 000 tone de oțel în 1 900 000 ore lucrătoare pe an. Producția va fi de 108 000 CGT în 2006 și în 2007. Cu CGT neschimbat, cantitatea de oțel prelucrat și numărul orelor lucrătoare necesare va crește până la 14 %.

(26)

VWS accentuează faptul că a semnat contractele pentru construcția de nave Panamax în 2003, când tendința care migra de la nave mai mici la nave mai mari din clasa Panamax a început să fie o amenințare serioasă pentru viabilitatea șantierului, dacă acesta ar fi continuat să construiască nave mai mici. O analiză a fluxului de producție a șantierului arăta că investițiile în cauză ar permite construirea de nave mai mari, cu un grad de productivitate care ar fi competitiv.

(27)

Singurele șantiere active pe segmentul de piață pentru nave între 2 500 și 4 000 TEU (22 000-50 000 CGT), adică segmentul de piață care va fi deservit pe viitor de VWS, sunt șantierele germane ale Aker TW (HDW și Schichau Seebeck) și șantierele poloneze din Gdynia și Szczecin.

(28)

Procentul de piață deținut de șantierele europene în acest segment este de 26,3 %, acestea situându-se în urma Coreei (39,1 %) și înaintea Chinei (24,8 %). De aceea, Coreea și China sunt principalii concurenți în acest segment și vor determina condițiile concurențiale pe viitor. Dacă VWS nu ar intra pe piața navelor Panamax, ar rămâne pe piața navelor de larg, care se caracterizează printr-o concurență intraeuropeană puternică, astfel ieșind de pe segmentul de piață al navelor Panamax, un segment în creștere rapidă. VWS a prezentat cifre arătând că piața se va orienta tot mai mult spre nave mai mari și că segmentul pentru nave de 2 500-5 000 TEU are o creștere peste medie.

(29)

Asociația germană pentru industria maritimă și a construcțiilor navale („Asociația”) observă faptul că preocuparea Comisiei privind o potențială creștere a capacității nu poate decurge din Cadrul privind ajutoarele de stat acordate în domeniul construcțiilor navale. Îndoielile sale nu sunt justificate de situația actuală a pieței și, în special, ajutorul planificat nu va denatura concurența.

(30)

Asociația argumentează că orientarea politicii UE privind ajutoarele de stat acordate în domeniul construcțiilor navale s-a schimbat de-a lungul timpului. Cadrul nu conține nicio dispoziție care ar interzice acordarea unui ajutor pentru investiții în scopul creșterii capacității. De aceea, Asociația presupune că o astfel de dispoziție nu a mai fost considerată adecvată. De asemenea, subliniază faptul că acest cadru se dispensează cât de mult posibil de orice norme specifice sectorului. Problema capacității este menționată doar în contextul ajutorului pentru încetarea activității. Alte tipuri de ajutor, de exemplu ajutorul pentru restructurare, sunt acoperite de normele generale privind ajutoarele de stat.

(31)

Asociația susține, de asemenea, că o interpretare restrictivă a normelor ar contraveni inițiativei LeaderSHIP 2015, care reprezintă una dintre măsurile pentru punerea în aplicare a Strategiei Lisabona. Competitivitatea și productivitatea industriei europene ar trebui sporită prin investiții în cercetare, dezvoltare și inovație, inclusiv în echipamente moderne de producție. Dacă ajutorul de stat pentru investiții nu poate fi legat de creșterea capacității, acest lucru contraveni obiectivului LeaderSHIP 2015 și, în special, obiectivului de păstrare și îmbunătățire a poziției industriei în segmentele de piață selectate. Un asemenea segment, în care Europa deține încă o poziție foarte bună pe piață față de Coreea și China, era cel al portcontainerelor de mărime mică și medie.

(32)

Asociația menționează că investițiile planificate nu vor denatura concurența. La ora actuală nu există probleme de supracapacitate de vreme ce piața mondială a construcțiilor navale experimentează o creștere spectaculoasă. Cererea continuă să fie favorabilă, cu toate că în 2008-2009 este de așteptat o oarecare atenuare. Cu o piață mondială în creștere constantă, se extinde de asemenea transportul maritim, în special transportul de mărfuri industriale pe portcontainere. De aceea este de așteptat o creștere a cererii pentru astfel nave pe viitor.

(33)

Investițiile planificate vor permite VWS să construiască portcontainere de până la 5 000 TEU. Până acum, aceasta putea să construiască nave de până la 3 000 TEU. Piața pentru portcontainere de până la 3 000 TEU este caracterizată de o concurență puternică, având în vedere că aceste nave sunt construite atât de câteva șantiere germane cât și de alte șantiere europene, în special șantierele poloneze de la Gdynia și Szczecin. Chiar și așa, principalii concurenți rămân tot Coreea și China.

(34)

Structura pieței pentru nave cu mai mult de 3 000 TEU este diferită. Cu toate că unele șantiere germane și poloneze sunt echipate din punct de vedere tehnic pentru construcția acestor nave, acestea sunt construite aproape în exclusivitate în Coreea și China.

(35)

Asociația evaluează ca pozitiv potențialul de creștere al segmentului de piață pentru nave de peste 3 000 TEU, având în vedere că segmentul portcontainerelor de tip Panamax a avut o creștere constantă în ultimii ani. Aceasta accentuează faptul că investițiile VWS nu vor denatura concurența intraeuropeană, deoarece la ora actuală aceste nave sunt construite aproape în exclusivitate în Coreea și China. Ar trebui, de asemenea, menționat următorul lucru: China va continua să își intensifice capacitățile și cota de piață în domeniul construcțiilor navale, demonstrând că, în ceea ce privește concurența, este vorba despre o piață de dimensiune mondială și nu doar europeană. Astfel, limitarea posibilităților de investiții pentru șantierele europene ar fi doar în beneficiul concurenților din Coreea și China.

(36)

Asociația daneză pentru industria maritimă consideră că, în cazul de față, ajutorul nu va avea un efect denaturant, din moment ce tipurile de nave care sunt construite și vor fi construite de către VWS nu se suprapun cu programul de producție al șantierelor navale daneze. De asemenea, aceasta subliniază că ajutorul de stat planificat este menit să crească competitivitatea pe piață a VWS pentru portcontainerele mai mari. Concurența pe această piață nouă va veni probabil din țările terțe din afara Europei. De asemenea, există o tendință generală de construire a unor nave mai mari.

(37)

În plus, Asociația daneză pentru industria maritimă subliniază că industria construcțiilor navale în țările terțe din afara Europei este puternic subvenționată. Pentru a putea fi capabilă să reziste la creșterea concurenței, industria europeană a construcțiilor navale trebuie să realizeze investiții importante.

