9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/1

(1)

Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 402/2012 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de radiatoare din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura a fost deschisă la 12 august 2011 (3) ca urmare a unei plângeri înaintate de International Association of Aluminium Radiator Manufacturers Limited Liability Consortium (AIRAL S.c.r.l. – denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de radiatoare din aluminiu realizată în Uniune.

(3)

În conformitate cu considerentul 14 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2010 și 30 iunie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. Observațiile prezentate oral și în scris de către părțile interesate au fost examinate și, după caz, constatările provizorii au fost modificate în consecință.

(6)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 12 din regulamentul provizoriu, un grup de producători-exportatori afiliați a solicitat examinarea individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Examinarea cererilor respective în etapa provizorie a fost prea costisitoare și a fost amânată până la etapa definitivă. Astfel, s-a decis să se acorde examinarea individuală grupului care a solicitat acest lucru, și anume Sira Group. În ceea ce privește operațiunile sale în RPC, Sira Group este compus din Sira (Tianjin) Aluminium Products Co. Ltd și Sira Group (Tianjin) Heating Radiators Co. Ltd.

(7)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se preconizează recomandarea de a institui o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de radiatoare din aluminiu originare din RPC și de a percepe definitiv sumele depuse cu titlu de taxe provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare a constatărilor finale.

(8)

Observațiile verbale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare, după caz.

(9)

În conformitate cu considerentul 15 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză este reprezentat de radiatoare din aluminiu și de elemenți sau secțiuni din care sunt compuse astfel de radiatoare, indiferent dacă acești elemenți sunt asamblați în blocuri, cu excepția radiatoarelor și a elemenților și secțiunilor lor de tip electric (denumit în continuare „produsul în cauză”). Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC ex 7615 10 10, ex 7615 10 90, ex 7616 99 10 și ex 7616 99 90.

(10)

După publicarea măsurilor provizorii, una dintre părți a afirmat că radiatoarele din oțel sunt interschimbabile cu produsul în cauză și produsul similar și a solicitat Comisiei să analizeze și să includă evoluția pieței radiatoarelor din oțel în vederea comparării acesteia în special cu piața radiatoarelor din aluminiu.

(11)

Pe baza informațiilor disponibile, se pare că radiatoarele din aluminiu au caracteristici tehnice diferite, în special în ceea ce privește materiile prime de bază (oțelul într-un caz și aluminiul în celălalt), greutatea, inerția termică și conductibilitatea termică. În plus, informațiile colectate nu au scos în evidență concurența directă și interschimbabilitatea între cele două produse. În cele din urmă, partea nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor sale. Pe baza celor menționate anterior, argumentul a fost respins.

(12)

În absența altor observații referitoare la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă considerentele 15 și 23 din regulamentul provizoriu.

(13)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 6, s-a decis să se acorde o examinare individuală pentru Sira Group. În ceea ce privește operațiunile sale în RPC, Sira Group este alcătuit din Sira (Tianjin) Aluminium Products Co. Ltd și Sira Group (Tianjin) Heating Radiators Co. Ltd. Sira Group a solicitat, de asemenea, acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau a tratamentului individual.

(14)

Se reamintește faptul că, astfel cum s-a menționat în considerentele 30-31 din regulamentul provizoriu, niciuna dintre părțile incluse în eșantion nu a solicitat TEP.

(15)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 13, Sira Group, căruia i-a fost acordată examinarea individuală după instituirea măsurilor provizorii, a solicitat TEP și a depus formulare de cerere de acordare a TEP pentru cele două societăți care participă la producția și comercializarea produsului în cauză.

(16)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, valoarea normală a importurilor originare din RPC se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) de la articolul menționat pentru acei producători care au îndeplinit criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a facilita referirea la acestea, criteriile sunt sintetizate mai jos:

(17)

Informațiile furnizate de cele două societăți care aparțin Sira Group în formularele de cerere de acordare a TEP au fost analizate în mod corespunzător și, ulterior, au fost solicitate și obținute alte informații suplimentare. Având în vedere constatările, nu s-a considerat necesar să se efectueze o vizită de verificare la sediile societăților.

