Jurnalul Oficial L 39/13 f

I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

13.2.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/1

REGULAMENTUL (CE) NR. 106/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 15 ianuarie 2008

privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou

(versiune reformată)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Se impune adoptarea unor modificări substanțiale la Regulamentul (CE) nr. 2422/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 noiembrie 2001 privind programul comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (3). Din motive de claritate, regulamentul în cauză ar trebui să fie reformat.

(2)

Echipamentele de birou reprezintă o parte importantă a consumului total de electricitate. Diversele modele comercializate pe piața comunitară utilizează niveluri diferite de energie electrică pentru executarea de funcții similare și există un potențial semnificativ de optimizare a eficienței energetice a acestora.

(3)	Ameliorarea eficacității energetice a echipamentelor de birou ar trebui să contribuie la ameliorarea competitivității Comunității și a securității aprovizionării acesteia cu energie, precum și la protecția mediului și a consumatorilor.

(4)	Este esențială promovarea măsurilor care au ca obiectiv funcționarea corespunzătoare a pieței interne.

(5)	Este de dorit să se coordoneze inițiativele naționale de etichetare referitoare la eficiența energetică, pentru a fi reduse la minimum efectele adverse ale măsurilor de punere în aplicare a acestor inițiative asupra industriei și comerțului.

(6)

Deoarece obiectivul acțiunii propuse, și anume stabilirea normelor aplicabile programului comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(7)

Protocolul la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, aprobat la Kyoto la 11 decembrie 1997, impune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității cu 8 %, cel mai târziu în perioada 2008-2012. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt necesare măsuri mai riguroase în vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon în cadrul Comunității.

(8)

De asemenea, în Decizia nr. 2179/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 1998 privind reexaminarea programului Comunității Europene de politică și de acțiune în materie de protecție a mediului și de dezvoltare durabilă „Spre o dezvoltare durabilă” (4), se precizează că etichetarea referitoare la eficiența energetică a echipamentelor reprezintă o prioritate esențială în vederea integrării în domeniul energetic a cerințelor privind protecția mediului.

(9)	Rezoluția Consiliului din 7 decembrie 1998 privind eficiența energetică în Comunitatea Europeană (5) a solicitat o mai mare utilizare a etichetării aparatelor și echipamentelor.

(10)	Este de dorit să se coordoneze, oricând este oportun, cerințele, etichetele și metodele de încercare privind eficiența energetică.

(11)

Majoritatea echipamentelor de birou eficiente din punct de vedere energetic sunt accesibile la costuri suplimentare reduse sau fără costuri suplimentare și, prin urmare, prin economia de electricitate realizată, pot compensa în numeroase cazuri costul suplimentar, într-un termen rezonabil de scurt. În consecință, obiectivele economisirii de energie și reducerii emisiilor de dioxid de carbon pot fi atinse în acest domeniu la un cost avantajos și fără inconveniente pentru consumatori sau industrie.

(12)

Echipamentele de birou sunt comercializate în toată lumea. Acordul din 20 decembrie 2006 dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (6) (denumit în continuare „acordul”) ar trebui să faciliteze schimburile comerciale internaționale cu aceste echipamente, precum și protecția mediului. Acordul ar trebui să fie pus în aplicare în cadrul Comunității.

(13)

Eticheta Energy Star referitoare la eficiența energetică este utilizată în întreaga lume. Pentru a influența cerințele programului de etichetare Energy Star, Comunitatea ar trebui să participe la acest program și la elaborarea specificațiilor tehnice necesare. La stabilirea acestor specificații tehnice împreună cu Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Protecția Mediului („USEPA”), Comisia ar trebui să urmărească stabilirea unor niveluri ridicate de eficiență energetică, având în vedere politica și obiectivele Comunității privind eficiența energetică.

(14)	Este necesar un sistem eficace de punere în aplicare pentru a se garanta o aplicare corectă a programului de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, condiții de concurență loială pentru producători și protecția drepturilor consumatorilor.

(15)	Prezentul regulament ar trebui să se aplice numai echipamentelor de birou.

(16)

Directiva 92/75/CEE a Consiliului din 22 septembrie 1992 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse la aparatele de uz casnic (7) nu este instrumentul cel mai potrivit pentru echipamentele de birou. Măsura cea mai eficientă, din punctul de vedere al costului pentru promovarea eficienței energetice a echipamentelor de birou, constă într-un program voluntar de etichetare.

(17)

Sarcina de a contribui la stabilirea și la revizuirea specificațiilor tehnice comune ar trebui să fie încredințată unui organism competent, Biroul Energy Star al Comunității Europene, pentru a se obține punerea în aplicare a programului de etichetare referitoare la eficiența energetică în condiții de eficiență și neutralitate. Acest birou ar trebui să fie compus din reprezentanți naționali și reprezentanți ai părților interesate.

(18)

Este necesar să se asigure coerența și coordonarea programului de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou cu prioritățile politicii comunitare și cu alte sisteme comunitare de etichetare sau de certificare a calității, precum cele stabilite prin Directiva 92/75/CEE și prin Regulamentul (CEE) nr. 880/92 al Consiliului din 23 martie 1992 privind sistemul comunitar de acordare a etichetei ecologice (8).

(19)

Programul de etichetare referitoare la eficiența energetică ar trebui, de asemenea, să completeze măsurile luate în contextul Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie (9). Prin urmare, este necesară garantarea coerenței și coordonării între programul Energy Star și sistemul în materie de proiectare ecologică.

(20)

Este de dorit să se coordoneze programul comunitar Energy Star conceput pe baza acordului cu alte sisteme voluntare de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou din Comunitate, astfel încât să se poată evita orice confuzie pentru consumatori, precum și eventuale denaturări ale pieței.

(21)	Este necesar să se garanteze transparența în punerea în aplicare a programului Energy Star și să se asigure coerența acestuia cu normele internaționale relevante pentru a se facilita accesul și participarea la sistem a producătorilor și a exportatorilor din țările din afara Comunității.

(22)	Prezentul regulament ia în considerare experiența acumulată în cursul perioadei inițiale de punere în aplicare a programului Energy Star în Comunitate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectiv

Prezentul regulament stabilește normele aplicabile programului comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (denumit în continuare „programul Energy Star”), astfel cum este definit în acord.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică grupurilor de produse reprezentând echipamente de birou definite în anexa C la acord, sub rezerva oricărei modificări a acesteia în conformitate cu articolul XII din acord.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)	„emblemă comună” reprezintă marca redată în anexa A la acord;

(b)

„participanți la program” reprezintă producătorii, asamblorii, exportatorii, importatorii, comercianții cu amănuntul și alte persoane sau entități care se angajează să promoveze echipamentele de birou desemnate ca fiind eficiente din punct de vedere energetic și corespunzătoare specificațiilor comune definite la litera (c) și care au optat pentru participarea la programul Energy Star, înregistrânduse la Comisie;

(c)	„specificații comune” reprezintă cerințele de eficiență energetică și de performanță, inclusiv metodele de încercare, utilizate pentru a determina dacă echipamentele de birou eficiente din punct de vedere energetic întrunesc cerințele necesare pentru a beneficia de emblema comună.

Articolul 4

Principii generale

(1) Programul Energy Star se coordonează, dacă este cazul, cu alte norme și sisteme comunitare de etichetare sau de certificare a calității, precum și cu sisteme cum ar fi, în special, sistemul comunitar de atribuire a etichetei ecologice stabilit prin Regulamentul (CEE) nr. 880/92, indicarea consumului de energie și de alte resurse al aparatelor de uz casnic, prin etichetare și informații standard despre produs, astfel cum se prevede în Directiva 92/75/CEE și în măsurile de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE.

(2) Participanții la program pot să aplice emblema comună pe echipamentele lor de birou și pe materialele promoționale aferente.

(3) Participarea la programul Energy Star este voluntară.

(4) Echipamentele de birou pentru care utilizarea emblemei comune a fost autorizată de USEPA sunt, până la proba contrarie, considerate a fi în conformitate cu prezentul regulament.

(5) Fără a aduce atingere niciunei reglementări comunitare privind evaluarea și marcajul de conformitate și/sau acordurilor internaționale încheiate între Comunitate și țările terțe în ceea ce privește accesul pe piața comunitară, Comisia sau statele membre pot să supună unor teste produsele cărora li se aplică dispozițiile prezentului regulament și care sunt comercializate pe piața comunitară, în scopul de a verifica conformitatea lor cu cerințele prezentului regulament.

Articolul 5

Înregistrarea participanților la program

(1) Cererile de participare la program se depun la Comisie.

(2) Comisia ia decizia de aprobare a participării unui solicitant la program, după ce verifică acordul solicitantului cu privire la respectarea orientărilor privind utilizarea emblemei comune cuprinse în anexa B la acord. Comisia publică pe pagina de Internet a programului Energy Star o listă actualizată a participanților la program, pe care o transmite periodic statelor membre.

Articolul 6

Promovarea criteriilor de eficiență energetică

Pe durata acordului, Comisia și celelalte instituții comunitare, precum și autoritățile guvernamentale centrale în sensul Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (10) specifică, pentru contractele de achiziții publice a căror valoare atinge sau depășește pragurile prevăzute la articolul 7 din directiva menționată anterior, cerințe referitoare la eficiența energetică cel puțin la fel de stricte ca specificațiile comune, fără a aduce atingere legislației comunitare și naționale și criteriilor economice.

Articolul 7

Alte sisteme voluntare de etichetare referitoare la eficiența energetică

(1) Alte sisteme voluntare existente, precum și sistemele voluntare noi de etichetare referitoare la eficiența energetică pentru echipamentele de birou din statele membre pot să coexiste cu programul Energy Star.

(2) Comisia și statele membre acționează în vederea asigurării coordonării necesare între programul Energy Star și sistemele naționale de etichetare, precum și cu alte sisteme de etichetare existente în Comunitate sau în statele membre.

Articolul 8

Biroul Energy Star al Comunității Europene

(1) Comisia înființează un Birou Energy Star al Comunității Europene („BESCE”) compus din reprezentanții naționali menționați la articolul 9, precum și din reprezentanți ai părților interesate. BESCE analizează punerea în aplicare a programului Energy Star în cadrul Comunității și oferă consultanță și asistență Comisiei, dacă este cazul, pentru a-i permite să-și îndeplinească rolul de organ de gestionare, astfel cum se prevede la articolul IV din acord.

(2) Comisia veghează, în măsura în care îi este posibil în cadrul activităților sale, ca BESCE să mențină pentru fiecare grup de produse reprezentând echipamente de birou o participare echilibrată a tuturor părților relevante interesate de grupul de produse respectiv, cum ar fi producătorii, comercianții cu amănuntul, importatorii, asociațiile de protecție a mediului și organizațiile de consumatori.

(3) Comisia, asistată de BESCE, monitorizează introducerea pe piață a produselor purtând emblema comună și evoluțiile înregistrate în legătură cu eficiența energetică a echipamentelor de birou, în scopul revizuirii din timp a specificațiilor comune.

(4) Comisia stabilește regulamentul de procedură al BESCE ținând cont de punctele de vedere exprimate de reprezentanții naționali din cadrul BESCE.

Articolul 9

Reprezentanți naționali

Fiecare stat membru desemnează, după caz, experți naționali în materie de politică energetică, autorități sau persoane (denumite în continuare „reprezentanți naționali”) răspunzătoare de îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezentul regulament. În cazul în care sunt desemnați mai mulți reprezentanți naționali, statul membru definește competențele respective ale acestor reprezentanți și cerințele de coordonare care le sunt aplicabile.

Articolul 10

Planul de acțiune

În conformitate cu obiectivul definit la articolul 1, Comisia stabilește un plan de acțiune. Planul de acțiune cuprinde o strategie de dezvoltare a programului Energy Star, care stabilește, pentru următorii trei ani:

(a)	obiectivele pentru ameliorarea eficienței energetice, ținând cont de necesitatea de a atinge un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a mediului, precum și nivelul de prezență pe piață pe care programul Energy Star ar trebui să încerce să îl realizeze la nivel comunitar;

(b)	o listă neexhaustivă a echipamentelor de birou care ar trebui considerate ca prioritare pentru includerea în programul Energy Star;

(c)	inițiative educaționale și promoționale;

(d)	propuneri de coordonare și de cooperare între programul Energy Star și alte sisteme voluntare de etichetare referitoare la eficiența energetică în vigoare în statele membre.

Comisia își revizuiește planul de acțiune cel puțin o dată pe an și îl pune la dispoziția publicului.

Articolul 11

Proceduri pregătitoare pentru revizuirea criteriilor tehnice

(1) În vederea pregătirii revizuirii specificațiilor comune și a grupurilor de produse reprezentând echipamente de birou incluse în anexa C la acord și înainte de a transmite proiectul de propunere sau de a formula un răspuns către USEPA în conformitate cu procedurile stabilite prin acord și prin Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (11), trebuie luate măsurile stabilite la alineatele (2)-(5) din prezentul articol.

(2) Comisia poate solicita BESCE să formuleze o propunere de revizuire a acordului sau a specificațiilor comune ale unui produs. Comisia poate transmite BESCE o propunere de revizuire a specificațiilor comune ale unui produs sau a acordului. De asemenea, BESCE poate transmite Comisiei o propunere din proprie inițiativă.

(3) Comisia consultă BESCE de fiecare dată când primește de la USEPA o propunere de revizuire a acordului.

(4) La elaborarea opiniei adresate Comisiei, membrii BESCE iau în considerare rezultatele studiilor de fezabilitate și de piață, precum și tehnologia disponibilă pentru reducerea consumului de energie.

(5) Comisia acordă o atenție deosebită obiectivului de a stabili un nivel ridicat pentru specificațiile comune, astfel cum se prevede la articolul I alineatul (3) din acord, în scopul de a reduce consumul de energie, și ia în considerare tehnologia disponibilă și costurile asociate. Înainte de a-și exprima opinia privind noile specificații comune, BESCE ține seama, în special, de cele mai recente rezultate ale studiilor de proiectare ecologică.

Articolul 12

Supravegherea pieței și controlul abuzurilor

(1) Emblema comună nu poate fi utilizată decât pentru produsele prevăzute în acord și în conformitate cu orientările privind utilizarea emblemei comune din anexa B la acord.

(2) Orice publicitate falsă sau înșelătoare, sau utilizarea unei etichete sau a unei embleme de natură să creeze confuzie cu emblema comună sunt interzise.

(3) Comisia asigură utilizarea corectă a emblemei comune, întreprinzând sau coordonând acțiunile descrise la articolul IX alineatele (2), (3) și (4) din acord. Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea dispozițiilor prezentului regulament pe teritoriul lor și informează Comisia. Statele membre pot să semnaleze Comisiei, pentru ca aceasta să poată lua primele măsuri, cazurile de nerespectare a dispozițiilor în cauză de către participanții la program.