(38)

În observațiile sale privind inițierea procedurii formale de investigație, Germania susține că punctul 26 din Cadrul privind ajutoarele de stat acordate în domeniul construcțiilor navale nu conține nicio dispoziție în ceea ce privește capacitatea și, în special, nu stipulează că este interzis ajutorul pentru investiții în cazul proiectelor care au ca rezultat creșterea capacității ca urmare a unei creșteri a productivității. De asemenea, aceasta subliniază că îmbunătățirea productivității industriei construcțiilor navale constituie unul din obiectivele politicii comunitare în acest sector. Aceasta menționează inițiativa LeaderSHIP 2015, care se referă la îmbunătățirea situației competitivității șantierelor europene și la reducerea dezavantajelor cu care se confruntă industria europeană a construcțiilor navale, ca urmare a subvenționării construcțiilor navale în Asia. Conform Germaniei, acest lucru poate fi realizat doar prin creșteri ale productivității.

(39)

În opinia Germaniei, din punctul 3 al Cadrului privind ajutoarele de stat acordate în domeniul construcțiilor navale nu se deduce că impactul unui proiect de investiții asupra capacității trebuie luat în considerare în evaluarea compatibilității. Germania continuă să susțină că piața construcțiilor navale nu mai este caracterizată de factorii menționați la punctul 3, ci de un registru solid de comenzi, de prețuri ridicate și de reducerea capacității.

(40)

Germania subliniază, de asemenea, că în ultimii aproximativ 20 de ani, cota de piață a industriei europene a construcțiilor navale s-a redus și că Japonia, Coreea și China și-au sporit cotele cu ajutorul subvențiilor de la stat. Această subvenționare este menționată la punctul 3 litera (c) din cadru ca unul dintre factorii specifici ai sectorului care trebuie luați în considerare. De aceea, șantierele navale europene trebuie să facă eforturi susținute pentru creșterea productivității.

(41)

Conform Germaniei, fiecare creștere a productivității duce automat la creșterea randamentului instalațiilor. Prin urmare, o creștere a productivității, așa cum este cerută de cadru, nu poate fi interpretată în sensul că aceeași cantitate este produsă cu un consum mai redus, și anume cu muncă mai puțină. Germania subliniază în continuare că scopul ajutorului regional este de a contribui la dezvoltarea regională și la crearea locurilor de muncă. Astfel, creșterile de productivitate nu ar trebui aibă ca rezultat reduceri ale locurilor de muncă.

(42)

În ceea ce privește situația pieței, Germania subliniază că transportul de mărfuri este în creștere și că, pe piața portcontainerelor, este perceptibilă tendința către nave mai mari. Deja există nave de peste 5 000 TEU și previziunile recente indică tendințe către nave cu o capacitate de peste 8 000 TEU. Deoarece asemenea nave mari pot intra doar în câteva porturi, va fi încă nevoie de nave mai mici pentru manipularea încărcăturilor, ca de exemplu cele care urmează să fie construite de către VWS. Prin urmare, tendința către nave mai mari nu are niciun impact negativ asupra cererii de nave mai mici, cum sunt cele construite de către VWS.

(43)

În plus, Germania furnizează detalii despre proiectul de investiție al VWS, capacitatea de prelucrare a oțelului, consumul de muncă și productivitatea șantierului înainte și după terminarea proiectului. Aceasta menționează că investițiile sunt necesare pentru asigurarea competitivității șantierului și pentru păstrarea celor 1 200 de locuri de muncă.

(44)

Referitor la o creștere potențială a capacității șantierului ca rezultat al investițiilor, Germania menționează că investițiile nu afectează sectoarele care au fost identificate ca blocaje tehnice în cadrul șantierului. În decizia sa de a iniția procedura formală de investigație, Comisia a explicat că aceste blocaje tehnice determină capacitatea unui șantier. Astfel, Germania demonstrează că, în conformitate cu propriile criterii ale Comisiei, capacitatea șantierului rămâne neschimbată.

(45)

De asemenea, Germania susține că articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE nu este afectat de acordarea ajutorului pentru investiții și face referire la principiul investitorului privat în economia de piață. Din moment ce VWS finanțează 77,5 % din costurile de investiții din fonduri proprii, prin aceasta asumându-și un risc, se poate presupune că investițiile respectă criteriile economiei de piață.

(46)

Din punctul de vedere al Germaniei, ajutorul pentru investiții nu denaturează concurența și, prin urmare, articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE nu este afectat, atâta timp cât construcțiile navale reprezintă o piață internațională, care este deja denaturată de subvenționarea șantierelor navale asiatice. La ora actuală, șantierele europene operează, de asemenea, la înaltă capacitate și pentru anii viitori se prevede un important potențial de creștere. În plus, în evaluarea situației competitivității, ar trebui luați în considerare doar concurenții care sunt activi în același segment de piață, cum ar fi, de exemplu, construcția navelor Panamax. Pentru anii următori, acestea au registrele de comenzi pline și capacitățile lor pe deplin exploatate.

(47)

Cu privire la viitoarele progrese ale pieței și potențiale probleme de supracapacitate descrise de către Comisie în decizia sa de a iniția procedura formală de investigație, Germania subliniază că previziunile nu sunt foarte sigure și că nu a fost furnizată nicio dovadă din partea Comisiei cu privire la progresele previzionate ale pieței. Faptul că pe viitor pot apărea probleme de supracapacitate nu înseamnă că ajutorul planificat va duce la o denaturare a concurenței în sensul articolului 87 alineatul (1) din tratat. Din aceleași motive, nu este afectat nici comerțul între statele membre.

(48)

În final, în ceea ce privește compatibilitatea cu articolul 87 alineatul (3) din Tratatul CE, Germania argumentează că ajutorul este în conformitate cu politica industrială europeană, care are ca scop îmbunătățirea poziției și competitivității industriei europene a construcțiilor navale, așa cum este stipulat în inițiativa LeaderSHIP 2015.

(49)

Referitor la observațiile părților terțe, Germania subliniază că acestea justifică evaluarea Germaniei în sensul că ajutorul planificat este compatibil cu piața comună.

(50)

În conformitate cu articolul 87 din Tratatul CE, este incompatibil cu piața comună orice tip de ajutor acordat de către un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre. În temeiul jurisprudenței consacrate a Curților Comunității Europene, este îndeplinit criteriul schimburilor comerciale afectate dacă întreprinderea destinatară desfășoară o activitate economică ce implică un schimb comercial între statele membre.

(51)

Ajutorul este furnizat de landul Mecklenburg-Pomerania de Vest, fiind astfel imputabil statului. Acest ajutor conferă întreprinderii VWS un avantaj pe care compania nu l-ar fi obținut pe piață.