(18)

Ancheta cu privire la TEP a demonstrat faptul că Sira Group nu îndeplinește cerințele de la criteriul 1, din cauza intervenției statului în deciziile referitoare la principala materie primă, aluminiul. Costul aluminiului reprezintă aproximativ 70 % din costul de producție al produsului în cauză. Ancheta a demonstrat că ambii producători din cadrul Sira Group au achiziționat aluminiul utilizat la fabricarea produsului în cauză pe piața internă a RPC. Prețurile se bazează pe cotația aluminiului la bursa de schimb a metalelor neferoase de la Shanghai (denumită în continuare „bursa de schimb” sau „SHFE”), controlată de stat. SHFE este o bursă închisă pentru societățile înregistrate în China și pentru cetățenii chinezi și este controlată de către Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare de Stat. Mai multe norme care reglementează funcționarea bursei de schimb contribuie la o volatilitate scăzută și la scăderea prețurilor la SHFE: fluctuațiile de preț zilnice sunt limitate la 4 % peste sau sub prețul de decontare din ziua de tranzacționare precedentă, tranzacțiile se efectuează cu o frecvență redusă (până în a cincisprezecea zi a fiecărei luni), contractele futures sunt limitate la o perioadă de maximum 12 luni, iar comisioanele de tranzacționare sunt percepute atât de către bursa de schimb, cât și de către brokeri.

(19)

În plus, în ceea ce privește tranzacțiile SHFE, livrările fizice pot avea loc doar într-un depozit autorizat din RPC, spre deosebire de bursele internaționale, în cazul cărora livrarea poate fi efectuată la nivel mondial. Mai mult, întrucât SHFE este o platformă prevăzută doar pentru schimburi fizice (nu se vând instrumente financiare derivate), acest aspect izolează complet piața de aluminiu din China. În consecință, arbitrajul cu punctul referință la nivel mondial, London Metals Exchange („LME”) sau cu alte piețe nu este practic posibil, iar bursa de schimb funcționează în mod izolat față de alte piețe din lume. Prin urmare, nu poate avea loc o egalizare între aceste piețe. Cotația prețului aluminiului în cadrul LME a fost, în medie lunară, cu peste 14 % mai ridicată decât cea din cadrul SHFE în cursul PA.

(20)

De asemenea, întrucât este atât vânzător, cât și cumpărător de aluminiu primar, statul intervine în mecanismele de stabilire a prețurilor în cadrul SHFE prin Biroul Rezervei de Stat și alte organisme de stat. În plus, statul stabilește zilnic limite de preț prin normele SHFE, care au fost aprobate de către autoritatea națională de reglementare, Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China („CRVMC”).

(21)

În plus, ancheta a demonstrat că pentru aluminiul primar destinat exportului se percepe TVA de 17 %, nerambursabilă la export, în timp ce TVA pentru aluminiul vândut pe piața internă și pentru produsele finite este rambursabilă până la 13 %. Mai mult, aluminiul primar pentru export face obiectul unei taxe la export de 17 %. Drept urmare, marea majoritate a producției de aluminiu primar se vinde pe piața chineză, producând o scădere a prețului intern al aluminiului primar și un avantaj important în materie de costuri pentru producătorii de radiatoare din aluminiu din RPC. Statul chinez a intervenit și altfel pe piață în cursul PA, întrucât a eliminat taxa la import de 5 % pentru metale în timpul crizei financiare.