Articolul 13

Evaluare

Cu un an înainte de expirarea acordului, Comisia întocmește și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de monitorizare a eficienței energetice pe piața echipamentelor de birou din Comunitate, care conține o evaluare a eficacității programului Energy Star. Raportul conține atât date calitative, cât și cantitative, precum și informații referitoare la beneficiile rezultate din programul Energy Star, și anume economia de energie și beneficiile ecologice în materie de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Articolul 14

Revizuire

Înainte ca părțile la acord să discute reînnoirea acestuia, în conformitate cu articolul XIV alineatul (2) din acord, Comisia evaluează desfășurarea programului Energy Star din perspectiva experienței dobândite în cursul aplicării sale.

Articolul 15

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 2422/2001 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se consideră trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 16

Dispoziții finale

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 15 ianuarie 2008.

Pentru Parlamentul European

Președintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Președintele

J. LENARČIČ

(1) JO C 161, 13.7.2007, p. 97.

(2) Avizul Parlamentului European din 10 iulie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 17 decembrie 2007.

(3) JO L 332, 15.12.2001, p. 1.

(4) JO L 275, 10.10.1998, p. 1.

(5) JO C 394, 17.12.1998, p. 1.

(6) JO L 381, 28.12.2006, p. 26.

(7) JO L 297, 13.10.1992, p. 16. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(8) JO L 99, 11.4.1992, p. 1. Regulament abrogat prin Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 237, 21.9.2000, p. 1).

(9) JO L 191, 22.7.2005, p. 29.

(10) JO L 134, 30.4.2004, p. 114. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1422/2007 al Comisiei (JO L 317, 5.12.2007, p. 34).

(11) JO L 381, 28.12.2006, p. 24.

ANEXĂ

Regulamentul (CE) nr. 2422/2001	Prezentul regulament
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 1 ultima teză	—
Articolul 2	Articolul 2
Articolul 3	Articolul 3
Articolul 4 alineatul (1)	Articolul 4 alineatul (1)
Articolul 4 alineatul (2)	Articolul 4 alineatul (2)
—	Articolul 4 alineatul (3)
Articolul 4 alineatul (3)	Articolul 4 alineatul (4)
Articolul 4 alineatul (4)	Articolul 4 alineatul (5)
Articolul 5	Articolul 5
Articolul 6 alineatul (1)	—
Articolul 6 alineatul (2)	—
Articolul 6 alineatul (3)	Articolul 6
Articolul 7	Articolul 7
Articolul 8 alineatul (1)	Articolul 8 alineatul (1)
Articolul 8 alineatul (2)	—
Articolul 8 alineatul (3)	Articolul 8 alineatul (2)
—	Articolul 8 alineatul (3)
Articolul 8 alineatul (4)	Articolul 8 alineatul (4)
Articolul 8 alineatul (5)	—
Articolul 9	Articolul 9
Articolul 10 primul paragraf teza introductivă	Articolul 10 primul paragraf teza introductivă
Articolul 10 primul paragraf prima liniuță	Articolul 10 primul paragraf litera (a)
Articolul 10 primul paragraf a doua liniuță	Articolul 10 primul paragraf litera (b)
Articolul 10 primul paragraf a treia liniuță	—
—	Articolul 10 primul paragraf litera (c)
Articolul 10 primul paragraf a patra liniuță	Articolul 10 primul paragraf litera (d)
Articolul 10 al doilea paragraf prima teză	Articolul 10 al doilea paragraf
Articolul 11 primul paragraf	Articolul 11 alineatul (1)
Articolul 11 punctul 1	Articolul 11 alineatul (2)
Articolul 11 punctul 2	Articolul 11 alineatul (3)
Articolul 11 punctul 3 prima teză	Articolul 11 alineatul (4)
Articolul 11 punctul 3 a doua teză	Articolul 11 alineatul (5) prima teză
—	Articolul 11 alineatul (5) ultima teză
Articolul 12	Articolul 12
Articolul 13	—
—	Articolul 13
Articolul 14 primul paragraf	Articolul 14
Articolul 14 al doilea paragraf	—
—	Articolul 15
Articolul 15	Articolul 16
Anexă	—

13.2.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/16

REGULAMENTUL (CE) NR. 110/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 15 ianuarie 2008

privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social (1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, desemnarea şi prezentarea băuturilor spirtoase (3) şi Regulamentul (CEE) nr. 1014/90 al Comisiei din 24 aprilie 1990 de stabilire a normelor de aplicare privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase (4) şi-au dovedit eficacitatea în reglementarea sectorului băuturilor spirtoase. Cu toate acestea, în lumina experienţei recente, este necesară clarificarea normelor aplicabile în domeniul definirii, al desemnării, al prezentării şi al etichetării băuturilor spirtoase, precum şi în domeniul protecţiei indicaţiilor geografice ale anumitor băuturi spirtoase, ţinând cont, în acelaşi timp, şi de metodele tradiţionale de producţie. Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 ar trebui abrogat şi înlocuit.

(2)

Sectorul băuturilor spirtoase este important pentru consumatori, pentru producători şi pentru sectorul agricol din cadrul Comunităţii. Măsurile aplicabile sectorului băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor, la prevenirea practicilor dolosive, la obţinerea transparenţei pieţei şi a unei concurenţe loiale. În acest mod, măsurile ar trebui să protejeze reputaţia pe care băuturile spirtoase comunitare au dobândit-o în cadrul Comunităţii şi pe piaţa mondială, ţinând în continuare seama de practicile tradiţionale utilizate la fabricarea băuturilor spirtoase, precum şi de cererea crescândă de protecţie şi informare a consumatorilor. Inovarea tehnologică ar trebui, de asemenea, luată în considerare, pentru categoriile pentru care această inovare duce la îmbunătăţirea calităţii, fără a afecta caracterul tradiţional al băuturilor spirtoase în cauză.

(3)	Producţia de băuturi spirtoase constituie un debuşeu important pentru produsele agricole comunitare. Această legătură strânsă cu sectorul agricol ar trebui să fie subliniată de cadrul de reglementare.

(4)

Pentru a asigura o abordare mai sistematică a legislaţiei care reglementează băuturile spirtoase, prezentul regulament ar trebui să stabilească criterii bine definite pentru producţia, desemnarea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, precum şi cu privire la protecţia indicaţiilor geografice.

(5)

În interesul consumatorilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor băuturilor spirtoase introduse pe piaţă în Comunitate, indiferent dacă sunt produse în Comunitate sau în ţări terţe. În vederea exportului unor băuturi spirtoase de înaltă calitate şi pentru a menţine şi a îmbunătăţi reputaţia băuturilor spirtoase comunitare pe piaţa mondială, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, unor astfel de băuturi produse în Comunitate pentru export. Prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, folosirii alcoolului etilic sau a distilatelor de origine agricolă în producţia de băuturi alcoolice şi utilizării denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea produselor alimentare. În cazuri excepţionale în care legislaţia unei ţări terţe importatoare o impune, prezentul regulament ar trebui să permită acordarea unei derogări de la dispoziţiile anexelor I şi II la prezentul regulament în conformitate cu procedura de reglementare cu control.

(6)

În general, prezentul regulament ar trebui să se concentreze în continuare asupra definiţiilor băuturilor spirtoase care ar trebui să fie clasificate pe categorii. Aceste definiţii ar trebui să respecte în continuare practicile tradiţionale de calitate, dar ar trebui completate sau actualizate în cazul în care definiţiile anterioare lipsesc sau sunt insuficiente sau în cazul în care asemenea definiţii pot fi îmbunătăţite ca urmare a dezvoltării tehnologice.

(7)

Pentru a ţine cont de aşteptările consumatorilor în ceea ce priveşte materiile prime utilizate pentru vodcă, în special în statele membre cu o tradiţie în producerea acesteia, ar trebui să se prevadă obligaţia de a furniza informaţii adecvate cu privire la materiile prime utilizate în cazul în care vodca este produsă din materii prime de origine agricolă, altele decât cereale şi/sau cartofi.

(8)

În plus, alcoolul etilic utilizat la fabricarea băuturilor spirtoase şi a altor băuturi alcoolice ar trebui să fie exclusiv de origine agricolă, pentru a răspunde aşteptărilor consumatorilor şi a se conforma practicilor tradiţionale. Acest lucru ar trebui să asigure şi o piaţă de desfacere pentru produsele agricole de bază.

(9)

Având în vedere importanţa şi complexitatea sectorului băuturilor spirtoase, este necesar să se prevadă măsuri specifice privind desemnarea şi prezentarea băuturilor spirtoase, care să depăşească nivelul normelor orizontale instituite prin Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor alimentare, precum şi la publicitatea acestora (5). Aceste măsuri specifice ar trebui, de asemenea, să împiedice utilizarea improprie a termenului „băutură spirtoasă” şi a denumirilor băuturilor spirtoase pentru produse care nu respectă definiţiile prevăzute în prezentul regulament.

(10)	Deşi este important să se asigure că, în general, perioada de maturare sau vechimea se referă numai la cel mai nou ingredient alcoolic, prezentul regulament ar trebui să permită o derogare pentru a ţine seama de procedeele tradiţionale de învechire reglementate de către statele membre.

(11)

În conformitate cu tratatul, la punerea în aplicare a unei politici privind calitatea şi pentru a permite existenţa unui nivel ridicat de calitate al băuturilor spirtoase şi diversitate în cadrul sectorului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a adopta norme mai stricte decât cele stabilite prin prezentul regulament, privind producerea, desemnarea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase produse pe propriul lor teritoriu.

(12)

Directiva 88/388/CEE a Consiliului din 22 iunie 1988 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind aromele utilizate în produsele alimentare şi materiile sursă pentru producerea acestora (6) se aplică băuturilor spirtoase. Prin urmare, este necesar să se stabilească în prezentul regulament norme care nu sunt deja prevăzute în directiva respectivă.

(13)

Este important să se ţină seama în mod adecvat de dispoziţiile Acordului privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Acordul TRIPS”), în special ale articolelor 22 şi 23, şi de dispoziţiile Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, care sunt parte integrantă a Acordului de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului (7).

(14)

Având în vedere că Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare (8) nu se aplică băuturilor spirtoase, normele privind protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase ar trebui să fie stabilite prin prezentul regulament. Indicaţiile geografice ar trebui înregistrate, identificând băuturile spirtoase ca avându-şi originea pe teritoriul unei ţări sau într-o regiune sau localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputaţie sau altă caracteristică a băuturii spirtoase poate fi atribuită în mod esenţial originii sale geografice.

(15)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească o procedură nediscriminatorie pentru înregistrarea, respectarea, modificarea şi eventuala anulare a indicaţiilor geografice din ţările terţe sau ţări ale Uniunii Europene, în conformitate cu Acordul TRIPS, recunoscând totodată statutul special al indicaţiilor geografice recunoscute.

(16)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei (9).

(17)

În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită: să acorde derogări de la anumite părţi ale prezentului regulament în cazul în care dreptul unei ţări importatoare impune acest lucru; să stabilească un nivel maxim de îndulcire pentru completarea gustului; să acorde o derogare de la normele care reglementează indicarea unei perioade de maturare sau a vechimii; să adopte decizii privind cererile de înregistrare, privind anularea sau retragerea indicaţiilor geografice, precum şi privind modificarea dosarului tehnic; să modifice lista definiţiilor şi a cerinţelor tehnice, definiţiile băuturilor spirtoase clasificate pe categorii şi lista indicaţiilor geografice înregistrate şi să deroge de la procedura care reglementează înregistrarea indicaţiilor geografice şi modificarea dosarului tehnic. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentului regulament, printre altele prin eliminarea unor astfel de elemente sau prin completarea prezentului regulament cu noi elemente neesenţiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(18)

Tranziţia de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 la cele prevăzute în prezentul regulament poate crea dificultăţi care nu sunt soluţionate în prezentul regulament. Măsurile necesare în vederea acestei tranziţii, precum şi măsurile necesare pentru soluţionarea problemelor practice specifice din sectorul băuturilor spirtoase ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE.

(19)

Pentru a facilita tranziţia de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, fabricarea băuturilor spirtoase în temeiul regulamentului respectiv ar trebui permisă în primul an de aplicare a prezentului regulament. Ar trebui prevăzută, de asemenea, comercializarea stocurilor existente până la epuizarea acestora,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI CATEGORII DE BĂUTURI SPIRTOASE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament stabileşte norme privind definirea, desemnarea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, precum şi privind protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase.

(2) Prezentul regulament se aplică tuturor băuturilor spirtoase introduse pe piaţă în Comunitate, indiferent dacă sunt produse în Comunitate sau în ţări terţe, precum şi celor produse în Comunitate pentru export. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, utilizării alcoolului etilic şi/sau a distilatelor de origine agricolă la fabricarea băuturilor alcoolice şi utilizării denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea produselor alimentare.

(3) În cazuri excepţionale în care dreptul ţării terţe importatoare impune acest lucru, se poate acorda o derogare de la dispoziţiile anexelor I şi II la prezentul regulament, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3).

Articolul 2

Definiţia băuturii spirtoase

(1) În sensul prezentului regulament, „băutură spirtoasă” înseamnă băutura alcoolică:

(a)	destinată consumului uman;

(b)	având caracteristici organoleptice specifice;

(c)	având o concentraţie alcoolică de minimum 15 % vol.;

(d)

care a fost produsă:

(i)

fie direct:

—	prin distilarea, cu sau fără adaos de arome, a unor produse fermentate natural; şi/sau

—	prin macerarea sau printr-o procesare similară a materialelor vegetale în alcool etilic de origine agricolă şi/sau distilate de origine agricolă, şi/sau băuturi spirtoase în sensul prezentului regulament; şi/sau

—	prin adăugarea de arome, zahăr sau alte produse edulcorante menţionate în anexa I punctul 3 şi/sau de alte produse agricole şi/sau alimente în alcool etilic de origine agricolă şi/sau în distilate de origine agricolă şi/sau în băuturi spirtoase, în sensul prezentului regulament;

(ii)

fie din amestecul unei băuturi spirtoase cu una sau mai multe dintre următoarele:

—	alte băuturi spirtoase; şi/sau

—	alcool etilic de origine agricolă sau distilate de origine agricolă; şi/sau

—	alte băuturi alcoolice; şi/sau

—

băuturi.

(2) Cu toate acestea, băuturile ce intră sub incidenţa codurilor NC 2203, 2204, 2205, 2206 şi 2207 nu sunt considerate băuturi spirtoase.