(52)

VWS construiește nave maritime. Datorită faptului că aceste nave sunt comercializate la scară largă, măsura amenință denaturarea concurenței și afectează comerțul dintre statele membre. În acest sens, argumentele prezentate de Germania sunt neconvingătoare. În conformitate jurisprudența consacrată, în cazul în care ajutorul întărește poziția unei întreprinderi în comparație cu alte întreprinderi concurente în ceea ce privește schimburile comerciale intracomunitare, în mod normal, acestea din urmă trebuie privite ca fiind afectate de acest ajutor. (8)

(53)

În ceea ce privește argumentul Germaniei conform căruia nu există probe legate de viitoare potențiale probleme de supracapacitate și nici de o denaturare a concurenței în temeiul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, trebuie subliniat că o măsură îndeplinește condițiile pentru aplicarea articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE dacă amenință să denatureze concurența și este capabilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre (9).

(54)

Referitor la observația Asociației potrivit căreia măsura în discuție nu denaturează concurența intraeuropeană deoarece navele care vor fi construite de VWS sunt la ora actuală construite aproape exclusiv în Coreea și China, Comisia subliniază că portcontainerele care urmează să fie construite de către VWS nu pot fi considerate ca o piață separată, ci se află în concurență cu celelalte portcontainere construite de către alte șantiere europene.

(55)

Prin urmare, grantul constituie un ajutor acordat de stat în temeiul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE și trebuie evaluat ca atare.

(56)

Articolul 87 alineatele (2) și (3) din Tratatul CE prevede exceptări de la interzicerea generală de acordare a ajutorului de stat prevăzută la articolul 87 alineatul (1).

(57)

În vederea evaluării ajutoarelor acordate în domeniul construcțiilor navale, Comisia a adoptat Cadrul privind ajutoarele de stat în domeniul construcțiilor navale („Cadrul”), conform căruia „construcție navală” în cadrul Comunității înseamnă construcția navelor maritime comerciale autopropulsate. Activitățile VWS intră sub incidența acestei definiții, deci ajutorul acordat VWS trebuie să fie evaluat având în vedere Cadrul. Comisia nu are niciun indiciu că VWS construiește și nave de pescuit pentru Comunitate. În conformitate cu orientările generale privind ajutorul de stat pentru pescuit și acvacultură (10), nu poate fi acordat niciun ajutor șantierelor navale pentru construcția navelor de pescuit comunitare.

(58)

Punctul 26 din Cadru prevede următoarele: „Ajutorul regional acordat în domeniul construcțiilor navale, al reparațiilor navale sau al conversiei navale poate fi considerat compatibil cu piața comună numai dacă ajutorul este acordat pentru investiții în retehnologizarea sau modernizarea șantierelor existente, care nu sunt legate de o restructurare financiară a șantierului (șantierelor) respectiv(e) și având drept scop îmbunătățirea productivității instalațiilor existente.”

(59)

În regiunile prevăzute la articolul 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE, intensitatea ajutorului nu poate depăși 22,5 % sau plafonul de ajutor regional aplicabil, cea mai scăzută valoare dintre acestea două fiind cea care trebuie luată în considerare. Mai mult, ajutorul se limitează la susținerea cheltuielilor eligibile definite în orientările comunitare generale privind ajutorul regional.

(60)

Punerea în aplicare a proiectului va permite VWS să construiască în mod rentabil nave Panamax. Conform informațiilor prezentate de către beneficiar, cu instalațiile actuale șantierul ar putea deja să construiască nave Panamax, care sunt mai mari decât navele pe care le construiește acum. Acestea ar fi totuși asamblate din 170 de secțiuni de până la 16 m lungime, acest lucru fiind ineficient și necompetitiv. Pentru a ridica aceste nave cu cala de lansare existentă, o macara plutitoare ar trebui să susțină partea navei care depășește lungimea actuală a calei de lansare. Acest lucru nu ar fi profitabil și ar presupune un risc sporit de accidente.

(61)

După terminarea proiectului de investiție, șantierul va putea să construiască nave Panamax utilizând 110 secțiuni de până la 32 m lungime. Pentru producerea acestor secțiuni mai mari, sunt necesare investiții într-o nouă linie de producție pentru producția de paneluri și de părți de secțiuni, precum și pentru construirea a patru locații adiționale pentru construirea acestor secțiuni. Extinderea facilităților de conservare va permite șantierului manipularea acestor secțiuni mai mari. Astfel proiectul de investiție va raționaliza procesul de producție al VWS.

(62)

Investițiile în extinderea calei de lansare vizează adaptarea lungimii calei la lungimea navelor care vor fi ridicate. De aceea, nu va fi necesară utilizarea unei macarale plutitoare. Astfel, extinderea îmbunătățește procesul de ridicare a navelor Panamax.

(63)

Prin urmare, Comisia consideră că adaptarea facilităților de producție în vederea construirii eficiente a navelor Panamax poate fi privită ca o retehnologizare sau o modernizare a unui șantier existent.

(64)

După încheierea proiectului de investiție, productivitatea va crește de la aproximativ 32,6 t oțel/1 000 ore lucrătoare în 2005 la aproximativ 38,2 t oțel/1 000 ore lucrătoare. Astfel proiectul va îmbunătăți productivitatea instalațiilor existente. Capacitatea șantierului măsurată în tone brute compensate (CGT) nu va fi afectată (11). Capacitatea măsurată din punct de vedere al prelucrării oțelului va crește de la 56 000 tone în 2005 la 64 000 tone în 2006. Comisia consideră că această creștere a capacității de prelucrare a oțelului este un efect colateral al îmbunătățirii productivității și, în comparație cu creșterile de productivitate obținute, aceasta nu este excesivă.

(65)

De aceea, Comisia concluzionează că, în ansamblu, proiectul de investiție îndeplinește condițiile stabilite, și anume că vizează investiții în retehnologizarea sau modernizarea șantierelor existente, cu scopul de a îmbunătăți productivitatea instalațiilor existente. De asemenea, aceasta constată că ajutorul se limitează la susținerea cheltuielilor eligibile definite prin orientările comunitare generale privind ajutorul regional și că este respectat plafonul de ajutor aplicabil de 22,5 %.

(66)

Comisia concluzionează că ajutorul regional planificat pentru VWS respectă condițiile privind ajutorul regional, astfel cum este prevăzut în Cadru. Prin urmare, ajutorul îndeplinește condițiile pentru a fi considerat compatibil cu piața comună,

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/41

(1)

La data de 16 august 2006, Comisia a primit o notificare, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004, privind o concentrare în care P.H. Glatfelter Company („Glatfelter”, SUA) a preluat controlul exclusiv asupra Lydney Business de la J.R. Crompton Ltd in Administration („Lydney Business”, Regatul Unit) prin achiziționarea de acțiuni.