(22)

O altă distorsiune majoră provocată de statul chinez este reprezentată de intervenții pe piață prin intermediul Biroului Rezervei de Stat („BRS”) care face parte din Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă („CNDR”). La sfârșitul anului 2008 și începutul anului 2009, BRS a început să cumpere stocuri de aluminiu primar de la topitorii. Acesta a fost un pachet de măsuri de stimulare menite să limiteze efectele crizei financiare și economice mondiale care a determinat o scădere la nivelul cererii. Aceste achiziții susținute de stat au absorbit majoritatea stocurilor de pe piața internă în martie și aprilie 2009, ducând la creșterea prețurilor în prima jumătate a anului 2009. BRS a revândut aluminiul primar ca atare pe piață, la începutul lunii noiembrie 2010, perioadă în care BRS a vândut 96 000 de tone de aluminiu primar prin licitație, astfel cum relatează Bloomberg (4). Agenția de știri Xinhua a relatat în decembrie 2008 măsurile de stocare preconizate, explicând că s-a planificat acumularea a 300 000 de tone de aluminiu la prețuri cu 10 % mai mari decât prețul pieței în cadrul unei măsuri destinate să vină în sprijinul prețurilor (5). Planul de stocare al BRS a implicat achiziții de la o serie de topitorii din China, deși aproximativ jumătate din cantitate urma a fi achiziționată de la Aluminium Corporation of China Ltd. În plus, ministrul responsabil cu CNDR a explicat că alte părți ale pachetului de măsuri de stimulare includeau controale la export mai puțin stricte, subvenții privind energia electrică, reducerea prețurilor la energia electrică și creșterea plafoanelor de credit. Potrivit relatărilor, pachetul a avut un efect imediat asupra prețurilor. Cele de mai sus demonstrează faptul că statul chinez deține un rol principal în stabilirea prețurilor aluminiului primar și că acesta intervine pe piață.

(23)

Astfel cum se confirmă mai ales în cel de al doisprezecelea plan cincinal de dezvoltare pentru aluminiu (2011-2015) în care Guvernul Chinei prevede în mod explicit intenția sa de „a ajusta reducerile impozitelor și taxelor la export, precum și alte pârghii economice și de a controla în mod strict nivelul total de extindere și exporturile de produse primare”, intervenția semnificativă a statului, astfel cum a fost descrisă mai sus, este asumată în mod clar. Acest plan continuă politica din precedentul plan pentru aluminiu. În plus, aceste planuri au fost puse în aplicare pe o perioadă de mai mulți ani și, după cum s-a demonstrat mai sus, în timpul PA, mai multe măsuri de punere în aplicare erau funcționale.

(24)

Astfel, multiplele distorsiuni provocate de stat în legătură cu prețurile aluminiului primar de pe piața chineză afectează prețurile materiilor prime. În plus, producătorii beneficiază de un avantaj de pe urma acestor distorsiuni, în sensul că achiziționează de obicei de pe piața chineză, de la furnizori locali care utilizează ca referință prețurile de pe piețele chineze la vedere (sau SHFE). În cursul PA, aceste prețuri erau cu aproximativ 15 % mai mici decât prețurile de pe piața mondială. Teoretic, societățile chineze pot, de asemenea, să cumpere anumite cantități la prețurile LME în cazul în care prețurile de pe piața chineză sunt mai mari în urma intervenției statului, în timp ce pentru operatorii care nu sunt de origine chineză situația inversă este imposibilă.

(25)

O examinare a răspunsurilor la chestionar ale Sira (Tianjin) Aluminium Products Co. Ltd și Sira Group (Tianjin) Heating Radiators Co. Ltd a arătat că aceste societăți au cumpărat în cursul PA produse din aluminiu primar la prețuri legate de prețul SHFE și că prețurile lor de cumpărare au urmat indicele SHFE pentru o perioadă mai îndelungată.