(3) Concentraţia alcoolică minimă prevăzută la alineatul (1) litera (c) nu aduce atingere definiţiei produsului din categoria 41 din anexa II.

(4) În sensul prezentului regulament definiţiile şi cerinţele tehnice sunt stabilite în anexa I.

Articolul 3

Originea alcoolului etilic

(1) Alcoolul etilic folosit la fabricarea băuturilor spirtoase şi a tuturor componentelor acestora trebuie să fie de origine exclusiv agricolă, în sensul anexei I la tratat.

(2) Alcoolul etilic folosit la fabricarea băuturilor spirtoase trebuie să respecte definiţia prevăzută la punctul 1 din anexa I la prezentul regulament.

(3) Alcoolul etilic folosit la diluarea sau dizolvarea coloranţilor, a aromelor sau a oricăror alţi aditivi autorizaţi utilizaţi la prepararea băuturilor spirtoase trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă.

(4) Băuturile alcoolice nu conţin alcool de origine sintetică, nici alt alcool care nu este de origine agricolă în sensul anexei I la tratat.

Articolul 4

Categorii de băuturi spirtoase

Băuturile spirtoase se clasifică în categorii în conformitate cu definiţiile prevăzute în anexa II.

Articolul 5

Norme generale privind categoriile de băuturi spirtoase

(1) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile numerotate de la 1 la 14 din anexa II, băuturile spirtoase definite în respectiva anexă:

(a)	sunt fabricate prin fermentare alcoolică şi distilare, exclusiv din materiile prime prevăzute în definiţia corespunzătoare băuturii spirtoase în cauză;

(b)	nu au adaosuri de alcool, astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu;

(c)	nu conţin adaosuri de substanţe aromatizante;

(d)	conţin numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea;

(e)

sunt îndulcite doar pentru a completa gustul final al produsului, în conformitate cu anexa I punctul 3. Nivelul maxim al produselor utilizate pentru completarea gustului, enumerate în anexa I punctul (3) literele (a)-(f), se stabileşte în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3). Se ţine seama de legislaţia specifică din statele membre.

(2) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite pentru fiecare dintre categoriile numerotate de la 15 la 46 în anexa II, băuturile spirtoase definite în respectiva anexă pot:

(a)	să fie obţinute din orice materie primă menţionată în anexa I la tratat;

(b)	să conţină adaosuri de alcool în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I la prezentul regulament;

(c)	să conţină substanţe şi preparate aromatizante naturale sau identic naturale astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) şi la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE;

(d)	să conţină coloranţi astfel cum sunt definiţi la punctul 10 din anexa I la prezentul regulament;

(e)	să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor şi în conformitate cu punctul 3 din anexa I la prezentul regulament şi ţinând seama de legislaţia specifică din statele membre.

(3) Fără a aduce atingere normelor specifice stabilite în anexa II, alte băuturi spirtoase care nu îndeplinesc cerinţele categoriilor 1-46 pot:

(a)	să fie obţinute din orice materie primă agricolă menţionată în anexa I la tratat şi/sau din orice produs alimentar adecvat consumului uman;

(b)	să conţină adaosuri de alcool astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I la prezentul regulament;

(c)	să conţină una sau mai multe arome astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 88/388/CEE;

(d)	să conţină coloranţi astfel cum sunt definiţi la punctul 10 din anexa I la prezentul regulament;

(e)	să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor şi în conformitate cu punctul 3 din anexa I la prezentul regulament.

Articolul 6

Legislaţia statelor membre

(1) În aplicarea unei politici de calitate pentru băuturile spirtoase produse pe propriul lor teritoriu, în special pentru indicaţiile geografice înregistrate în anexa III sau pentru instituirea unor noi indicaţii geografice, statele membre pot stabili norme mai stricte decât cele din anexa II privind producerea, desemnarea, prezentarea şi etichetarea, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar.

(2) Statele membre nu interzic şi nu restricţionează importul, vânzarea sau consumul de băuturi spirtoase care respectă cerinţele prezentului regulament.

CAPITOLUL II

DESEMNAREA, PREZENTAREA ŞI ETICHETAREA BĂUTURILOR SPIRTOASE

Articolul 7

Definiţii

În sensul prezentului regulament, termenii „desemnare”, „prezentare” şi „etichetare” sunt definiţi în anexa I punctele 14, 15 şi 16.

Articolul 8

Denumirea de vânzare

În conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/13/CE, denumirea sub care este comercializată o băutură spirtoasă („denumirea de vânzare”) face obiectul dispoziţiilor stabilite în prezentul capitol.

Articolul 9

Norme specifice privind denumirile de vânzare

(1) Băuturile spirtoase care îndeplinesc cerinţele pentru produsele definite la categoriile 1-46 din anexa II poartă pentru desemnarea, prezentarea şi etichetarea lor denumirea de vânzare care le-a fost atribuită prin respectiva anexă.

(2) Băuturile spirtoase care corespund definiţiei stabilite la articolul 2, dar care nu îndeplinesc cerinţele necesare pentru a fi incluse în categoriile 1-46 din anexa II, poartă pentru descrierea, prezentarea şi etichetarea lor denumirea de vânzare „băutură spirtoasă”. Fără a aduce atingere alineatului (5) al prezentului articol, această denumire de vânzare nu poate fi înlocuită sau modificată.

(3) În cazul în care o băutură spirtoasă se încadrează în definiţia mai multor categorii de băuturi spirtoase din anexa II, aceasta poate fi comercializată sub una sau mai multe din denumirile enumerate în anexa II pentru categoriile în cauză.

(4) Fără a aduce atingere alineatului (9) din prezentul articol şi articolului 10 alineatul (1), denumirile menţionate la alineatul (1)din prezentul articol nu sunt utilizate pentru a desemna sau a prezenta în vreun fel orice alte băuturi decât băuturile spirtoase pentru care respectivele denumiri sunt enumerate în anexa II şi înregistrate în anexa III.

(5) Denumirile de vânzare pot fi completate sau înlocuite cu una dintre indicaţiile geografice înregistrate în anexa III şi în conformitate cu capitolul III sau pot fi completate, în conformitate cu dispoziţiile naţionale, de o altă indicaţie geografică, cu condiţia ca acest lucru să nu inducă în eroare consumatorul.

(6) Indicaţiile geografice înregistrate în anexa III pot fi completate numai:

(a)	cu termeni utilizaţi deja la 20 februarie 2008 în cazul indicaţiilor geografice recunoscute în sensul articolului 20; sau

(b)	în conformitate cu dosarul tehnic corespunzător prevăzut la articolul 17 alineatul (1).

(7) O băutură alcoolică care nu corespunde uneia dintre definiţiile enumerate la categoriile 1-46 din anexa II nu este desemnată, prezentată sau etichetată prin asocierea unor cuvinte sau formule, cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „fabricare”, „aromă” sau orice alte menţiuni asemănătoare, cu una dintre denumirile de vânzare prevăzute în prezentul regulament şi/sau indicaţiile geografice înregistrate în anexa III.

(8) Nicio marcă, denumire sau denumire inventivă nu se poate substitui denumirii de vânzare a unei băuturi spirtoase.

(9) Denumirile prevăzute în categoriile 1-46 din anexa II pot fi incluse într-o listă de ingrediente pentru produse alimentare cu condiţia ca lista să fie în conformitate cu Directiva 2000/13/CE.

Articolul 10

Norme specifice privind utilizarea denumirilor de vânzare şi a indicaţiilor geografice

(1) Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE, utilizarea unui termen enumerat în categoriile 1-46 din anexa II sau a unei indicaţii geografice înregistrate în anexa III într-un termen compus sau aluzia, în prezentarea unui produs alimentar, la oricare dintre termenii şi indicaţiile geografice respective este interzisă, cu excepţia cazului în care alcoolul provine exclusiv din băutura (băuturile) spirtoasă (spirtoase) la care se face referire.

(2) Este interzisă, de asemenea, utilizarea unui termen compus astfel cum este menţionat la alineatul (1), în cazul în care o băutură spirtoasă a fost diluată astfel încât concentraţia alcoolică este diminuată sub nivelul concentraţiei minime specificate în definiţia băuturii spirtoase respective.

(3) Prin derogare de la alineatul (1), dispoziţiile prezentului regulament nu afectează posibila utilizare a termenilor „amer” sau „bitter” pentru produsele care nu sunt reglementate de prezentul regulament.

(4) Prin derogare de la alineatul (1) şi pentru a ţine cont de metodele stabilite de fabricare, termenii compuşi enumeraţi la categoria 32 litera (d) din anexa II pot fi utilizaţi în prezentarea lichiorurilor produse în Comunitate în condiţiile prevăzute la categoria respectivă.

Articolul 11

Desemnarea, prezentarea şi etichetarea amestecurilor

(1) O băutură spirtoasă menţionată în categoriile 1-14 din anexa II la care s-a adăugat alcool, astfel cum este definit la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu, poartă denumirea de vânzare de „băutură spirtoasă”. Aceasta nu poate purta, sub nicio formă, o denumire rezervată în categoriile 1-14.

(2) În cazul în care una dintre băuturile spirtoase enumerate la categoriile 1-46 din anexa II este amestecată cu:

(a)	una sau mai multe băuturi spirtoase; şi/sau

(b)	unul sau mai multe distilate de origine agricolă,

aceasta poartă denumirea de vânzare de „băutură spirtoasă”. Această denumire de vânzare este indicată clar şi vizibil, bine poziţionată pe etichetă şi nu poate fi înlocuită sau modificată.

(3) Alineatul (2) nu se aplică desemnării, prezentării sau etichetării unui amestec menţionat la alineatul în cauză, în cazul în care acesta se încadrează în una dintre definiţiile stabilite la categoriile 1-46 din anexa II.

(4) Fără a aduce atingere Directivei 2000/13/CE, desemnarea, prezentarea sau etichetarea băuturilor spirtoase rezultate din amestecurile menţionate la alineatul (2) al prezentului articol poate cuprinde unul sau mai mulţi dintre termenii menţionaţi în anexa II numai în cazul în care termenul în cauză nu face parte din denumirea de vânzare, ci este doar indicat în acelaşi câmp vizual în lista tuturor ingredientelor alcoolice conţinute în amestec, precedată de termenii „băutură spirtoasă obţinută dintr-un amestec”.

Termenii „băutură spirtoasă obţinută dintr-un amestec” figurează pe etichetă cu caractere uniforme, de acelaşi font şi de aceeaşi culoare ca cele utilizate pentru denumirea de vânzare. Dimensiunea caracterelor nu depăşeşte jumătate din dimensiunea caracterelor utilizate pentru denumirea de vânzare.

(5) În etichetarea şi prezentarea amestecurilor menţionate la alineatul (2) şi care intră sub incidenţa condiţiei prevăzute la alineatul (4) de a enumera ingredientele alcoolice, proporţia fiecărui ingredient alcoolic se exprimă ca procentaj, în ordinea descrescătoare a cantităţilor utilizate. Această proporţie este egală cu procentajul în volum de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.

Articolul 12

Norme specifice privind desemnarea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase

(1) În cazul în care desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase indică materia primă utilizată la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă, fiecare alcool agricol utilizat se menţionează în ordinea descrescătoare a cantităţilor folosite.

(2) Desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase poate fi completată cu termenul „combinare”, „combinaţie” sau „combinat” doar în cazul în care băutura spirtoasă a fost supusă operaţiunii de combinare, astfel cum este definită în anexa I punctul 7.

(3) Fără a aduce atingere vreunei derogări adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3), perioada de maturare sau vechimea poate fi indicată în desemnarea, prezentarea sau etichetarea unei băuturi spirtoase numai în cazul în care se referă la cea mai nouă componentă alcoolică şi cu condiţia ca băutura spirtoasă să fie maturată sub control fiscal sau sub un control care oferă garanţii echivalente.

Articolul 13

Interzicerea capsulelor şi a foliilor pe bază de plumb

Băuturile spirtoase nu sunt păstrate în vederea vânzării şi nici introduse pe piaţă în recipiente prevăzute cu dispozitive de închidere acoperite cu folii sau capsule pe bază de plumb.

Articolul 14

Limbajul utilizat în desemnarea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase

(1) Informaţiile prevăzute în prezentul regulament figurează într-una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii Europene, în aşa fel încât consumatorul final să poată înţelege cu uşurinţă fiecare informaţie, cu excepţia cazului în care informaţiile îi sunt furnizate consumatorului prin alte mijloace.

(2) Termenii cu caractere cursive din anexa II şi indicaţiile geografice înregistrate în anexa III nu se traduc nici pe etichetă, nici în prezentarea băuturii spirtoase.

(3) În cazul băuturilor spirtoase originare din ţări terţe, utilizarea unei limbi oficiale a ţării terţe în care a fost fabricată băutura spirtoasă este autorizată în cazul în care informaţiile prevăzute în prezentul regulament figurează şi într-o limbă oficială a Uniunii Europene, astfel încât consumatorul final să poată înţelege cu uşurinţă fiecare informaţie.

(4) Fără a aduce atingere alineatului (2), în cazul băuturilor spirtoase fabricate în Comunitate şi destinate exportului, informaţiile prevăzute în prezentul regulament pot fi repetate într-o altă limbă decât limbile oficiale ale Uniunii Europene.

CAPITOLUL III

INDICAŢII GEOGRAFICE

Articolul 15

Indicaţii geografice

(1) În sensul prezentului regulament, o indicaţie geografică este o indicaţie care identifică o băutură spirtoasă ca avându-şi originea pe teritoriul unei ţări sau într-o regiune sau o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputaţie sau altă caracteristică a băuturii spirtoase poate fi atribuită, în mod esenţial, originii sale geografice.

(2) Indicaţiile geografice menţionate la alineatul (1) sunt înregistrate în anexa III.

(3) Indicaţiile geografice înregistrate în anexa III nu pot deveni generice.

Denumirile care au devenit generice nu pot fi înregistrate în anexa III.

O denumire care a devenit generică înseamnă denumirea unei băuturi spirtoase care, deşi are legătură cu locul sau regiunea în care produsul în cauză a fost iniţial fabricat sau introdus pe piaţă, a devenit denumirea comună a unei băuturi spirtoase în Comunitate.

(4) Băuturile spirtoase care poartă o indicaţie geografică înregistrată în anexa III trebuie să respecte toate specificaţiile din dosarul tehnic prevăzut în temeiul articolului 17 alineatul (1).