(2)

Atât Glatfelter, cât și Lydney sunt întreprinderi active în producerea de material fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei. Analiza de piață realizată de Comisie a arătat că, în ciuda unor cote importante pe piața mondială a materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei, partea care a făcut notificarea va fi constrânsă de anumiți concurenți, în special de întreprinderea britanică Purico, care și-a mărit recent, în mod considerabil, capacitatea de producție în China. Mai mult, concurența pe care o fac materialele alternative materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei va exercita o constrângere asupra capacității părții care a făcut notificarea de a mări prețurile. Prin urmare, decizia concluzionează că această concentrare nu împiedică în mod semnificativ concurența efectivă.

(3)

Glatfelter, cotată la bursa din New York, este un fabricant din sectorul „hârtie de specialitate” și „fibre compozite”. Hârtia de specialitate include tapetul, hârtia specială de imprimat etc. Prin filialele de producție, Glatfelter fabrică material fibros format din suspensie apoasă destinat producției de punguțe de ceai, filtre de cafea și doze de cafea, precum și alte tipuri de hârtie de specialitate.

(4)

Lydney Business face parte din activele fostei Crompton Ltd in Administration (denumită în continuare „Crompton”, Regatul Unit). Crompton fabrica hârtie de specialitate și material fibros format din suspensie apoasă și era primul furnizor pe piața pliculețelor de ceai și a filtrelor de cafea. În Regatul Unit, Crompton deținea trei uzine de producție, cu un total de șase mașini de hârtie cu sită înclinată: fabrica Lydney cu trei mașini cu sită înclinată și una pentru fibrele de polipropilenă, fabrica Simpson Clough cu două mașini cu sită înclinată și fabrica Devon Valley cu o mașină înclinată și una cu sită plată.

(5)

După ce Crompton a fost plasată sub administrare judiciară (procedură de insolvabilitate în vigoare în Regatul Unit) la data de 7 februarie 2006, administratorii desemnați („administratorii”) au decis să vândă activele Crompton. Prin urmare, administratorii au decis să organizeze o vânzare publică. După ce au fost evaluate mai multe oferte indicative inițiale, administratorii au decis, conform părții care a făcut notificarea, să invite Glatfelter și alte întreprinderi să trimită o ofertă finală.

(6)

La data de 9 martie 2006, Glatfelter, prin intermediul filialei sale Glatfelter UK, a achiziționat majoritatea activelor unității de producție pe care Crompton o avea la Lydney, Gloucestershire, Regatul Unit, inclusiv toate activele corporale și necorporale necesare pentru a asigura continuitatea activității întreprinderii Lydney Business. Cu toate acestea, anumite contracte și servicii administrative asigurate în trecut de sediul Crompton au fost excluse. Toate activele care fac obiectul tranzacției sunt denumite „Lydney Business”. Tranzacția privind achiziția Lydney Business de către Glatfelter este denumită „tranzacția Lydney”.

(7)

După sesizarea Comisiei, în conformitate cu articolul 22 din regulamentul privind concentrările economice, administratorii au pus capăt contractului condițional cu Glatfelter cu privire la Simpson Clough Business. Apoi, administratorii au vândut Simpson Clough Business societății Purico în iunie 2006. Pe lângă fabricile Simpson Clough și Devon Valley, Simpson Clough Business include de asemenea sediul Crompton, drepturile asupra denumirii comerciale, anumite contracte și filiala de vânzare din SUA a Crompton.

(8)

Prezentul caz se referă la materialul fibros format din suspensie apoasă. Materialele fibroase formate din suspensie apoasă sunt foițe de țesut poros format dintr-un amestec de fibre naturale și/sau sintetice și sunt produse în mașini cu sită înclinată. Materialul fibros format din suspensie apoasă este o pânză de fibră nețesută, similară hârtiei sau țesăturilor, fabricată printr-un procedeu modificat de fabricare a hârtiei.

(9)

În ceea ce privește materialul fibros format din suspensie apoasă, activitățile Glatfelter și Lydney Business se suprapun în segmentul de fabricație și de vânzare a materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei (pliculețe de ceai, filtre de cafea și doze de cafea). Activitățile celor două societăți se suprapun și aplicațiile pe care materialului fibros format din suspensie apoasă le are în fabricarea bateriilor.

(10)

Partea care a făcut notificarea a recunoscut că, având în vedere diferitele aplicații (în domenii ca filtrarea ceaiului și a cafelei, pastă de hârtie pentru baterii, mațe artificiale, hârtie decor barieră), substituibilitatea cererii între diferitele tipuri de material fibros format din suspensie apoasă este limitată. Cu toate acestea, pe baza nivelului ridicat al substituibilității ofertei, partea care a făcut notificarea a identificat piața pentru materialul fibros format din suspensie apoasă ca fiind piața relevantă a produsului.

(11)

Pe piața materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei, analiza Comisiei a arătat că, având în vedere specificațiile produselor, clienții nu se aprovizionează, pentru filtrarea ceaiului și/sau a cafelei, cu material fibros format din suspensie apoasă conceput pentru alte aplicații. Prin urmare, substituibilitatea cererii este limitată, deoarece diferitele categorii de materiale fibroase formate din suspensie apoasă trebuie să îndeplinească cerințe foarte stricte pentru a asigura compatibilitatea cu mașinile de conversie și cerințe specifice cu privire la aplicația finală a produsului (de exemplu, porozitate, grosime, flexibilitate, respectarea normelor).

(12)

În ceea ce privește substituibilitatea cererii, partea care a făcut notificarea susține că trecerea de la producerea unui tip de material fibros format din suspensie apoasă destinat unei aplicații la cea a unui tip de material fibros format din suspensie apoasă destinat unei alte aplicații nu necesită, de obicei, o investiție semnificativă. Acest lucru nu a fost confirmat în analiza de piață a Comisiei. Anumite mașini de hârtie cu sită înclinată sunt, într-o anumită măsură, flexibile din punctul de vedere al utilizării. Cu toate acestea, majoritatea mașinilor de hârtie cu sită înclinată sunt concepute pentru un uz bine definit. Prin urmare, aceste mașini sunt optimizate pentru producerea unui anumit tip de material fibros format din suspensie apoasă. Drept consecință, în general numai mașinile de hârtie cu sită înclinată care au fost concepute cu acest scop pot produce materiale fibroase formate din suspensie apoasă pentru producerea de ceai și de cafea.

(13)

În mod similar, și în cazul mașinilor cu sită înclinată care pot produce materiale fibroase formate din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei, dar care nu fac acest lucru în prezent, sunt necesare investiții semnificative care să permită acest tip de producție. Modificarea unei mașini cu sită înclinată necesită, de asemenea, o perioadă considerabilă.