(26)

În plus, ancheta a arătat că una dintre cele două societăți în cauză a beneficiat de programul de reducere a impozitării veniturilor rezultate din activități economice „doi ani cu exonerare de impozit urmați de trei ani la 50 %”. Acest sistem de reduceri al statului chinez înseamnă că, odată ce o societate începe să facă profit, aceasta nu plătește niciun impozit pe venit timp de doi ani și apoi, pentru următorii trei ani, plătește numai jumătate. Astfel de distorsiuni sunt înregistrate drept costuri negative în contul de profit și pierderi, crescând, prin urmare, rentabilitatea.

(27)

În aceste circumstanțe, niciuna dintre societăți nu a fost în măsură să demonstreze că deciziile lor comerciale în ceea ce privește achiziționarea de materii prime nu fac obiectul unei intervenții semnificative din partea statului și că costurile achizițiilor majore reflectă în mod considerabil valorile pieței. Prin urmare, societățile nu au putut demonstra că îndeplinesc criteriul 1.

(28)

Având în vedere constatările de mai sus privind criteriul 1, s-a considerat, după consultarea Comitetului consultativ, că trebuie să se respingă cererea de acordare a TEP primită din partea Sira Group.

(29)

Având în vedere cele menționate anterior, celelalte criterii necesare pentru acordarea TEP stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază nu au mai fost analizate.

(30)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele constatărilor referitoare la TEP grupului de societăți afiliate în cauză din RPC și reclamantului. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(31)

În urma comunicării privind TEP, Sira Group a trimis observații cu privire la constatările referitoare la TEP propus. Cu toate acestea, întrucât Sira Group și-a etichetat observațiile ca fiind „cu acces limitat” prin însăși natura lor, Comisia a abordat aspectele ridicate la nivel bilateral, prin intermediul unui document de informare specific. Observațiile nu au condus la modificarea constatărilor cu privire la criteriul 1.

(32)

Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror observații, se confirmă considerentele 30-31 din regulamentul provizoriu.

(33)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a facilita referirea la acestea, aceste criterii au fost enunțate în considerentul 32 din regulamentul provizoriu.

(34)

Ambii producători-exportatori afiliați din cadrul Sira Group au solicitat acordarea TI în cazul în care nu li s-ar acorda TEP. Aceste observații au fost examinate. Ancheta a arătat că societățile îndeplinesc toate condițiile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(35)

Prin urmare, Sira Group a obținut TI.

(36)

La 28 iulie 2011, organul de soluționare a litigiilor al OMC („OSL”) a adoptat un raport al organului de apel și un raport al grupului special, astfel cum a fost modificat de raportul organului de apel în cauza European Communities – Definitive Anti-Dumping Measures on Certain Iron or Steel Fasteners from China (Comunitățile Europene – măsuri antidumping definitive privind anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din China) (6) (denumite în continuare „rapoartele”).

(37)

În rapoarte s-a constatat, printre altele, că articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază era în neconcordanță cu articolele 6.10, 9.2 și 18.4 din Acordul OMC privind antidumpingul și cu articolul XVI:4 al Acordului OMC. Articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază prevede că producătorii-exportatori individuali din țările cu economie planificată, care nu beneficiază de tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, vor fi supuși unei taxe aplicabile la nivel național, cu excepția cazului în care exportatorii pot să demonstreze că îndeplinesc condițiile pentru acordarea tratamentului individual prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază [în continuare „constatarea OSL cu privire la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază”].

(38)

Orice producător-exportator din RPC care consideră că prezentul regulament ar trebui să fie revizuit în funcție de interpretările juridice referitoare la articolul 9 alineatul (5) cuprinse în rapoarte este invitat să solicite o reexaminare în temeiul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1515/2001 al Consiliului din 23 iulie 2001 privind măsurile pe care Comunitatea le poate lua ca urmare a unui raport adoptat de organul de soluționare a litigiilor al OMC în ceea ce privește măsurile antidumping sau antisubvenții (7) (denumit în continuare „Regulamentul de abilitare a OMC”).