Articolul 16

Protecţia indicaţiilor geografice

Fără a aduce atingere articolului 10, indicaţiile geografice înregistrate în anexa III sunt protejate împotriva:

(a)

oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte pentru produse care nu intră sub incidenţa înregistrării, în măsura în care produsele în cauză sunt comparabile cu băutura spirtoasă înregistrată sub indicaţia geografică respectivă sau în măsura în care această utilizare exploatează reputaţia indicaţiei geografice înregistrate;

(b)	oricărei uzurpări, imitaţii sau evocări, chiar dacă este indicată originea reală a produsului sau dacă indicaţia geografică este utilizată în traducere sau însoţită de o formulă cum ar fi „gen”, „tip”, „fel”, „stil”, „fabricare”, „aromă” sau alt termen asemănător;

(c)	oricărei alte indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale, prezente în desemnarea, prezentarea sau etichetarea produsului, care este susceptibilă să dea o impresie falsă în privinţa originii acestuia;

(d)	oricărei alte practici care poate induce în eroare consumatorul în privinţa originii reale a produsului.

Articolul 17

Înregistrarea indicaţiilor geografice

(1) Cererile de înregistrare a unor indicaţii geografice în anexa III sunt prezentate Comisiei în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene sau însoţite de o traducere în una dintre aceste limbi. Aceste cereri trebuie să fie motivate corespunzător şi să includă un dosar tehnic care stabileşte cerinţele pe care trebuie să le respecte băutura spirtoasă în cauză.

(2) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice din cadrul Comunităţii, cererea menţionată la alineatul (1) este prezentată de către statul membru de origine a băuturii spirtoase.

(3) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice dintr-o ţară terţă, cererea menţionată la alineatul (1) se transmite Comisiei, fie direct, fie prin intermediul autorităţilor ţării terţe în cauză şi include dovezi care demonstrează că denumirea în cauză este protejată în ţara sa de origine.

(4) Dosarul tehnic menţionat la alineatul (1) include cel puţin următoarele specificaţii de bază:

(a)	denumirea şi categoria băuturii spirtoase, inclusiv indicaţia geografică;

(b)	o descriere a băuturii spirtoase care să includă principalele caracteristici fizice, chimice şi/sau organoleptice ale produsului, precum şi caracteristicile specifice ale băuturii spirtoase, comparativ cu categoria relevantă;

(c)	definirea ariei geografice în cauză;

(d)	o descriere a metodei de obţinere a băuturii spirtoase şi, dacă este cazul, a metodelor locale autentice şi constante;

(e)	detalii care să justifice legătura cu mediul geografic sau cu originea geografică;

(f)	orice cerinţe stabilite de Comunitate şi/sau dispoziţii naţionale şi/sau regionale;

(g)	numele şi adresa solicitantului;

(h)	orice completare a indicaţiei geografice şi/sau orice normă de etichetare specifică, în conformitate cu dosarul tehnic relevant.

(5) Comisia verifică, în termen de douăsprezece luni de la data prezentării cererii menţionate la alineatul (1), dacă respectiva cerere este în conformitate cu prezentul regulament.

(6) În cazul în care Comisia constată că cererea menţionată la alineatul (1) este în conformitate cu prezentul regulament, specificaţiile de bază din dosarul tehnic menţionat la alineatul (4) sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

(7) În termen de şase luni de la data publicării dosarului tehnic, orice persoană fizică sau juridică care are un interes legitim se poate opune înregistrării indicaţiei geografice în anexa III pe motiv de nerespectare a condiţiilor prevăzute în prezentul regulament. Opoziţia, care trebuie să fie motivată corespunzător, se redactează în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene sau este însoţită de o traducere în una dintre aceste limbi.

(8) Comisia ia decizia de înregistrare a indicaţiei geografice în anexa III în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3), ţinând seama de orice opoziţie formulată în conformitate cu alineatul (7) din prezentul articol. Decizia în cauză se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Articolul 18

Anularea unei indicaţii geografice

În cazul în care nu mai este asigurată conformitatea cu specificaţiile prezente în dosarul tehnic, Comisia ia o decizie de anulare a înregistrării în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3). Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Articolul 19

Indicaţii geografice omonime

O indicaţie geografică omonimă care îndeplineşte cerinţele din prezentul regulament se înregistrează ţinându-se cont în mod corespunzător de utilizarea locală şi tradiţională şi de riscul efectiv de confuzie, în special:

—	o denumire omonimă care creează consumatorului impresia greşită că produsele sunt originare dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă denumirea este literal corectă în ceea ce priveşte teritoriul, regiunea sau localitatea efectivă de origine a băuturii spirtoase în cauză;

—

utilizarea unei indicaţii geografice înregistrate omonime este condiţionată de existenţa unei distincţii clare, în practică, între indicaţia omonimă înregistrată ulterior şi denumirea deja înregistrată, având în vedere necesitatea de a trata în mod echitabil producătorii interesaţi şi de a nu induce în eroare consumatorii.

Articolul 20

Indicaţii geografice recunoscute

(1) Pentru fiecare indicaţie geografică înregistrată în anexa III la 20 februarie 2008, statele membre prezintă Comisiei un dosar tehnic, astfel cum este prevăzut la articolul 17 alineatul (1), până la 20 februarie 2015.

(2) Statele membre se asigură că dosarul tehnic respectiv este pus la dispoziţia publicului.

(3) În cazul în care dosarul tehnic nu a fost prezentat Comisiei până la 20 februarie 2015, Comisia elimină indicaţia geografică din anexa III, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3).

Articolul 21

Modificarea dosarului tehnic

Procedura prevăzută la articolul 17 se aplică, mutatis mutandis, în cazul în care dosarul tehnic menţionat la articolul 17 alineatul (1) şi la articolul 20 alineatul (1) urmează să fie modificat.

Articolul 22

Verificarea conformităţii cu specificaţiile din dosarul tehnic

(1) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice din cadrul Comunităţii, verificarea conformităţii cu specificaţiile din dosarul tehnic, înainte de introducerea produsului pe piaţă, este asigurată de:

—	una sau mai multe autorităţi competente menţionate la articolul 24 alineatul (1); şi/sau

—

unul sau mai multe organisme de control, în sensul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor (10), care acţionează ca organism de certificare a produselor.

Fără a aduce atingere legislaţiei naţionale, costurile unei asemenea verificări a conformităţii cu specificaţiile din dosarul tehnic sunt suportate de către operatorii care fac obiectul controalelor în cauză.

(2) În ceea ce priveşte indicaţiile geografice dintr-o ţară terţă, verificarea conformităţii cu specificaţiile din dosarul tehnic, înainte de introducerea produsului pe piaţă, este asigurată de:

—	una sau mai multe autorităţi publice desemnate de ţara terţă în cauză; şi/sau

—	unul sau mai multe organisme de certificare a produselor.

(3) Organismele de certificare a produselor menţionate la alineatele (1) şi (2) trebuie să respecte norma europeană EN 45011 sau ghidul ISO/CEI 65 (Cerinţe generale pentru organismele care operează sisteme de certificare a produselor) şi, de la 1 mai 2010, trebuie să fie acreditate în conformitate cu acestea.

(4) În cazul în care autorităţile sau organismele menţionate la alineatele (1) şi (2) aleg să verifice conformitatea cu specificaţiile din dosarul tehnic, acestea oferă garanţii corespunzătoare de obiectivitate şi imparţialitate şi au la dispoziţie personalul calificat şi resursele necesare pentru îndeplinirea funcţiilor lor.

Articolul 23

Legătura dintre mărci şi indicaţiile geografice

(1) Înregistrarea unei mărci care conţine sau este constituită dintr-o indicaţie geografică înregistrată în anexa III este refuzată sau invalidată în cazul în care utilizarea acesteia ar avea drept rezultat oricare dintre situaţiile menţionate la articolul 16.

(2) Ţinând cont în mod corespunzător de dispoziţiile dreptului comunitar, marca a cărei utilizare corespunde uneia dintre situaţiile menţionate la articolul 16 şi care a fost depusă, înregistrată sau recunoscută prin utilizarea sa cu bună-credinţă pe teritoriul comunitar, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislaţia aplicabilă, fie înainte de data protejării indicaţiei geografice în ţara de origine, fie înainte de 1 ianuarie 1996, poate continua să fie utilizată în pofida înregistrării unei indicaţii geografice, cu condiţia să nu existe motive de invalidare sau revocare a mărcii respective în conformitate cu Prima directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci (11) sau cu Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (12).

(3) O indicaţie geografică nu se înregistrează în cazul în care, date fiind reputaţia şi renumele unei mărci, precum şi durata utilizării sale în Comunitate, înregistrarea este de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la identitatea reală a produsului.

CAPITOLUL IV

DISPOZIŢII GENERALE, TRANZITORII ŞI FINALE

Articolul 24

Controlul şi protecţia băuturilor spirtoase

(1) Statele membre sunt responsabile de controlul băuturilor spirtoase. Acestea iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea dispoziţiilor prezentului regulament şi, în special, desemnează autoritatea sau autorităţile competente responsabile cu controalele în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor instituite prin prezentul regulament în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(2) Statele membre şi Comisia îşi comunică reciproc informaţiile necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

(3) Comisia asigură, prin consultare cu statele membre, aplicarea uniformă a prezentului regulament şi, în cazul în care este necesar, adoptă măsuri în conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 25 alineatul (2).

Articolul 25

Comitetul

(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru băuturi spirtoase.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5a şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.

Articolul 26

Modificarea anexelor

Anexele se modifică în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3).

Articolul 27

Măsuri de punere în aplicare

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 25 alineatul (2).

Articolul 28

Măsuri tranzitorii şi alte măsuri specifice

(1) În conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 25 alineatul (3), se adoptă măsuri de modificare a prezentului regulament, dacă este cazul:

(a)	pentru a facilita, până la 20 februarie 2011, tranziţia de la normele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 la cele instituite prin prezentul regulament;

(b)	pentru a stabili derogări de la articolele 17 şi 22, în cazuri justificate corespunzător;

(c)	pentru a institui un simbol comunitar pentru indicaţii geografice în sectorul băuturilor spirtoase.

(2) În conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 25 alineatul (2), se adoptă măsuri, după caz, pentru a soluţiona probleme practice specifice, ca, de exemplu, prin instituirea obligaţiei, în anumite cazuri, de a menţiona locul de fabricaţie pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului şi pentru a menţine şi a dezvolta metode comunitare de referinţă pentru analiza băuturilor spirtoase.

(3) Băuturile spirtoase care nu respectă cerinţele prezentului regulament pot fi produse în continuare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 până la 20 mai 2009. Băuturile spirtoase care nu îndeplinesc cerinţele prezentului regulament, dar care au fost produse în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 înainte de 20 februarie 2008 sau până la 20 mai 2009 pot fi introduse pe piaţă în continuare, până la epuizarea stocurilor.

Articolul 29

Abrogare

(1) Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 se abrogă. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

(2) Regulamentele (CEE) nr. 2009/92 (13), (CE) nr. 1267/94 (14) şi (CE) nr. 2870/2000 (15) ale Comisiei se aplică în continuare.

Articolul 30

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a şaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 20 mai 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 15 ianuarie 2008.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Preşedintele

J. LENARČIČ

(1) JO C 324, 30.12.2006, p. 12.

(2) Avizul Parlamentului European din 19 iunie 2007 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 17 decembrie 2007.

(3) JO L 160, 12.6.1989, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2005.

(4) JO L 105, 25.4.1990, p. 9. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2140/98 (JO L 270, 7.10.1998, p. 9).

(5) JO L 109, 6.5.2000, p. 29. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2007/68/CE a Comisiei (JO L 310, 28.11.2007, p. 11).

(6) JO L 184, 15.7.1988, p. 61. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(7) JO L 336, 23.12.1994, p. 1.

(8) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(9) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(10) JO L 165, 30.4.2004, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului.

(11) JO L 40, 11.2.1989, p. 1. Directivă modificată prin Decizia 92/10/CEE a Consiliului (JO L 6, 11.1.1992, p. 35).

(12) JO L 11, 14.1.1994, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1891/2006 (JO L 386, 29.12.2006, p. 14).

(13) Regulamentul (CEE) nr. 2009/92 al Comisiei din 20 iulie 1992 de stabilire a metodelor comunitare de analiză a alcoolului etilic de origine agricolă utilizat în obţinerea băuturilor spirtoase, a vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate obţinute din produse vitivinicole (JO L 203, 21.7.1992, p. 10).

(14) Regulamentul (CE) nr. 1267/94 al Comisiei din 1 iunie 1994 de aplicare a acordurilor dintre Uniunea Europeană şi ţări terţe privind recunoaşterea reciprocă a anumitor băuturi spirtoase (JO L 138, 2.6.1994, p. 7). Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1434/97 (JO L 196, 24.7.1997, p. 56).

(15) Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 al Comisiei din 19 decembrie 2000 de stabilire a metodelor comunitare de referinţă pentru analiza băuturilor spirtoase (JO L 333, 29.12.2000, p. 20). Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2091/2002 (JO L 322, 27.11.2002, p. 11).

ANEXA I

DEFINIŢII ŞI CERINŢE TEHNICE

Definiţiile şi cerinţele tehnice, astfel cum sunt menţionate la articolul 2 alineatul (4) şi la articolul 7 sunt următoarele:

Alcool etilic de origine agricolă

Alcoolul etilic de origine agricolă are următoarele proprietăţi:

(a)	caracteristici organoleptice: niciun gust detectabil altul decât cel al materiei prime folosite;

(b)	concentraţia alcoolică minimă în volum: 96,0 % vol.;

(c)

valori maxime ale elementelor reziduale:

(i)	aciditatea totală, exprimată în grame de acid acetic per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,5;

(ii)	esteri exprimaţi în grame de acetat de etil per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,3;

(iii)

aldehide exprimate în grame de acetaldehidă per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,5;

(iv)	alcooluri superioare exprimate în grame de 2-metil 1-propanol per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,5;

(v)	metanol exprimat în grame per hectolitru de alcool 100 % vol.: 30;

(vi)	extract sec exprimat în grame per hectolitru de alcool 100 % vol.: 1,5;

(vii)

baze azotate volatile exprimate în grame de azot per hectolitru de alcool 100 % vol.: 0,1;

(viii)

furfurol: nedetectabil.

Distilat de origine agricolă

Prin distilat de origine agricolă se înţelege lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a unuia sau a mai multor produse agricole menţionate în anexa I la tratat, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic, nici cele ale unei băuturi spirtoase, dar care păstrează aroma şi gustul materiei (materiilor) prime utilizate.

În cazul în care se face referire la materia primă utilizată, distilatul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă.