(14)

Crearea de întreprinderi într-un domeniu neexplorat ar necesita o investiție și mai mare și ar lua mult mai mult timp. Pe lângă o investiție considerabilă pentru o nouă mașină cu sită înclinată, acest lucru ar necesita crearea unei rețele de vânzare, asistență tehnică și distribuție. Analiza pieței arată de asemenea că este necesar ca materialul fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și cafelei să fie certificat în majoritatea țărilor înainte de a fi pus pe piață și clienții trebuie să testeze materialul pe mașinile lor.

(15)

Prin urmare, decizia concluzionează că piața relevantă de produse cuprinde materialul fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei.

(16)

În segmentul de piață al materialului fibros format din suspensie apoasă folosit la producerea bateriilor, ancheta Comisiei a arătat că există o anumită substituibilitate a ofertei. Deoarece materialul fibros format din suspensie apoasă folosit la producerea bateriilor nu trebuie să respecte normele de contact cu alimentele, numărul mașinilor de hârtie cu sită înclinată care pot produce material fibros format din suspensie apoasă folosit la producerea bateriilor nu este limitat la mașinile care sunt folosite, de exemplu, pentru filtrarea ceaiului și a cafelei sau pentru mațe artificiale. Majoritatea mașinilor care produc tipurile de material fibros format din suspensie apoasă folosite la filtrarea ceaiului și a cafelei pot totuși produce și pastă de hârtie pentru baterii. Analiza de piață arată că materialul fibros format din suspensie apoasă folosit la producerea bateriilor este produs și cu mașini care, printre altele întrebuințări, produc material fibros format din suspensie apoasă pentru saci de aspirator, benzi adezive și mațe artificiale.

(17)

Decizia a lăsat definirea exactă a pieței produsului deschisă dezbaterii: chiar luând în considerare delimitarea cea mai strâmtă a pieței relevante de produse, și anume „materialul fibros format din suspensie apoasă pentru pastă de hârtie pentru baterii”, tranzacția nu constituie un obstacol semnificativ în calea concurenței.

(18)

Părțile care au făcut notificarea a susținut că piețele geografice relevante sunt de dimensiune mondială.

(19)

În analiza sa de piață, Comisia a confirmat că piața geografică pentru materialul fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei este de dimensiune mondială. Acest lucru este datorat tiparelor comerciale și absenței costurilor prohibitive în domeniul transporturilor. În plus, o nouă capacitate (mașina ZPM) a apărut în China, care ar putea face concurență operatorilor care activează în special în spațiul SEE. Furnizorii de material fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei, precum și clienții cu activități mondiale coroborează aceste concluzii.

(20)

Prin urmare, decizia concluzionează că piața geografică relevantă a materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei este de dimensiune mondială.

(21)

Chiar dacă clienții au indicat că își procură și prelucrează material fibros format din suspensie apoasă pentru pastă de hârtie pentru baterii în interiorul spațiului SEE, analiza pieței confirmă că cerințele de reglementare nu sunt considerate un obstacol în calea comerțului mondial. Producătorii de pastă de hârtie pentru baterii își distribuie în general produsele în toată lumea. În plus, costurile scăzute ale transportului contribuie la formarea unei piețe mondiale. Lipsa asistenței tehnice și teama unor clienți de a-și motiva opoziția față de importuri ar putea fi compensate prin crearea unei rețele locale de vânzare și asistență tehnică.

(22)

Prin urmare, decizia concluzionează că piața geografică relevantă a materialului fibros format din suspensie apoasă pentru pastă de hârtie pentru baterii este de dimensiune mondială.

(23)

Pe piața mondială a materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei, procentajul vânzărilor entității ieșite din concentrare a crescut până la aproximativ 60-70 % (Glatfelter, 30-40 %, Lydney Business, 20-30 %) în anul 2005. Înainte ca întreprinderea Crompton să fie plasată sub administrare judiciară, existau trei concurenți principali activi pe piață (Glatfelter, Crompton și Ahlstrom). După punerea în aplicare a operațiunii notificate, vor exista în continuare trei concurenți credibili (Glatfelter, Purico și Ahlstrom). Pe lângă achiziționarea Simpson Clough de la Crompton și a fabricilor Devon Valley (precum și a mărcii comerciale a întreprinderii Crompton), Purico pune în funcționare noua sa capacitate ZPM din China, intrând astfel pe piața materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei mai mult sau mai puțin concomitent cu tranzacția notificată. Ahlstrom deține în prezent aproximativ [10-30 %] din piața mondială și Purico deține în prezent aproximativ [10-30 %] din piața mondială.

(24)

Cota de piață ridicată și creșterea semnificativă a capacității a entității formate în urma achiziției sunt indicatori de putere de piață. Cu toate acestea, capacitatea părții de a crește prețurile va fi constrânsă de câțiva concurenți, în special de Purico. Prin achiziționarea fabricilor Simpson Clough și Devon Valley, Purico a câștigat poziția și avantajele unui furnizor recunoscut de către clienți, inclusiv de cei activi la nivel mondial. Acțiunile achiziționate de la Crompton, precum și modernitatea fabricii ZPM din China vor conferi întreprinderii Purico o poziție potrivită pentru a concura eficient cu producția sa ZPM de material fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei. Analiza pieței a confirmat faptul că această mașină constituie o constrângere concurențială semnificativă pentru fabricanții europeni, deoarece poate, în prezent, să producă aproximativ 1-10 kt/an de produse din același sector ca Simpson Clough, fiind vorba în special de material fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei.

(25)

În plus, în cazul în care partea care a făcut notificarea crește prețurile și scade producția de material fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei, Ahlstrom și-ar putea crește producția. Dacă Glatfelter crește prețul în mod considerabil, precum și rentabilitatea materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei, Ahlstrom și-ar putea reorienta capacitatea sau ar putea investi în mărirea capacității prin convertirea mașinii existente sau prin cumpărarea sau convertirea unei mașini de ocazie. Ahlstrom dispune de know-how și de tehnologia necesară pentru a converti și a utiliza o astfel de mașină. De asemenea, Ahlstrom are o rețea de distribuție și de vânzare deja existentă.

(26)

În cele din urmă, și alți furnizori de material fibros format din suspensie apoasă care ar putea produce material fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei constrâng Glatfelter. În prezent, nu toți au posibilitatea de a produce material fibros format din suspensie apoasă cu strat dublu; de asemenea, acești furnizori par să se adreseze clienților mai mici, ale căror standarde de calitate sunt mai mici decât ale clienților mai mari. Totuși, în momentul în care acești furnizori își vor dezvolta mai bine material fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei, se vor putea adresa și ei clienților mai mari. În plus, chiar fără a încerca să se adreseze clienților mai mari, își pot mări volumul vânzărilor, substituindu-se astfel, parțial, altor producători din sectorul filtrării ceaiului și a cafelei, nelăsând posibilitatea întreprinderii Glatfelter de a-și crește prețurile sau de a-și limita producția.