(39)

Instituția relevantă din cadrul Uniunii poate anula, modifica sau menține măsurile revizuite pentru a reflecta concluziile reexaminării. Părțile care solicită o reexaminare ar trebui să fie conștiente de faptul că, în cazul în care constatările care le privesc impun o modificare a măsurilor, o asemenea modificare poate duce la o scădere sau o creștere a nivelului măsurilor.

(40)

Ca urmare a celor menționate mai sus, nu s-au primit observații privind acordarea TI, iar considerentele 32-34 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(41)

În lipsa altor observații privind țara analoagă, se confirmă considerentele 35-41 din regulamentul provizoriu.

(42)

Pentru Sira Group a fost utilizată aceeași metodologie pentru stabilirea valorii normale ca și cea descrisă în considerentele 42-46 din regulamentul provizoriu. În lipsa oricăror observații cu privire la valoarea normală, se confirmă considerentele 42-46 din regulamentul provizoriu.

(43)

Prețul de export pentru Sira Group a fost calculat în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, deoarece exporturile au fost făcute la prețuri de transfer care au fost considerate nefiabile. Prin urmare, prețurile de export au fost calculate pe baza prețurilor de revânzare către primii clienți independenți de pe piața Uniunii, cu deducerile corespunzătoare pentru a ține cont de costuri și profit în vederea ajustării prețului de export la nivel franco fabrică. Au fost efectuate ajustări la nivelul prețului de revânzare către primul cumpărător independent din Uniune pentru a se ține seama de toate cheltuielile, inclusiv drepturi vamale și taxe, care survin între import și revânzare, precum și de o marjă comercială corectă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale și pentru profituri. În ceea ce privește marja de profit, s-a folosit profitul realizat de un importator neafiliat cooperant al produsului în cauză, întrucât profitul efectiv al importatorului afiliat nu a fost considerat ca fiind fiabil, având în vedere relația dintre producătorul-exportator și importatorul afiliat.

(44)

În ceea ce privește exportatorii incluși în eșantion, în absența oricăror observații referitoare la prețul de export, considerentul 47 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(45)

Au fost făcute anumite observații cu privire la comparația între valoarea normală și prețul de export.

(46)

Metal Group Ltd a contestat comparația între valoarea normală și prețul de export, pe motiv că această comparație nu a fost corectă din cauza metodologiei de armonizare utilizate, iar societatea a afirmat că există diferențe la nivelul caracteristicilor fizice.

(47)

Referitor la comparația efectuată, Metal Group a sugerat o metodă alternativă bazată pur și simplu pe greutate. Această metodologie a fost respinsă, deoarece nu ține cont de alte domenii importante incluse în sistemul de comparare a tipurilor de produs, cum ar fi energia, care, prin urmare, asigură o mai bună comparabilitate.

(48)

Argumentul privind diferențele fizice prezentat de Metal Group Ltd a fost alcătuit din trei elemente și a fost transmis după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor. Niciunul dintre cele trei elemente nu a fost menționat în răspunsul la chestionar (care a solicitat în mod specific prezentarea unor astfel de argumente). În plus, aceste elemente nu au fost aduse în discuție în timpul vizitei de verificare, ceea ce ar fi oferit echipei de anchetă oportunitatea de a verifica validitatea și amploarea acestora.

(49)

Primul element a implicat tipul de aliaj de aluminiu utilizat în producție. În acest sens, s-a susținut că standardul aliajului în China nu este același cu cel al aliajului cu același nume utilizat în Uniune. Deși este evident că aceste aliaje nu sunt identice, nu s-a prezentat nicio dovadă care să demonstreze existența unor eventuale diferențe de cost.

(50)

Al doilea element a implicat utilizarea unei versiuni de pudră de finisare presupusă a fi mai ieftină. Din nou, nu s-a prezentat nicio dovadă care să demonstreze această afirmație și trebuie să se precizeze că această pudră de finisare a constituit un procentaj atât de scăzut din costul de producție total încât ar avea doar un impact marginal.