Îndulcirea

Prin îndulcire se înţelege procesul care constă în folosirea, la prepararea băuturilor spirtoase, a unuia sau a mai multora dintre următoarele produse:

(a)

zahăr semi alb, zahăr alb, zahăr extra alb, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluţie de zahăr, soluţie de zahăr invertit, sirop de zahăr invertit, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman (1);

(b)	must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat, must de struguri proaspăt;

(c)	zahăr caramelizat, care este produsul obţinut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze sau acizi minerali, sau de orice alt aditiv chimic;

(d)	miere, astfel cum este definită în Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (2);

(e)	sirop de roşcove;

(f)	orice alţi carbohidraţi naturali care au un efect asemănător cu cel al produselor menţionate anterior.

4.	Amestecul Prin amestec se înţelege procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei băuturi noi.

5.	Adaosul de alcool Prin adaos de alcool se înţelege adaosul de alcool etilic de origine agricolă şi/sau de distilate de origine agricolă la o băutură spirtoasă.

Adaosul de apă

Pentru prepararea băuturilor spirtoase, adaosul de apă este autorizat numai în cazul în care calitatea apei este conformă cu Directiva 80/777/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale (3) şi Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (4) şi dacă apa adăugată nu modifică natura produsului.

Apa poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată.

Combinarea

Prin combinare se înţelege procesul care constă în combinarea a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie, între care există numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:

(a)	metoda de preparare;

(b)	aparatele de distilare folosite;

(c)	durata de maturare sau de învechire;

(d)	zona geografică de producţie.

Băutura spirtoasă astfel obţinută aparţine aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale, înainte de combinare.

8.	Maturarea sau învechirea Prin maturare sau învechire se înţelege procesul care constă în a permite dezvoltarea naturală a anumitor reacţii în recipiente adecvate, reacţii care conferă unei băuturi spirtoase calităţi organoleptice pe care nu le avea iniţial.

9.	Aromatizarea Prin aromatizare se înţelege procesul care constă în folosirea la prepararea unei băuturi spirtoase a uneia sau a mai multora dintre aromele definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 88/388/CEE.

10.

Colorarea

Prin colorare se înţelege procesul care constă în folosirea la prepararea unei băuturi spirtoase a unuia sau a mai multor coloranţi, astfel cum sunt definiţi în Directiva 94/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 iunie 1994 privind coloranţii autorizaţi pentru utilizarea în produsele alimentare (5).

11.	Concentraţia alcoolică în volum Prin concentraţia alcoolică în volum se înţelege raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de 20 de grade Celsius, al produsului şi volumul total al produsului respectiv, la aceeaşi temperatură.

12.

Conţinutul în substanţe volatile

Prin conţinut în substanţe volatile se înţelege cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metanolul, prezente într-o băutură spirtoasă obţinută exclusiv prin distilare, substanţe provenind în exclusivitate din distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite.

13.	Locul de fabricare Prin locul de fabricare se înţelege localitatea sau regiunea în care are loc faza din procesul de producţie a produsului finit care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale.

14.	Desemnare Prin desemnare se înţelege termenii utilizaţi pe etichetă, în prezentare şi pe ambalaj, în documentele de însoţire a transportului unei băuturi, pe documentele comerciale, în special pe facturi şi pe borderourile de livrare şi în materialele publicitare.

15.	Prezentarea Prin prezentare se înţeleg termenii utilizaţi pe etichetă şi pe ambalaj, inclusiv în materialele publicitare şi în acţiunile de promovare a vânzărilor, în imagini sau altele, precum şi pe recipient, inclusiv pe sticlă şi dispozitivul de închidere.

16.	Etichetarea Prin etichetare se înţelege ansamblul de menţiuni şi alte trimiteri, semne, desene sau mărci care caracterizează produsul şi care apare pe acelaşi recipient, inclusiv pe dispozitivul de sigilare, pe eticheta ataşată recipientului şi pe învelişul existent pe gâtul sticlei.

17.	Ambalajul Prin ambalaj se înţeleg materialele de protecţie, cum ar fi hârtiile, învelitorile de orice tip, cartoanele şi cutiile, utilizate la transportul şi/sau vânzarea unuia sau a mai multor recipiente.

(1) JO L 10, 12.1.2002, p. 53.

(2) JO L 10, 12.1.2002, p. 47.

(3) JO L 229, 30.8.1980, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

(4) JO L 330, 5.12.1998, p. 32. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

(5) JO L 237, 10.9.1994, p. 13. Directivă modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

ANEXA II

BĂUTURI SPIRTOASE

Categorii de băuturi spirtoase

1. Rom

(a)

Romul este:

(i)

băutura spirtoasă produsă exclusiv prin fermentare alcoolică şi distilare, fie din melase sau sirop provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie din suc de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puţin de 96 % vol., astfel încât produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului; sau

(ii)

băutura spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. Această băutură spirtoasă poate fi introdusă pe piaţă cu menţiunea „agricol” adăugată denumirii de vânzare „rom”, însoţită de una dintre indicaţiile geografice ale departamentelor franceze de peste mări şi ale Regiunii Autonome Madeira enumerate în anexa III.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a romului este de 37,5 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Romul nu este aromatizat.

(e)	Romul poate conţine numai caramel adăugat în scopul de a adapta culoarea.

(f)

Cuvântul „traditionnel” poate fi adăugat la oricare dintre indicaţiile geografice menţionate la categoria 1 din anexa III, în cazul în care romul este fabricat prin distilare la mai puţin de 90 % vol., după fermentarea alcoolică a materiilor prime producătoare de alcool care provin exclusiv din locul de producţie luat în considerare. Romul astfel obţinut trebuie să aibă un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. şi trebuie să nu fie îndulcit. Utilizarea cuvântului „traditionnel” nu exclude utilizarea termenilor „obţinut în urma fabricării zahărului” sau „agricol”, care pot fi adăugaţi la denumirea de vânzare „rom” şi la indicaţiile geografice.

Prezenta dispoziţie nu afectează utilizarea cuvântului „traditionnel” pentru toate produsele care nu se află sub incidenţa prezentei dispoziţii, în conformitate cu criteriile lor specifice.

2. Whisky sau Whiskey

(a)

Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă produsă exclusiv prin:

(i)

distilarea unui must de malţ de cereale, cu sau fără boabe întregi de alte cereale, care a fost:

—	zaharificat prin diastaza malţului pe care îl conţine, cu sau fără alte enzime naturale;

—	fermentat cu ajutorul drojdiei;

(ii)	una sau mai multe distilări la mai puţin de 94,8 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate;

(iii)

maturarea distilatului final timp de cel puţin trei ani în butoaie de lemn de o capacitate de maximum 700 de litri.

Distilatul final, la care se pot adăuga doar apă şi caramel obişnuit (pentru colorare), păstrează culoarea, aroma şi gustul specifice procesului de producţie descris la punctele (i), (ii) şi (iii).

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „whisky” sau „whiskey” este de 40 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Whisky sau whiskey nu este îndulcit sau aromatizat şi nu conţine alţi aditivi în afară de caramel obişnuit utilizat drept colorant.

3. Rachiu de cereale

(a)	Rachiul de cereale este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.

(b)	Cu excepţia Korn, concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de cereale este de 35 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Rachiul de cereale nu este aromatizat.

(e)	Rachiul de cereale poate conţine adaos de caramel numai în scopul de a adapta culoarea.

(f)	Pentru ca rachiul de cereale să poarte denumirea de vânzare de „brandy de cereale”, acesta trebuie să fie obţinut prin distilarea, la mai puţin de 95 % vol., a unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime utilizate.

4. Rachiu de vin

(a)

Rachiul de vin este băutura spirtoasă:

(i)	obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la mai puţin de 86 % vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la mai puţin de 86 % vol.;

(ii)	având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

(iii)

având un conţinut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de vin este de 37,5 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiţionale de producţie.

(e)	Rachiul de vin poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

(f)	În cazul în care rachiul de vin este maturat, acesta poate fi introdus pe piaţă în continuare sub denumirea „rachiu de vin” cu condiţia ca durata maturării să fie mai lungă sau egală cu perioada prevăzută pentru băutura spirtoasă definită la categoria 5.

5. Brandy sau Weinbrand

(a)

Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă:

(i)	obţinută din rachiuri de vin, cu sau fără adaos de distilat de vin, distilat la mai puţin de 94,8 % vol., cu condiţia ca acest distilat să nu depăşească limita maximă de 50 % din conţinutul de alcool al produsului finit;

(ii)	maturată în recipiente de stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar folosite este mai mică de 1 000 litri;

(iii)

având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. şi provenind exclusiv din distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

(iv)	având un conţinut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „brandy” sau „Weinbrand” este de 36 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiţionale de producţie.

(e)	Brandy sau Weinbrand poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

6. Rachiu de tescovină de struguri sau marc

(a)

Rachiul de tescovină de struguri sau marcul este băutura spirtoasă care îndeplineşte următoarele condiţii:

(i)	este obţinută exclusiv din tescovină de struguri, fermentată sau distilată fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă;

(ii)	la tescovina de struguri se pot adăuga drojdii într-o proporţie care să nu depăşească 25 kg de drojdii la 100 kg de tescovină de struguri;

(iii)

cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu depăşeşte 35 % din cantitatea totală de alcool din produsul finit;

(iv)	distilarea se efectuează în prezenţa tescovinelor ca atare, la mai puţin de 86 % vol.;

(v)	redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolică este autorizată;

(vi)	are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 140 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. şi are un conţinut maxim în metanol de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de tescovină de struguri sau marc este de 37,5 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Rachiul de tescovină de struguri sau marcul este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiţionale de producţie.

(e)	Rachiul de tescovină de struguri sau marcul poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

7. Rachiu de marc de fructe

(a)

Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă care îndeplineşte următoarele condiţii:

(i)	este obţinută exclusiv prin fermentarea si distilarea la mai puţin de 86 % vol. a marcului de fructe, cu excepţia marcului de struguri;

(ii)	are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

(iii)

are un conţinut maxim în metanol de 1 500 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

(iv)	conţinutul maxim în acid cianhidric este de 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe sâmburoase;

(v)	redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolică în conformitate cu punctul (i) este autorizată.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de marc de fructe este de 37,5 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Rachiul de marc de fructe nu este aromatizat.

(e)	Rachiul de marc de fructe poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

(f)	Denumirea de vânzare este „rachiu de marc de” urmat de numele fructului. Dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea de vânzare este „rachiu de marc de fructe”.

8. Rachiu de stafide sau raisin brandy

(a)

Rachiul de stafide sau raisin brandy este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie „negru de Corint” sau „muscat din soiul Alexandria”, distilat la mai puţin de 94,5 % vol., astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de stafide sau raisin brandy este de 37,5 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Rachiul de stafide sau raisin brandy nu este aromatizat.

(e)	Rachiul de stafide sau raisin brandy poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

9. Rachiu de fructe

(a)

Rachiul de fructe este băutura spirtoasă:

(i)	produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must dintr-un astfel de fruct, bace sau legume, cu sau fără sâmburi;

(ii)	distilată la mai puţin de 86 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime distilate;

(iii)

având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

(iv)	având un conţinut în acid cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

(b)

Conţinutul maxim în metanol al rachiului de fructe este de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

Cu toate acestea, pentru următoarele rachiuri de fructe conţinutul maxim de metanol este de:

(i)

1 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. obţinut din următoarele fructe:

—	prune (Prunus domestica L.);

—	corcoduşe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];

—	prune brumării (Prunus domestica L.);

—	mere (Malus domestica Borkh.);

—	pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);

—	zmeură (Rubus idaeus L.);

—	mure (Rubus fruticosus auct. aggr.);

—	caise (Prunus armeniaca L.);

—	piersici [Prunus persica (L.) Batsch];

(ii)

1 350 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. obţinut din următoarele fructe sau bace:

—	pere Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);

—	coacăze roşii (Ribes rubrum L.);

—	coacăze negre (Ribes nigrum L.);

—	scoruşe (Sorbus aucuparia L.);

—	soc (Sambucus nigra L.);

—	gutui (Cydonia oblonga Mill.);

—	boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.).

(c)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de fructe este de 37,5 %.

(d)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(e)	Rachiul de fructe nu este aromatizat.

(f)

Denumirea de vânzare a rachiului de fructe este „rachiu de” urmat de numele fructului, al bacei sau al legumei, cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch), de prune (sau şliboviţă), de corcoduşe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alt fruct.

Această băutură poate avea şi denumirea „wasser”, acest nume fiind asociat cu numele fructului.

Denumirea „rachiu de”, urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe:

—	corcoduşe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];

—	prune (Prunus domestica L.);

—	prune brumării (Prunus domestica L.);

—	fructe de arbutus (Arbutus unedo L.);

—	mere „Golden delicios”.

În cazul în care există riscul ca una dintre aceste denumiri de vânzare să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul „băutură spirtoasă”, eventual însoţit de o explicaţie.

(g)	Denumirea „Williams” este rezervată rachiului de pere produs în exclusivitate din pere din soiul „Williams”.

(h)

Când două sau mai multe varietăţi de fructe, bace sau legume sunt distilate împreună, produsul se comercializează sub denumirea „rachiu de fructe” sau „rachiu de legume”, după caz. Această menţiune poate fi completată de numele fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităţilor utilizate.

10. Rachiu de cidru de mere şi rachiu de cidru de pere

(a)

Rachiul de cidru de mere şi de cidru de pere sunt băuturile spirtoase:

(i)	produse exclusiv prin distilarea la mai puţin de 86 % vol. a cidrului de mere sau a cidrului de pere, astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice fructelor;

(ii)	având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;

(iii)

având un conţinut maxim în metanol de 1 000 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de cidru de mere şi de pere este de 37,5 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Nici rachiul de cidru de mere, nici rachiul de cidru de pere nu este aromatizat.

(e)	Rachiul de cidru de mere şi rachiul de cidru de pere pot conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

11. Băutura spirtoasă pe bază de miere

(a)

Băutura spirtoasă pe bază de miere este băutura spirtoasă:

(i)	produsă exclusiv prin fermentarea şi distilarea unui must de miere;

(ii)	distilată la mai puţin de 86 % vol., astfel încât distilatul să aibă caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.

(b)	Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase pe bază de miere este de 35 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Băutura spirtoasă pe bază de miere nu este aromatizată.

(e)	Băutura spirtoasă pe bază de miere poate conţine numai caramel în scopul de a adapta culoarea.

(f)	Băutura spirtoasă pe bază de miere poate fi îndulcită numai cu miere.

12. Hefebrand sau rachiu de drojdie

(a)	Hefebrand sau rachiul de drojdie este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea la mai puţin de 86 % vol. a drojdiilor de vin sau de fructe fermentate.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Hefebrand” sau a rachiului de drojdie este de 38 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Hefebrand sau rachiul de drojdie nu este aromatizat.