(27)

Comisia a constatat, de asemenea, că o anumită presiune concurențială este exercitată de materialele alternative asupra materialului fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei (de exemplu, „spun bond” și nailon). Deși în prezent nu se așteaptă ca materialele alternative să înlocuiască materialul fibros format din suspensie apoasă într-o măsură semnificativă, este posibil ca, în viitor, o parte din cererea clienților să se reorienteze spre materialele alternative, eliberând capacitatea suplimentară pentru materialul fibros format din suspensie apoasă pentru filtrarea ceaiului și a cafelei și, într-o anumită măsură, constrângând astfel capacitatea părții care a făcut notificarea de a exercita puterea de piață și de a crește prețurile.

(28)

Prin urmare, decizia concluzionează că este puțin probabil să se producă efecte unilaterale, deoarece partea va fi constrânsă în capacitatea de a crește prețurile de către anumiți concurenți puternici și, într-o anumită măsură, de materialele alternative. În ceea ce privește efectele coordonate, decizia concluzionează de asemenea, după o examinare atentă a structurii pieței, a reacției clienților și a reacției concurenților actuali sau potențiali, că este puțin probabil ca astfel de efecte să se producă.

(29)

Analiza Comisiei arată că segmentul de piață al pastei de hârtie pentru baterii se caracterizează printr-o cerere scăzută și concentrată, combinată cu o importantă ofertă potențială din partea altor producători de material fibros format din suspensie apoasă, și că cota de piață estimată pentru entitatea rezultată în urma concentrării ar fi scăzută. Pe această bază, Comisia consideră că este puțin probabil ca tranzacția propusă să aibă o incidență anticoncurențială asupra acestei piețe.

(30)

La data de 6 decembrie 2006, cu ocazia celei de-a 146-a întâlniri, Comitetul consultativ în materie de concentrări a emis un aviz favorabil privind prezentul proiect de decizie și a aprobat adoptarea deciziei.

(31)

Decizia concluzionează că operația de concentrare propusă nu afectează în mod semnificativ concurența eficientă în cadrul pieței comune sau al unei părți majore din aceasta, în special ca rezultat al creării sau al întăririi unei poziții dominante. Prin urmare, aceasta declară concentrarea compatibilă cu piața comună și cu Acordul SEE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și articolul 8 alineatul (1) din regulamentul privind concentrările economice și cu articolul 57 din Acordul SEE. Se concluzionează că, prin procedură verbală, Comisia a luat notă de avizul Comitetului consultativ în materie de concentrări din 6 decembrie 2006, de raportul final al consilierului-audiator în prezentul caz și a adoptat decizia anexată în limba engleză, care este limba autentică.

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/45

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, Regatul Unit a primit în martie 2001 o solicitare din partea întreprinderii Makhteshim Agan Ltd în vederea includerii substanței active novaluron în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Decizia 2001/861/CE a Comisiei (2) a confirmat că dosarul este complet și că poate fi considerat ca îndeplinind, în principiu, cerințele privind datele și informațiile din anexele II și III la directiva în cauză.

(2)

Confirmarea caracterului complet al dosarului este necesară pentru a permite examinarea detaliată a acestuia și pentru a permite statelor membre acordarea de autorizații provizorii cu o durată maximă de trei ani pentru produsele de protecție a plantelor care conțin substanța activă în cauză, cu respectarea condițiilor stabilite la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE și, în special, a celei referitoare la evaluarea detaliată a substanței active și a produsului de protecție a plantelor, ținând seama de cerințele stabilite de directiva în cauză.

(3)

Pentru această substanță activă, efectele asupra sănătății umane și a mediului au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE, pentru utilizările propuse de către solicitant. Statul membru raportor a prezentat Comisiei proiectul de raport de evaluare la data de 19 septembrie 2005.

(4)

În urma înaintării proiectului raportului de evaluare de către statul membru raportor, s-a considerat necesară solicitarea informațiilor suplimentare de la solicitant. Statul membru raportor trebuie să examineze aceste informații și să transmită evaluarea sa. În consecință, examinarea dosarului este încă în curs, iar evaluarea sa nu va putea fi finalizată în termenul prevăzut de Directiva 91/414/CEE.

(5)

Deoarece evaluarea nu a evidențiat până în prezent niciun motiv de preocupare imediată, ar trebui să li se permită statelor membre prelungirea pentru o perioadă de 24 de luni a autorizațiilor provizorii acordate pentru produsele de protecție a plantelor care conțin substanța activă în cauză, în conformitate cu dispozițiile articolului 8 din Directiva 91/414/CEE, pentru a permite continuarea examinării dosarului. Se așteaptă ca evaluarea și procesul de adoptare a unei decizii privind eventuala includere a novaluronului în anexa I să poată fi finalizate în termen de 24 de luni.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/46

(1)

În urma unei invitații oficiale a Guvernului Republicii Democrate Congo (RDC), la 9 decembrie 2004 Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2004/847/PESC referitoare la misiunea de poliție a Uniunii Europene la Kinshasa (RDC) în ceea ce privește unitatea integrată de poliție (EUPOL „Kinshasa”) (1) prevăzută în Acordul global și complet privind tranziția în Republica Democratică Congo, semnat la Pretoria, la 17 decembrie 2002, și memorandumul asupra armatei și securității, din 29 iunie 2003.

(2)

În urma promulgării, la 18 februarie 2006, a Constituției RDC, desfășurarea alegerilor în RDC în 2006 a marcat încheierea procesului de tranziție și a permis formarea în 2007 a unui guvern. Programul de guvernare prevede în special o reformă globală a sectorului de securitate (RSS), elaborarea unui concept național, precum și acțiuni prioritare de reformă în domeniul poliției, al forțelor armate și al justiției.

(3)

Organizația Națiunilor Unite și-a reafirmat sprijinul pentru RSS prin mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate și conduce misiunea Organizației Națiunilor Unite în RDC (MONUC), care contribuie la securitatea și stabilitatea țării. La 15 mai 2007, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1756 (2007) de prelungire a mandatului MONUC și care permite contribuția acesteia, în strânsă colaborare cu ceilalți parteneri internaționali, inclusiv Uniunea Europeană (UE), la eforturile de susținere a guvernului în cadrul procesului inițial de planificare a RSS.

(4)

UE a oferit un sprijin constant pentru procesul de tranziție în RDC și pentru RSS, inclusiv prin punerea în practică a trei operațiuni în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC): EUSEC RD Congo (2), EUPOL Kinshasa și Operațiunea EUFOR RD Congo (3).

(5)

Fiind conștientă de interesul pe care îl prezintă o abordare globală care să articuleze diversele inițiative angajate, UE și-a afirmat, în cadrul concluziilor adoptate de Consiliu la 15 septembrie 2006, disponibilitatea de a asigura coordonarea eforturilor depuse de comunitatea internațională în sectorul securității, în strânsă cooperare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru susținerea autorităților congoleze în acest domeniu.

(6)

În acest context, Secretariatul General al Consiliului și serviciile Comisiei au efectuat, în octombrie 2006 și martie 2007, două misiuni de evaluare în RDC, în mod concertat cu autoritățile congoleze, în vederea dezvoltării unei abordări globale a UE în domeniul RSS.

(7)

La 7 decembrie 2006, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2006/913/PESC de modificare și de prelungire a Acțiunii comune 2004/847/PESC. Noul mandat, în vigoare până la 30 iunie 2007, a permis EUPOL „Kinshasa” să își consolideze, de asemenea, rolul de consiliere a poliției congoleze în vederea facilitării, în colaborare cu misiunea EUSEC RD Congo, a procesului de reformă a sectorului securității în RDC.

(8)

La 14 mai 2007, Consiliul a aprobat un concept de operații pentru o misiune de poliție în cadrul politicii europene în materie de securitate și apărare privind RSS și interfața sa cu justiția în RDC, misiune denumită EUPOL RD Congo. Acest concept prevede în special că nu va exista o perioadă de discontinuitate între sfârșitul activităților EUPOL Kinshasa și începutul activităților EUPOL RD Congo.

(9)

La aceeași dată, 14 mai 2007, Consiliul a aprobat un concept general revizuit privind continuarea misiunii de consiliere și de asistență în domeniul RSS în RDC, EUSEC RD Congo.

(10)

Ar trebui favorizate sinergiile între cele două misiuni, EUSEC RD Congo și EUPOL RD Congo, având de asemenea în vedere trecerea eventuală de la cele două misiuni la o misiune unică.

(11)

În vederea sporirii coerenței activităților UE în RDC, ar trebui asigurată o coordonare cât mai strânsă între diferiții actori UE atât la Kinshasa, cât și la Bruxelles, în special prin stabilirea de acorduri corespunzătoare. Reprezentantul special al UE (RSUE) pentru regiunea Marilor Lacuri africane ar trebui să îndeplinească un rol important în această privință, având în vedere mandatul său.

(12)

La 15 februarie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/112/PESC (4) privind numirea domnului Roeland VAN DE GEER în calitate de nou RSUE pentru regiunea Marilor Lacuri africane.

(13)

La 11 mai 2007, Secretarul General/Înaltul Reprezentant (SG/ÎR) a adresat o scrisoare autorităților congoleze pentru a le face cunoscută disponibilitatea UE de a-și continua și aprofunda angajamentul actual în domeniul RSS și în vederea obținerii unui consimțământ formal din partea acestora. Prin scrisoarea din 2 iunie 2007, autoritățile congoleze au acceptat în mod formal oferta UE și au invitat-o să desfășoare o misiune în acest scop.

(14)

Ar fi oportun ca state terțe să participe la proiect, în conformitate cu orientările generale definite de Consiliul European.

(15)

Mandatul misiunii este pus în aplicare într-un context de securitate care se poate deteriora și care este susceptibil să dăuneze obiectivelor PESC, astfel cum sunt definite la articolul 11 din tratat,

—

contribuie la reforma și la restructurarea Poliției Naționale Congoleze (PNC) susținând crearea unei forțe de poliție viabile, profesionale și multietnice/integrate ținând cont de importanța poliției de proximitate pe întreg teritoriul țării, autoritățile congoleze fiind implicate pe deplin în acest proces;

—

contribuie la îmbunătățirea interacțiunii între poliție și sistemul judiciar penal în sens larg;

—

contribuie la asigurarea coerenței de ansamblu a eforturilor desfășurate în materie de RSS;

—

acționează în strânsă legătură cu EUSEC RD Congo și cu proiectele Comisiei, și în coordonare cu celelalte eforturi agreate la nivel internațional în domeniul reformei poliției și a justiției penale.

(a)

șeful misiunii,

(b)

o echipă de consilieri de poliție la nivel strategic,

(c)

o echipă de consilieri de poliție la nivel operativ,

(d)

o echipă de consilieri juridici la nivel strategic și operativ,

(e)

sprijin administrativ.

(a)

experți integrați în diferite grupuri de lucru de reformă a poliției, precum și consilieri desemnați în posturi organizaționale și decizionale cheie din Comitetul de monitorizare a reformei poliției (CMRP), creat de autoritățile congoleze;

(b)

experți detașați în cadrul Poliției Naționale Congoleze (PNC), în special în posturile cheie, precum și desemnați în posturi de conducere din poliția judiciară și poliția de menținere a ordinii;

(c)

un sprijin în domeniul dreptului penal în scopul de a adăuga activităților din domeniul poliției o interfață cu justiția în materie penală și de a da curs unor aspecte importante ale justiției în materie penală, inclusiv în ceea ce privește dreptul penal militar;

(d)

o expertiză cu rolul de a contribui la lucrările privind aspectele orizontale ale RSS.

(a)

cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu normele și procedurile Comunității aplicabile în domeniul bugetar, sub rezerva că nicio prefinanțare nu rămâne proprietatea Comunității. Resortisanții statelor terțe sunt autorizați să participe la licitații;

(b)

șeful misiunii răspunde pe deplin pentru activitățile întreprinse în cadrul contractului său, în fața Comisiei, care îi supervizează acțiunile.

13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/52

(1)

În urma unei invitații oficiale a Guvernului Republicii Democrate Congo, Consiliul a adoptat la 2 mai 2005 Acțiunea comună 2005/355/PESC privind misiunea de consiliere și de asistență a Uniunii Europene în domeniul reformei sectorului de securitate în Republica Democrată Congo (1) (RDC) (EUSEC RD Congo), în special pentru susținerea procesului de tranziție în RDC, inclusiv formarea unei armate naționale, restructurate și integrate, instaurată prin Acordul global și complet, semnat de părțile congoleze la Pretoria, la 17 decembrie 2002, urmat de Actul final semnat la Sun City la 2 aprilie 2003.

(2)

În urma ratificării în 2005 a Constituției celei de-a treia Republici Congoleze, desfășurarea alegerilor în RDC în 2006 a marcat încheierea procesului de tranziție și a permis formarea în 2007 a unui guvern care a adoptat un program de guvernare care prevede în special o reformă globală a sectorului securității, elaborarea unui concept național, precum și acțiuni prioritare de reformă în domeniul poliției, forțelor armate și justiției.