(e)	Hefebrand sau rachiul de drojdie poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

(f)	Denumirea de vânzare „Hefebrand” sau rachiu de drojdie poate fi completată de numele materiei prime utilizate.

13. Bierbrand sau eau de vie de bière

(a)	Bierbrand sau eau de vie de bière este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea directă la o presiune normală a berii proaspete cu o concentraţie alcoolică în volum mai mică de 86 %, astfel încât distilatul obţinut să aibă caracteristici organoleptice derivate din bere.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Bierbrand” sau „eau de vie de bière” este de 38 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Bierbrand sau eau de vie de bière nu este aromatizată.

(e)	Bierbrand sau eau de vie de bière poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

14. Topinamb ur sau băutură spirtoasă din napi porceşti

(a)	Topinambur sau băutura spirtoasă din napi porceşti este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la mai puţin de 86 % vol. a tuberculilor de topinambur (Helianthus tuberosus L.).

(b)	Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „topinambur” sau a băuturii spirtoase din napi porceşti este de 38 %.

(c)	Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat sau nu.

(d)	Topinamb ur sau băutura spirtoasă din napi nu este aromatizat(ă).

(e)	Topinambur sau băutura spirtoasă din napi poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta culoarea.

15. Vodcă

(a)

Vodca este băutura spirtoasă obţinută din alcool etilic de origine agricolă obţinută prin fermentare cu ajutorul drojdiei, din:

(i)	cereale şi/sau cartofi; sau

(ii)	alte materii prime agricole,

distilată şi/sau rectificată, astfel încât caracteristicile organoleptice ale materiilor prime folosite şi ale produselor secundare formate în timpul fermentaţiei sunt atenuate selectiv.

Acest proces poate fi urmat de redistilare şi/sau tratare cu mijloace de prelucrare adecvate, inclusiv tratare cu cărbune activ, pentru a conferi băuturii caracteristici organoleptice speciale.

Nivelurile maxime de reziduuri sunt cele prevăzute pentru alcoolul etilic în anexa I, cu excepţia faptului că reziduurile de alcool metilic nu depăşesc 10 g la hectolitrul de alcool pur 100 % vol.

(b)	Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a vodcii este de 37,5 %.

(c)	Singurele arome care pot fi adăugate sunt compuşii aromatizanţi naturali prezenţi în distilatul obţinut în urma fermentării materiilor prime. În plus, produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decât o aromă predominantă.

(d)

Desemnarea, prezentarea sau etichetarea vodcii care nu este obţinută exclusiv din materiile prime enunţate la litera (a) punctul (i) poartă, indicaţia „fabricat din ...”, completată cu numele materiei prime utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă. Etichetarea se face în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2000/13/CE.

16. Rachiu de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare

(a)

Rachiul de (urmat de numele fructului), obţinut prin macerare şi distilare, este băutura spirtoasă:

(i)

obţinută prin macerarea fructelor sau a bacelor enumerate la punctul 2, parţial fermentate sau nefermentate, cu posibilitatea adăugării unei cantităţi maxime de 20 l de alcool etilic de origine agricolă sau de rachiu şi/sau distilat obţinut din acelaşi fruct la 100 kg de fructe sau bace fermentate, urmată de distilarea la mai puţin de 86 % vol.;

(ii)

obţinută din următoarele fructe sau bace:

—	mure (Rubus fruticosus auct. aggr.);

—	căpşuni (Fragaria spp.);

—	afine (Vaccinium myrtillus L.);

—	zmeură (Rubus idaeus L.);

—	coacăze roşii (Ribes rubrum L.);

—	porumbe (Prunus spinosa L.);

—	scoruşe (Sorbus aucuparia L.);

—	scoruşe de munte (Sorbus domestica L.);

—	ilex (Ilex cassine L.);

—	sorb [Sorbus torminalis (L.) Crantz];

—	fructe de soc (Sambucus nigra L.);

—	măceşe (Rosa canina L.);

—	coacăze negre (Ribes nigrum L.);

—	banane (Musa spp.);

—	fructul pasiunii (Passiflora edulis Sims);

—	fructe de Spondias dulcis Sol. ex Parkinson;

—	fructe de Spondias mombin L.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a unui rachiu de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare este de 37,5 %.

(c)	Rachiul de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare nu este aromatizat.

(d)

În ceea ce priveşte etichetarea şi prezentarea rachiului de (urmat de numele fructului) obţinut prin macerare şi distilare, termenul „obţinut prin macerare şi distilare” trebuie să figureze pe mijloacele de desemnare, prezentare sau etichetare cu acelaşi font, dimensiune şi culoare şi în acelaşi câmp vizual ca denumirea „rachiu de (urmat de numele fructului)”, iar pe sticle trebuie să fie menţionat pe eticheta frontală.

17. Geist (însoţit de numele fructului sau al materiei prime utilizate)

(a)

Geist (însoţit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este băutura spirtoasă obţinută prin macerarea fructelor şi a bacelor nefermentate enumerate la categoria 16 litera (a) punctul (ii) sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă şi a altor materiale vegetale, cum ar fi plantele sau petalele de trandafir, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilarea la mai puţin de 86 % vol.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a Geist (însoţit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este de 37,5 %.

(c)	Geist (însoţit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) nu este aromatizat.

18. Genţiană

(a)	Genţiana este băutura spirtoasă obţinută pe baza unui distilat de genţiană care a fost obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a genţianei este de 37,5 %.

(c)	Genţiana nu este aromatizată.

19. Băuturi spirtoase de ienupăr

(a)	Băutura spirtoasă de ienupăr este băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea cu boabe ienupăr (Juniperus communis L şi/sau Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a rachiului de cereale şi/sau a distilatului de cereale.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase de ienupăr este de 30 %.

(c)

Pot fi utilizate şi alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale, conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE, şi/sau preparate aromatizante definite la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă şi/sau plante sau părţi de plante aromatice, dar caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă uneori sunt atenuate.

(d)	Băutura spirtoasă de ienupăr poate purta denumirile de vânzare „Wacholder” sau „genebra”.

20. Gin

(a)	Ginul este băutura spirtoasă de ienupăr obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) a unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristicile organoleptice adecvate.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a ginului este de 37,5 %.

(c)

Pentru obţinerea ginului se utilizează exclusiv substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant.

21. Gin distilat

(a)

Ginul distilat este:

(i)

băutura spirtoasă pe bază de ienupăr obţinută exclusiv prin redistilarea unui alcool etilic de origine agricolă de calitate corespunzătoare, având caracteristicile organoleptice dorite şi o concentraţie alcoolică iniţială de minimum 96 % vol., în alambicuri utilizate tradiţional pentru gin, în prezenţa boabelor de ienupăr (Juniperus communis L.) şi a altor produse vegetale naturale, gustul ienupărului trebuind să fie preponderent; sau

(ii)

amestecul dintre produsul acestei distilări şi un alcool etilic de origine agricolă având aceeaşi compoziţie, puritate şi concentraţie alcoolică; pentru aromatizarea ginului distilat pot fi utilizate, în plus, şi substanţe aromatizante naturale şi/sau substanţe identice substanţelor naturale şi/sau preparate aromatizante menţionate la categoria 20 litera (c).

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a ginului distilat este de 37,5 %.

(c)	Ginul obţinut prin simpla adăugare de esenţe sau arome unui alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit „gin distilat”.

22. London gin

(a)

London Gin este un tip de gin distilat:

(i)

obţinut exclusiv din alcool etilic de origine agricolă, cu un conţinut maxim de metanol de 5 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol., a cărui aromă este obţinută exclusiv prin redistilarea alcoolului etilic în alambicuri tradiţionale, în prezenţa tuturor materiilor prime vegetale naturale utilizate;

(ii)	al cărui distilat conţine cel puţin 70 % alcool per volum;

(iii)

în cazul în care se adaugă orice alt alcool etilic de origine agricolă, acesta trebuie să fie în conformitate cu caracteristicile enumerate în anexa I punctul 1, dar trebuie să aibă un conţinut maxim de alcool metilic de 5 g la hl de alcool 100 % vol;

(iv)	care nu conţine adaosuri de îndulcitori mai mari de 0,1 grame de zaharuri la litrul de produs final, nici coloranţi;

(v)	care nu conţine niciun ingredient adăugat, altul decât apă.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a „London gin” este de 37,5 %.

(c)	Termenul „London gin” poate fi completată cu termenul „dry”.

23. Băutură spirtoasă pe bază de chimion

(a)	Băutura spirtoasă pe bază de chimion este băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi L.).

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase pe bază de chimion este de 30 %.

(c)

Pot fi utilizate şi alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă, însă gustul chimionului trebuie să fie predominant.

24. Akvavit sau aquavit

(a)	Akvavit sau aquavit este băutura spirtoasă cu chimion şi/sau seminţe de mărar aromatizată cu un distilat de plante sau condimente.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase akvavit sau aquavit este de 37,5 %.

(c)

Mai pot fi utilizate şi alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din directiva respectivă, dar aroma acestor băuturi se datorează în mare parte distilatelor de seminţe de chimion (Carum carvi L.) şi/sau de seminţe de mărar (Anethum graveolens L.), utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă.

(d)	Substanţele amare nu pot domina gustul; reziduurile uscate nu depăşesc 1,5 grame la 100 mililitri.

25. Băuturi spirtoase de anason

(a)

Băutura spirtoasă de anason este băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în stea (Illicium verum Hook f.), anason verde (Pumpinella anissum L.), anason dulce (Foeniculum vulgare Mill.) sau de oricare altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal, cu ajutorul unuia dintre următoarele procedee sau al unei combinaţii între acestea:

(i)	macerare şi/sau distilare;

(ii)	redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi ale plantelor menţionate anterior;

(iii)

adăugarea de extracte naturale distilate de anason.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase de anason este de 15 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase de anason.

(d)	Pot fi utilizate şi alte extracte vegetale naturale sau seminţe aromatice, dar gustul anasonului trebuie să rămână predominant.

26. Pastis

(a)

Pastis este băutura spirtoasă pe bază de anason care conţine şi extracte naturale de „lemn dulce” (Glycyrrhiza spp.), ceea ce implică prezenţa substanţelor colorante numite calcone, precum şi prezenţa acidului glicirizic, al căror conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0,05 şi, respectiv, 0,5 grame la litru.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „pastis” este de 40 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „pastis”.

(d)	Băutura spirtoasă „pastis” are un conţinut de zaharuri mai mic de 100 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit, şi un conţinut de anetol de minimum 1,5 şi maximum 2 grame la litru.

27. Pastis de Marseille

(a)	Pastis de Marseille este un pastis cu un conţinut de anetol de 2 grame la litru.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „pastis de Marseille” este de 45 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „Pastis de Marseille”.

28. Anis

(a)	Anis este băutura spirtoasă pe bază de anason a cărei aromă caracteristică provine exclusiv de la anasonul verde (Pimpinella anisum L.) şi/sau de la anasonul în stea (Illicium verum Hook f.) şi/sau de la anasonul dulce (Foeniculum vulgare Mill.).

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „anis” este de 35 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „anis”.

29. Anis distilat

(a)

Anis distilat este anis care conţine alcool distilat în prezenţa seminţelor menţionate la categoria 28 litera (a) şi, în cazul indicaţiilor geografice, în prezenţa masticului, a altor seminţe aromatice, plante sau fructe, cu condiţia ca acest alcool să constituie minimum 20 % din concentraţia alcoolică a anisului distilat.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „anis distilat” este de 35 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „anis distilat”.

30. Băutură spirtoasă cu gust amar sau bitter

(a)

Băutura spirtoasă cu gust amar sau bitter este băutura spirtoasă cu un gust amar preponderent, obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) din Directiva 88/388/CEE şi/sau preparate aromatizante conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din aceeaşi directivă.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase cu gust amar sau bitter este de 15 %.

(c)	Băutura spirtoasă cu gust amar sau bitter poate fi comercializată şi sub denumirea „amer” sau „bitter” cu sau fără altă completare.

31. Vodcă aromatizată

(a)	Vodca aromatizată este vodca căreia i s-a conferit o aromă predominantă diferită de cea a materiilor prime utilizate.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a vodcii aromatizate este de 37,5 %.

(c)	Vodca aromatizată poate fi îndulcită, combinată, aromatizată, maturată sau colorată.

(d)	Vodca aromatizată poate fi comercializată şi sub denumirea de „vodcă de” urmată de numele aromei predominante.

32. Lichior

(a)

Lichiorul este băutura spirtoasă:

(i)

cu un conţinut minim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de:

—	70 de grame la litru pentru lichiorul de cireşe la care alcoolul etilic constă exclusiv în rachiu de cireşe;

—	80 de grame la litru pentru genţiană sau lichioruri similare la care singura substanţă aromatică este genţiana sau plante similare;

—	100 de grame la litru în toate celelalte cazuri;

(ii)

obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă, a unui distilat de origine agricolă, a uneia sau a mai multor băuturi spirtoase sau a unui amestec din produsele menţionate anterior, îndulcite şi cu un adaos de produse agricole sau de produse alimentare, cum ar fi smântână, lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat, în sensul definiţiei din Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea şi prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (1).

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a lichiorului este de 15 %.

(c)

Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE şi substanţele şi preparatele aromatizante identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din aceeaşi directivă pot fi utilizate la prepararea lichiorului.

Cu toate acestea, substanţele şi preparatele aromatizante identice substanţelor naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din directiva menţionată nu sunt utilizate în obţinerea următoarelor lichioruri:

(i)

lichioruri de fructe:

—

coacăze;

—

cireşe;

—

zmeură;

—

mure;

—

afine;

—

citrice;

—	mure pitice;

—	fructe de Rubus arcticus;

—	merişoare;

—	merişoare de munte;

—	cătină albă;

—

ananas;

(ii)

lichioruri de plante:

—

mentă;

—

genţiană;

—

anason;

—	génépi (grupă de plante medicinale);

—	vulnéraire (specie de pelin din Alpi).

(d)

Următorii termeni compuşi pot fi utilizaţi în prezentarea lichiorurilor produse în Comunitate în cazul utilizării alcoolului etilic de origine agricolă, pentru a reflecta metodele de producţie recunoscute:

—	brandy de prune;

—	brandy de portocale;

—	brandy de caise;

—	brandy de cireşe;

—	solbaerrom, denumit şi blackcurrant rum.

În etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus, denumirile compuse trebuie să figureze pe etichetă pe acelaşi rând, cu caractere uniforme, de acelaşi tip şi aceeaşi culoare, iar denumirea „lichior” trebuie să fie în imediata apropiere, dimensiunea caracterelor nefiind mai mică decât cea utilizată pentru denumirea compusă. În cazul în care alcoolul nu provine de la băutura spirtoasă indicată, trebuie făcută o referire privitoare la provenienţa alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual cu denumirea compusă şi cu menţiunea „lichior”, fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin menţiunea „alcool agricol”, precedată de fiecare dată de formula „obţinut din” sau „obţinut cu ajutorul”.