(3)

Organizația Națiunilor Unite și-a reafirmat sprijinul pentru procesul de tranziție și reforma sectorului de securitate (RSS) prin mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate și conduce misiunea Organizației Națiunilor Unite în Republica Democrată Congo (MONUC), care contribuie la securitatea și stabilitatea țării. La 15 mai 2007, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat rezoluția 1756 (2007) de prelungire a mandatului MONUC și care permite contribuția acesteia, în strânsă coordonare cu ceilalți parteneri internaționali, și în special cu Uniunea Europeană (UE), la eforturile de susținere a guvernului în cadrul procesului inițial de planificare a RSS.

(4)

UE a oferit un sprijin constant procesului de tranziție în RDC și reformei sectorului securității, inclusiv prin adoptarea a alte două acțiuni comune; Acțiunea comună 2004/847/PESC din 9 decembrie 2004 privind misiunea de poliție a Uniunii Europene la Kinshasa (RDC) cu privire la unitatea de poliție integrată (EUPOL Kinshasa) (2) și Acțiunea comună 2006/319/PESC din 27 aprilie 2006 privind operația militară a Uniunii Europene de sprijinire a misiunii Organizației Națiunilor Unite în Republica Democrată Congo (MONUC) pe durata procesului electoral (3) (Operația EUFOR RD Congo).

(5)

Fiind conștientă de interesul pe care îl prezintă o abordare globală care să articuleze diversele inițiative angajate, UE și-a afirmat, în cadrul concluziilor adoptate de Consiliu la 15 septembrie 2006, disponibilitatea de a asigura coordonarea eforturilor depuse de comunitatea internațională în sectorul de securitate, în strânsă cooperare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru sprijinirea autorităților congoleze în acest domeniu.

(6)

La 14 mai 2007, Consiliul a aprobat conceptul general revizuit pentru desfășurarea misiunii de consiliere și asistență în domeniul reformei sectorului de securitate în RDC.

(7)

La 14 mai 2007, Consiliul a aprobat un concept de operații privind o misiune de poliție condusă în cadrul politicii europene comune în domeniul securității și apărării RSS și interfața între aceasta și justiție în Republica Democrată Congo, denumită EUPOL RD Congo. La 12 iunie 2007, Consiliul a adoptat acțiunea comună a Consiliului privind misiunea de poliție în cadrul reformei sectorului de securitate (RSS) și interfața sa cu justiția în Republica Democrată Congo (EUPOL RD Congo). Această misiune urmează să înlocuiască misiunea EUPOL Kinshasa.

(8)

Ar trebui favorizate sinergiile între cele două misiuni, EUPOL RD Congo și EUSEC RD Congo, având în vedere, de asemenea, perspectiva unei eventuale treceri de la cele două misiuni la o misiune unică.

(9)

În vederea sporirii coerenței activităților UE în RDC, ar trebui asigurată o coordonare cât mai strânsă între diverșii actori ai UE atât la Kinshasa, cât și la Bruxelles, în special prin intermediul unor acorduri corespunzătoare. Reprezentantul special al UE (RSUE) pentru regiunea Marilor Lacuri Africane ar trebui să îndeplinească un rol important în această privință, având în vedere mandatul său.

(10)

La 15 februarie 2007, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2007/112/PESC (4) privind numirea domnului Roeland VAN DE GEER în calitate de nou RSUE pentru regiunea Marilor Lacuri Africane.

(11)

La data de 11 mai 2007, Secretarul General/Înaltul Reprezentant (SG/ÎR) pentru politica externă și de securitate comună a adresat guvernului RDC o scrisoare prezentând angajamentul reînnoit al UE.

(12)

Acțiunea comună 2005/355/PESC a fost modificată de mai multe ori în scopul consolidării misiunii, în special prin Acțiunea comună 2005/868/PESC privind punerea în aplicare a unui proiect de asistență tehnică privind modernizarea schemei de plată din cadrul Ministerului Apărării în RDC și prin Acțiunea comună 2007/192/PESC privind instituirea unei celule însărcinate cu sprijinul pentru proiecte specifice finanțate sau puse în aplicare de către state membre și consilieri la nivelul administrațiilor militare provinciale. Mandatul misiunii expiră la 30 iunie 2007 și ar trebui prelungit și revizuit, având în vedere conceptul revizuit pentru misiune.

(13)

Din motive de claritate, este oportună înlocuirea acțiunii comune menționate și a modificărilor sale ulterioare cu o nouă acțiune comună.

(14)

Ar fi oportun ca state terțe să participe la proiect, în conformitate cu orientările generale definite de Consiliul European.

(15)

Situația actuală din domeniul securității în RDC ar putea să se degradeze, ceea ce ar putea avea grave repercusiuni asupra procesului de consolidare a democrației, a statului de drept și a securității la nivel internațional și regional. Un angajament continuu al UE sub aspectul efortului politic și al resurselor va contribui la consolidarea stabilității în regiune,

a)

să furnizeze consiliere și asistență autorităților congoleze în acțiunile întreprinse în vederea integrării, restructurării și reconstrucției armatei congoleze, în special prin:

b)

să conducă și să finalizeze proiectul de asistență tehnică referitor la modernizarea schemei de plată din cadrul Ministerului Apărării din RDC, denumit în continuare „proiectul de schemă de plată”, astfel încât să îndeplinească sarcinile definite în conceptul general referitor la acest proiect;

c)

să identifice și să contribuie la elaborarea diferitelor proiecte și opțiuni pe care UE sau statele membre ale acesteia pot decide să le sprijine în materie de reformă a sectorului securității;

d)

să supervizeze și să asigure punerea în aplicare a proiectelor specifice finanțate sau inițiate de statele membre în cadrul obiectivelor misiunii, în coordonare cu Comisia;

și

(e)

să contribuie la asigurarea coerenței de ansamblu a eforturilor desfășurate în materie de RSS.

a)

un birou la Kinshasa, care cuprinde, în special:

b)

consilieri care au fost desemnați pentru posturile-cheie din administrația centrală a Ministerului Apărării de la Kinshasa, precum și pe lângă administrațiile provinciale care aparțin de Ministerul Apărării.

(c)

o echipă responsabilă cu proiectul schemei de plată cuprinzând:

a)

cheltuielile sunt gestionate în conformitate cu normele și procedurile Comunității aplicabile în domeniul bugetar, sub rezerva că nici o prefinanțare nu rămâne proprietatea Comunității. Resortisanții statelor terțe sunt autorizați să participe la licitații;

b)

șeful misiunii răspunde pe deplin pentru activitățile întreprinse în cadrul contractului său în fața Comisiei, care îi supervizează acțiunile.