33. Crème de (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate)

(a)	Băuturile spirtoase numite „Crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate), cu excepţia produselor lactate, sunt lichioruri cu un conţinut minim de zahăr de 250 de grame la litru exprimat în zahăr invertit.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii „Crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este de 15 %.

(c)	Acestei băuturi spirtoase i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)	Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

34. Crème de cassis

(a)	Crème de cassis este lichiorul de coacăze care conţine minimum 400 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Crème de cassis” este de 15 %.

(c)	Băuturii „Crème de cassis” i se aplicã dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)	Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

35. Guignolet

(a)	Guignolet este lichiorul obţinut prin macerarea cireşelor în alcool etilic de origine agricolă.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase Guignolet este de 15 %.

(c)	Băuturii spirtoase „Guignolet” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)	Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

36. Punch au rhum

(a)	Punch au rhum este lichiorul al cărui conţinut de alcool provine exclusiv din rom.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „punch au rhum” este de 15 %.

(c)	Băuturii spirtoase „punch au rhum” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)	Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

37. Sloe gin

(a)	Sloe gin este lichiorul obţinut prin macerarea porumbelor în gin, la care se poate adăuga suc de porumbe.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „sloe gin” este de 25 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „sloe gin”.

(d)	Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

38. Sambuca

(a)

Sambuca este lichiorul incolor de anason:

(i)	care conţine distilate de anason verde (Pimpinella anisum L.), anason în stea (Illicium verum L.) sau alte plante aromatice;

(ii)	cu un conţinut minim de 350 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit;

(iii)

cu un conţinut de anetol natural de minimum 1 şi maximum 2 grame la litru.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Sambuca” este de 38 %.

(c)	Băuturii spirtoase „Sambuca” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)	Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

39. Maraschino, Marrasquino sau Maraskino

(a)

Maraschino, Marrasquino sau Maraskino este lichiorul incolor a cărui aromă este dată în principal de un distilat de vişine marasca sau de un distilat al produsului obţinut prin macerarea vişinelor sau a unor părţi de vişine în alcool de origine agricolă, cu un conţinut minim de 250 de grame de zahăr la litru, exprimat în zahăr invertit.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Maraschino”, „Marrasquino” sau „Maraskino” este de 24 %.

(c)	Băuturii spirtoase denumite „Maraschino”, „Marrasquino” sau „Maraskino” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)	Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

40. Nocino

(a)	Nocino este lichiorul a cărui aromă este dată în principal de macerarea şi/sau distilarea nucilor verzi întregi (Juglans regia L.), cu un conţinut minim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de 100 de grame la litru.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „Nocino” este de 30 %.

(c)	Băuturii spirtoase „Nocino” i se aplică dispoziţiile referitoare la substanţele şi preparatele aromatizante pentru lichioruri, prevăzute la categoria 32.

(d)	Denumirea de vânzare poate fi completată cu termenul „lichior”.

41. Lichior pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat

(a)

Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat este băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obţinută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, distilat şi/sau rachiu, ale cărei ingrediente sunt gălbenuşul de ou de calitate, albuşul de ou şi zahărul sau mierea. Conţinutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conţinutul minim de gălbenuş de ou pur este de 140 de grame la litrul de produs final.

(b)	Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) litera (c), concentraţia alcoolică minimă în volum a lichiorului pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat sau advokat este de 14 %.

(c)

Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale sau identic naturale în sensul definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctele (i) şi (ii) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat, sau avocat, sau advokat.

42. Lichior de ouă

(a)

Lichiorul de ouă este băutura spirtoasă, aromatizată sau nu, obţinută pe bază de alcool etilic de origine agricolă, distilat şi/sau rachiu, ale cărei ingrediente caracteristice sunt gălbenuşul de ou de calitate, albuşul de ou şi zahărul sau mierea. Conţinutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 de grame la litrul de produs final.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a lichiorului de ouă este de 15 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea lichiorului de ouă.

43. Mistrà

(a)

Mistrà este băutura spirtoasă incoloră aromatizată cu anason sau cu anetol natural:

(i)	cu un conţinut de anetol de minimum 1 şi maximum 2 grame la litru;

(ii)	care poate conţine şi un distilat de plante aromatice;

(iii)

fără adaos de zahăr.

(b)	Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „mistrà” este de 40 % şi de maximum 47 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „mistrà”.

44. Väkevä glögi sau spritglögg

(a)

Väkevä glögi sau spritglögg este băutura spirtoasă obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu aromă naturală sau identică aromei naturale de cuişoare şi/sau scorţişoară, prin utilizarea unuia dintre următoarele procese: macerare şi/sau distilare, redistilare a alcoolului în prezenţa unor părţi ale plantelor indicate mai sus, adăugarea aromei naturale sau identic naturale de cuişoare sau scorţişoară sau o combinaţie a acestor metode.

(b)	Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Väkevä glögi” sau „spritglögg” este de 15 %.

(c)	Pot fi utilizate şi alte extracte vegetale aromatizante, naturale sau identic naturale, în conformitate cu Directiva 88/388/CEE, dar aroma plantelor aromatice indicate trebuie să fie predominantă.

(d)	Conţinutul de vin sau produse vitivinicole nu depăşeşte 50 % din produsul final.

45. Berenburg sau Beerenburg

(a)

Berenburg sau Beerenburg este băutura spirtoasă:

(i)	obţinută din alcool etilic de origine agricolă;

(ii)	în care se macerează fructe sau plante sau părţi ale acestora;

(iii)

având drept aromă specifică un distilat din rădăcină de genţiană (Gentiana lutea L.), din boabe de ienupăr (Juniperus communis L.) şi din frunze de dafin (Laurus nobilis L.);

(iv)	a cărei culoare variază de la cafeniu deschis la cafeniu închis;

(v)	care poate fi îndulcită până la un conţinut maxim de zahăr, exprimat în zahăr invertit, de 20 g la litru.

(b)	Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Berenburg” sau „Beerenburg” este de 30 %.

(c)	Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea băuturii spirtoase „Berenburg” sau „Beerenburg”.

46. Nectar de miere sau de hidromel

(a)	Nectarul de miere sau de hidromel este o băutură produsă prin aromatizarea amestecului de must fermentat de miere şi distilat de miere şi/sau alcool etilic de origine agricolă, care conţine minimum 30 % must de miere fermentat în volum.

(b)	Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a nectarului de miere sau de hidromel este de 22 %.

(c)

Numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale conforme definiţiilor de la articolul 1 alineatul (2) litera (b) punctul (i) şi de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din Directiva 88/388/CEE pot fi utilizate la prepararea nectarului de miere sau de hidromel, cu condiţia ca gustul mierii sa fie predominant.

(d)	Nectarul de miere sau de hidromel poate fi îndulcit numai cu miere.

Alte băuturi spirtoase

Băutura spirtoasă „Rum-Verschnitt” este produsă în Germania şi este obţinută dintr-un amestec de rom şi alcool, iar produsul final trebuie să conţină un procentaj minim de 5 % alcool provenit din rom. Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a băuturii spirtoase „Rum-Verschnitt” este de 37,5 %. În ceea ce priveşte etichetarea şi prezentarea produsului denumit „Rum-Verschnit”, termenul „Verschnitt” trebuie să figureze în descriere, prezentare şi etichetare cu caractere de tipul, de dimensiunea şi de culoarea celor folosite pentru cuvântul „Rum”, pe acelaşi rând cu acesta, iar pe sticle trebuie să fie menţionat pe eticheta frontală. În cazul vânzării în afara pieţei germane, compoziţia alcoolică a acestui produs trebuie să figureze pe etichetă.

Băutura spirtoasă „Slivovice” este produsă în Republica Cehă şi este obţinută prin adăugarea la distilatul de prune, înainte de distilarea finală, a unui procentaj maxim de 30 % de alcool etilic de origine agricolă. Acest produs trebuie să fie descris drept „băutură spirtoasă”, la care se poate adăuga denumirea „Slivovice” în acelaşi câmp vizual pe eticheta frontală. În cazul introducerii pe piaţă a băuturii spirtoase cehe „Slivovice” în Comunitate, compoziţia alcoolică a acestui produs trebuie să figureze pe etichetă. Prezenta dispoziţie nu aduce atingere utilizării denumirii „Slivovice” pentru rachiurile de fructe, în conformitate cu categoria 9.

(1) JO L 149, 14.6.1991, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Actul de aderare din 2005.

ANEXA III

INDICAŢII GEOGRAFICE

Categorie de produse

Indicaţie geografică

Ţara de origine (originea geografică exactă este descrisă în dosarul tehnic)

Rom

Rhum de la Martinique

Franţa

Rhum de la Guadeloupe

Franţa

Rhum de la Réunion

Franţa

Rhum de la Guyane

Franţa

Rhum de sucrerie de la Baie du Galion

Franţa

Rhum des Antilles françaises

Franţa

Rhum des départements français d'outre-mer

Franţa

Ron de Málaga

Spania

Ron de Granada

Spania

Rum da Madeira

Portugalia

2.	Whisky/Whiskey

Scotch Whisky

Regatul Unit (Scoţia)

Irish Whiskey/Uisce Beatha Eireannach/Irish Whisky (1)

Irlanda

Whisky español

Spania

Whisky breton/Whisky de Bretagne

Franţa

Whisky alsacien/Whisky d'Alsace

Franţa

3.	Rachiu de cereale

Eau-de-vie de seigle de marque nationale luxembourgeoise

Luxemburg

Korn/Kornbrand

Germania, Austria, Belgia (comunitatea germanofonă)

Münsterländer Korn/Kornbrand

Germania

Sendenhorster Korn/Kornbrand

Germania

Bergischer Korn/Kornbrand

Germania

Emsländer Korn/Kornbrand

Germania

Haselünner Korn/Kornbrand

Germania

Hasetaler Korn/Kornbrand

Germania

Samanė

Lituania

4.	Rachiu de vin

Eau-de-vie de Cognac

Franţa

Eau-de-vie des Charentes

Franţa

Eau-de-vie de Jura

Franţa

Cognac

Franţa

(Denumirea „Cognac” poate fi completată cu una dintre următoarele menţiuni:

—

Fine

Franţa

—	Grande Fine Champagne

Franţa

—	Grande Champagne

Franţa

—	Petite Fine Champagne

Franţa

—	Petite Champagne

Franţa

—	Fine Champagne

Franţa

—

Borderies

Franţa

—

Fins Bois

Franţa

—	Bons Bois)

Franţa

Fine Bordeaux

Franţa

Fine de Bourgogne

Franţa

Armagnac

Franţa

Bas-Armagnac

Franţa

Haut-Armagnac

Franţa

Armagnac-Ténarèze

Franţa

Blanche Armagnac

Franţa

Eau-de-vie de vin de la Marne

Franţa

Eau-de-vie de vin originaire d'Aquitaine

Franţa

Eau-de-vie de vin de Bourgogne

Franţa

Eau-de-vie de vin originaire du Centre-Est

Franţa

Eau-de-vie de vin originaire de Franche-Comté

Franţa

Eau-de-vie de vin originaire du Bugey

Franţa

Eau-de-vie de vin de Savoie

Franţa

Eau-de-vie de vin originaire des Coteaux de la Loire

Franţa

Eau-de-vie de vin des Côtes-du-Rhône

Franţa

Eau-de-vie de vin originaire de Provence

Franţa

Eau-de-vie de Faugères/Faugères

Franţa

Eau-de-vie de vin originaire du Languedoc

Franţa

Aguardente de Vinho Douro

Portugalia

Aguardente de Vinho Ribatejo

Portugalia

Aguardente de Vinho Alentejo

Portugalia

Aguardente de Vinho da Região dos Vinhos Verdes

Portugalia

Aguardente de Vinho da Região dos Vinhos Verdes de Alvarinho

Portugalia

Aguardente de Vinho Lourinhã

Portugalia

Сунгурларска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сунгурларе/Sungurlarska grozdova rakya/Grozdova rakya de Sungurlare

Bulgaria

Сливенска перла (Сливенска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сливен)/Slivenska perla (Slivenska grozdova rakya/Grozdova rakya de Sliven)

Bulgaria

Стралджанска Мускатова ракия/Мускатова ракия от Стралджа/Straldjanska Muscatova rakya/Muscatova rakya de Straldja

Bulgaria

Поморийска гроздова ракия/Гроздова ракия от Поморие/Pomoriyska grozdova rakya/Grozdova rakya de Pomorie

Bulgaria

Русенска бисерна гроздова ракия/Бисерна гроздова ракия от Русе/Russenska biserna grozdova rakya/Biserna grozdova rakya de Russe

Bulgaria

Бургаска Мускатова ракия/Мускатова ракия от Бургас/Bourgaska Muscatova rakya/Muscatova rakya de Bourgas

Bulgaria

Добруджанска мускатова ракия/Мускатова ракия от Добруджа/Dobrudjanska muscatova rakya/muscatova rakya de Dobrudja

Bulgaria

Сухиндолска гроздова ракия/Гроздова ракия от Сухиндол/Suhindolska grozdova rakya/Grozdova rakya de Suhindol

Bulgaria

Карловска гроздова ракия/Гроздова Ракия от Карлово/Karlovska grozdova rakya/Grozdova Rakya de Karlovo

Bulgaria

Vinars Târnave

România

Vinars Vaslui

România

Vinars Murfatlar

România

Vinars Vrancea

România

Vinars Segarcea

România

5.	Brandy/Weinbrand

Brandy de Jerez

Spania

Brandy del Penedés

Spania

Brandy italiano

Italia

Brandy Αττικής/Brandy de Attica

Grecia

Brandy Πελοποννήσου/Brandy de Peloponnese

Grecia

Brandy Κεντρικής Ελλάδας/Brandy din Grecia Centrală

Grecia

Deutscher Weinbrand

Germania

Wachauer Weinbrand

Austria

Weinbrand Dürnstein

Austria

Pfälzer Weinbrand

Germania

Karpatské brandy špeciál

Slovacia

Brandy français/Brandy de France

Franţa

6.	Grape marc spirit

Marc de Champagne/Eau-de-vie de marc de Champagne

Franţa

Marc d'Aquitaine/Eau-de-vie de marc originaire d'Aquitaine

Franţa

Marc de Bourgogne/Eau-de-vie de marc de Bourgogne

Franţa

Marc du Centre-Est/Eau-de-vie de marc originaire du Centre-Est

Franţa

Marc de Franche-Comté/Eau-de-vie de marc originaire de Franche-Comté

Franţa

Marc du Bugey/Eau-de-vie de marc originaire de Bugey

Franţa

Marc de Savoie/Eau-de-vie de marc originaire de Savoie

Franţa

Marc des Côteaux de la Loire/Eau-de-vie de marc originaire des Coteaux de la Loire

Franţa

Marc des Côtes-du-Rhône/Eau-de-vie de marc des Côtes du Rhône

Franţa

Marc de Provence/Eau-de-vie de marc originaire de Provence

Franţa

Marc du Languedoc/Eau-de-vie de marc originaire du Languedoc

Franţa

Marc d'Alsace Gewürztraminer

Franţa

Marc de Lorraine

Franţa

Marc d'Auvergne

Franţa

Marc du Jura

Franţa

Aguardente Bagaceira Bairrada

Portugalia

Aguardente Bagaceira Alentejo

Portugalia

Aguardente Bagaceira da Região dos Vinhos Verdes

Portugalia

Aguardente Bagaceira da Região dos Vinhos Verdes de Alvarinho

Portugalia

Orujo de Galicia

Spania

Grappa

Italia

Grappa di Barolo

Italia

Grappa piemontese/Grappa del Piemonte

Italia

Grappa lombarda/Grappa di Lombardia

Italia

Grappa trentina/Grappa del Trentino

Italia

Grappa friulana/Grappa del Friuli

Italia

Grappa veneta/Grappa del Veneto

Italia

Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige

Italia

Grappa siciliana/Grappa di Sicilia

Italia

Grappa di Marsala

Italia

Τσικουδιά/Tsikoudia

Grecia

Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia de Creta

Grecia

Τσίπουρο/Tsipouro

Grecia

Τσίπουρο Μακεδονίας/Tsipouro de Macedonia

Grecia

Τσίπουρο Θεσσαλίας/Tsipouro de Tesalia

Grecia

Τσίπουρο Τυρνάβου/Tsipouro de Tyrnavos

Grecia

Eau-de-vie de marc de marque nationale luxembourgeoise

Luxemburg

Ζιβανία/Τζιβανία/Ζιβάνα/Zivania

Cipru

Törkölypálinka

Ungaria

9.	Rachiu de fructe

Schwarzwälder Kirschwasser

Germania

Schwarzwälder Mirabellenwasser

Germania

Schwarzwälder Williamsbirne

Germania

Schwarzwälder Zwetschgenwasser

Germania

Fränkisches Zwetschgenwasser

Germania

Fränkisches Kirschwasser

Germania

Fränkischer Obstler

Germania

Mirabelle de Lorraine

Franţa

Kirsch d'Alsace

Franţa

Quetsch d'Alsace

Franţa

Framboise d'Alsace

Franţa

Mirabelle d'Alsace

Franţa

Kirsch de Fougerolles

Franţa

Williams d'Orléans

Franţa

Südtiroler Williams/Williams dell'Alto Adige

Italia

Südtiroler Aprikot/Aprikot dell'Alto Adige

Italia

Südtiroler Marille/Marille dell'Alto Adige

Italia

Südtiroler Kirsch/Kirsch dell'Alto Adige

Italia

Südtiroler Zwetschgeler/Zwetschgeler dell'Alto Adige

Italia

Südtiroler Obstler/Obstler dell'Alto Adige

Italia

Südtiroler Gravensteiner/Gravensteiner dell'Alto Adige

Italia

Südtiroler Golden Delicious/Golden Delicious dell'Alto Adige

Italia

Williams friulano/Williams del Friuli

Italia

Sliwovitz del Veneto

Italia

Sliwovitz del Friuli-Venezia Giulia

Italia

Sliwovitz del Trentino-Alto Adige

Italia

Distillato di mele trentino/Distillato di mele del Trentino

Italia

Williams trentino/Williams del Trentino

Italia

Sliwovitz trentino/Sliwovitz del Trentino

Italia

Aprikot trentino/Aprikot del Trentino

Italia

Medronho do Algarve

Portugalia

Medronho do Buçaco

Portugalia

Kirsch Friulano/Kirschwasser Friulano

Italia

Kirsch Trentino/Kirschwasser Trentino

Italia

Kirsch Veneto/Kirschwasser Veneto

Italia

Aguardente de pêra da Lousã

Portugalia

Eau-de-vie de pommes de marque nationale luxembourgeoise

Luxemburg

Eau-de-vie de poires de marque nationale luxembourgeoise

Luxemburg

Eau-de-vie de kirsch de marque nationale luxembourgeoise

Luxemburg

Eau-de-vie de quetsch de marque nationale luxembourgeoise

Luxemburg

Eau-de-vie de mirabelle de marque nationale luxembourgeoise

Luxemburg

Eau-de-vie de prunelles de marque nationale luxembourgeoise

Luxemburg

Wachauer Marillenbrand

Austria

Szatmári Szilvapálinka

Ungaria

Kecskeméti Barackpálinka

Ungaria

Békési Szilvapálinka

Ungaria

Szabolcsi Almapálinka

Ungaria

Gönci Barackpálinka

Ungaria

Pálinka

Ungaria,

Austria (pentru rachiurile de caise produse numai în landurile: Niederösterreich, Burgenland, Steiermark, Wien)

Bošácka slivovica

Slovacia

Brinjevec

Slovenia

Dolenjski sadjevec

Slovenia

Троянска сливова ракия/Сливова ракия от Троян/Troyanska slivova rakya/Slivova rakya de Troyan

Bulgaria

Силистренска кайсиева ракия/Кайсиева ракия от Силистра/Silistrenska kaysieva rakya/Kaysieva rakya de Silistra

Bulgaria

Тервелска кайсиева ракия/Кайсиева ракия от Тервел/Tervelska kaysieva rakya/Kaysieva rakya de Tervel

Bulgaria

Ловешка сливова ракия/Сливова ракия от Ловеч/Loveshka slivova rakya/Slivova rakya de Lovech

Bulgaria

Pălincă

România

Ţuică Zetea de Medieşu Aurit

România

Ţuică de Valea Milcovului

România

Ţuică de Buzău

România

Ţuică de Argeş

România

Ţuică de Zalău

România

Ţuică Ardelenească de Bistriţa

România

Horincă de Maramureş

România

Horincă de Cămârzana

România

Horincă de Seini

România

Horincă de Chioar

România

Horincă de Lăpuş

România

Turţ de Oaş

România

Turţ de Maramureş

România

10.	Rachiu de cidru de mere şi rachiu de cidru de pere

Calvados

Franţa

Calvados Pays d'Auge

Franţa

Calvados Domfrontais

Franţa

Eau-de-vie de cidre de Bretagne

Franţa

Eau-de-vie de poiré de Bretagne

Franţa

Eau-de-vie de cidre de Normandie

Franţa

Eau-de-vie de poiré de Normandie

Franţa

Eau-de-vie de cidre du Maine

Franţa

Aguardiente de sidra de Asturias

Spania

Eau-de-vie de poiré du Maine

Franţa

15.

Vodca

Svensk Vodka/Swedish Vodka

Suedia

Suomalainen Vodka/Finsk Vodka/Vodka of Finland

Finlanda

Polska Wódka/Polish Vodka

Polonia

Laugarício vodka

Slovacia

Originali Lietuviška degtinė/Original Lithuanian vodka

Lituania

Vodcă de plante, produsă în câmpia Podlasie de Nord, aromatizată cu un extract de Hierochloe odorata/Wódka ziołowa z Niziny Północnopodlaskiej aromatyzowana ekstraktem z trawy żubrowej

Polonia

Latvijas Dzidrais

Letonia

Rīgas Degvīns

Letonia

Estonian vodka

Estonia

17.

Geist

Schwarzwälder Himbeergeist

Germania

18.

Genţiană

Bayerischer Gebirgsenzian

Germania

Südtiroler Enzian/Genziana dell'Alto Adige

Italia

Genziana trentina/Genziana del Trentino

Italia

19.	Băuturi spirtoase de ienupăr

Genièvre/Jenever/Genever

Belgia, Ţările de Jos, Franţa [Départements Nord (59) şi Pas-de-Calais (62)], Germania (landurile germane Nordrhein-Westfalen şi Niedersachsen)

Genièvre de grains, Graanjenever, Graangenever

Belgia, Ţările de Jos, Franţa [Départements Nord (59) şi Pas-de-Calais (62)]

Jonge jenever, jonge genever

Belgia, Ţările de Jos

Oude jenever, oude genever

Belgia, Ţările de Jos

Hasseltse jenever/Hasselt

Belgia (Hasselt, Zonhoven, Diepenbeek)

Balegemse jenever

Belgia (Balegem)

O' de Flander-Oost-Vlaamse Graanjenever

Belgia (Oost-Vlaanderen)

Peket-Pekêt/Pèket-Pèkèt de Wallonie

Belgia (Regiunea Valonă)

Genièvre Flandres Artois

Franţa [Départements Nord (59) şi Pas-de-Calais (62)]

Ostfriesischer Korngenever

Germania

Steinhäger

Germania

Plymouth Gin

Regatul Unit

Gin de Mahón

Spania

Vilniaus Džinas/Vilnius Gin

Lituania

Spišská borovička

Slovacia

Slovenská borovička juniperus

Slovacia

Slovenská borovička

Slovacia

Inovecká borovička

Slovacia

Liptovská borovička

Slovacia

24.	Akvavit/aquavit

Dansk Akvavit/Dansk Aquavit

Danemarca

Svensk Aquavit/Svensk Akvavit/Swedish Aquavit

Suedia

25.	Băutura spirtoasă cu anason

Anis español

Spania

Anís Paloma Monforte del Cid

Spania

Hierbas de Mallorca

Spania

Hierbas Ibicencas

Spania

Évora anisada

Portugalia

Cazalla

Spania

Chinchón

Spania

Ojén

Spania

Rute

Spania

Janeževec

Slovenia

29.	Anis distilat

Ouzo/Oύζο

Cipru, Grecia

Ούζο Μυτιλήνης/Ouzo de Mitilene

Grecia

Ούζο Πλωμαρίου/Ouzo de Plomari

Grecia

Ούζο Καλαμάτας/Ouzo de Kalamata

Grecia

Ούζο Θράκης/Ouzo de Thrace

Grecia

Ούζο Μακεδονίας/Ouzo de Macedonia

Grecia

30.	Băuturi spirtoase cu gust amar/bitter

Demänovka bylinná horká

Slovacia

Rheinberger Kräuter

Germania

Trejos devynerios

Lituania

Slovenska travarica

Slovenia

32.

Lichior

Berliner Kümmel

Germania

Hamburger Kümmel

Germania

Münchener Kümmel

Germania

Chiemseer Klosterlikör

Germania

Bayerischer Kräuterlikör

Germania

Irish Cream

Irlanda

Palo de Mallorca

Spania

Ginjinha portuguesa

Portugalia

Licor de Singeverga

Portugalia

Mirto di Sardegna

Italia

Liquore di limone di Sorrento

Italia

Liquore di limone della Costa d'Amalfi

Italia

Genepì del Piemonte

Italia

Genepì della Valle d'Aosta

Italia

Benediktbeurer Klosterlikör

Germania

Ettaler Klosterlikör

Germania

Ratafia de Champagne

Franţa

Ratafia catalana

Spania

Anis português

Portugalia

Suomalainen Marjalikööri/Suomalainen Hedelmälikööri/Finsk Bärlikör/

Finsk Fruktlikör/Finnish berry liqueur/Finnish fruit liqueur

Finlanda

Grossglockner Alpenbitter

Austria

Mariazeller Magenlikör

Austria

Mariazeller Jagasaftl

Austria

Puchheimer Bitter

Austria

Steinfelder Magenbitter

Austria

Wachauer Marillenlikör

Austria

Jägertee/Jagertee/Jagatee

Austria

Hüttentee

Germania

Allažu Kimelis

Latvia

Čepkelių

Lituania

Demänovka Bylinný Likér

Slovacia

Polish Cherry

Polonia

Karlovarská hořká

Republica Cehă

Pelinkovec

Slovenia

Blutwurz

Germania

Cantueso Alicantino

Spania

Licor café de Galicia

Spania

Licor de hierbas de Galicia

Spania

Génépi des Alpes/Genepì degli Alpi

Franţa, Italia

Μαστίχα Χίου/Masticha de Chios

Grecia

Κίτρο Νάξου/Kitro de Naxos

Grecia

Κουμκουάτ Κέρκυρας/Koum Kouat de Corfu

Grecia

Τεντούρα/Tentoura

Grecia

Poncha da Madeira

Portugalia

34.	Crème de cassis

Cassis de Bourgogne

Franţa

Cassis de Dijon

Franţa

Cassis de Saintonge

Franţa

Cassis du Dauphiné

Franţa

Cassis de Beaufort

Luxemburg

40.

Nocino

Nocino di Modena

Italia

Orehovec

Slovenia

Alte băuturi spirtoase

Pommeau de Bretagne

Franţa

Pommeau du Maine

Franţa

Pommeau de Normandie

Franţa

Svensk Punsch/Swedish Punch

Suedia

Pacharán navarro

Spania

Pacharán

Spania

Inländerrum

Austria

Bärwurz

Germania

Aguardiente de hierbas de Galicia

Spania

Aperitivo Café de Alcoy

Spania

Herbero de la Sierra de Mariola

Spania

Königsberger Bärenfang

Germania

Ostpreußischer Bärenfang

Germania

Ronmiel

Spania

Ronmiel de Canarias

Spania

Genièvre aux fruits/Vruchtenjenever/Jenever met vruchten/Fruchtgenever

Belgia, Ţările de Jos, Franţa [Départements Nord (59) and Pas-de-Calais (62)], Germania (German Bundesländer Nordrhein-Westfalen and Niedersachsen)

Domači rum

Slovenia

Irish Poteen/Irish Poitín

Irlanda

Trauktinė

Lituania

Trauktinė Palanga

Lituania

Trauktinė Dainava

Lituania

(1) Indicaţia geografică Irish Whiskey/Uisce Beatha Eireannach/Irish Whisky desemnează băutura spirtoasă whisky/whiskey produsă în Irlanda şi Irlanda de Nord.

		ISSN 1830-3625
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 39

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 51 13 februarie 2008

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (versiune reformată)	1
	*	Regulamentul (CE) nr. 107/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind declarațiile nutriționale și de sănătate referitoare la alimente în ceea ce privește competențele de executare conferite Comisiei	8
	*	Regulamentul (CE) nr. 108/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 privind adăugarea în alimente a unor vitamine și minerale, precum și a unor anumite alte substanțe	11
	*	Regulamentul (CE) nr. 109/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare	14
	*	Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului	16