(51)

Al treilea element a constat în faptul că nu a fost aplicat de către societate niciun strat intern de acoperire anticorozivă în contrast cu produsul fabricat în UE. Ca și în cele două cazuri de mai sus, nu s-a prezentat nicio dovadă care să demonstreze această afirmație.

(52)

Având în vedere cele de mai sus, argumentul privind diferențele între caracteristicile fizice a fost respins.

(53)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 48-50 din regulamentul provizoriu.

(54)

În ceea ce privește Sira Group, marja de dumping a fost calculată pe baza metodologiei menționate în considerentul 51 din regulamentul provizoriu și a fost stabilită la 23,0 %.

(55)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 51-54 din regulamentul provizoriu.

(56)

În lipsa observațiilor cu privire la producția totală din Uniune, se confirmă considerentele 55-57 din regulamentul provizoriu.

(57)

În lipsa unor observații cu privire la consumul din Uniune, se confirmă considerentele 58-61 din regulamentul provizoriu.

(58)

În urma comunicării constatărilor provizorii, o parte a afirmat că marja de subcotare a prețurilor de 6,1 % constatată în cursul PA este mică și că nu ar fi putut cauza un prejudiciu material industriei din Uniune.

(59)

Subcotarea practicată de exportatorii chinezi ar trebui, cu toate acestea, să fie analizată în funcție de presiunea exercitată pe piața Uniunii și de impactul pe care l-a avut asupra nivelului prețurilor industriei din Uniune. Ancheta a arătat că presiunea asupra prețurilor, din cauza importurilor la prețuri scăzute care au făcut obiectul dumpingului, nu a permis industriei din Uniune să stabilească prețurile la un nivel care să îi permită să acopere costurile și să realizeze o marjă de profit rezonabilă, în special în cursul PA.

(60)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 65 din regulamentul provizoriu, ancheta a confirmat faptul că prețurile de import din RPC au făcut obiectul unui dumping și au fost întotdeauna inferioare prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. Subcotarea practicată în mod constant de către exportatorii chinezi a permis creșterea volumului de vânzări și a cotei de piață a acestora, în special în cursul PA. Mai mult, s-a constatat că diferența de preț legată de anumite tipuri de radiatoare era cu mult mai mare decât valoarea medie a subcotării constatate. Prin urmare, impactul negativ al subcotării constatate pe piața Uniunii și asupra industriei din Uniune nu trebuie subestimat. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(61)

Aceeași parte și-a reiterat argumentul potrivit căruia radiatoarele din China sunt de calitate inferioară în comparație cu cele produse în Uniune și că, prin urmare, nu ar putea fi cauza eventualului prejudiciu adus industriei din Uniune.

(62)

Cu toate acestea, afirmația nu a fost justificată, iar ancheta nu a descoperit fapte care să vină în sprijinul acesteia. Astfel cum s-a menționat în considerentul 23 din regulamentul provizoriu, ancheta a arătat că radiatoarele din aluminiu fabricate în și exportate din RPC și radiatoarele din aluminiu produse și vândute în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază. În plus, acestea sunt, de asemenea, complet interschimbabile și arată identic, în special pentru public. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(63)

Este demn de remarcat faptul că subcotarea prețurilor și nivelul de eliminare a prejudiciului sunt determinate pe baza unei comparații detaliate între tipurile de produse din China și din Uniune. Prin urmare, orice presupusă diferență între diversele tipuri de radiatoare este luată în considerare la compararea detaliată a prețurilor. Pe baza celor menționate anterior, argumentul a fost respins.

(64)

În absența oricăror alte observații privind importurile din țara în cauză, se confirmă considerentele 62-67 din regulamentul provizoriu.

(65)

În lipsa oricăror alte observații în legătură cu observațiile preliminare, se confirmă considerentele 68-71 din regulamentul provizoriu.

(66)

În absența observațiilor cu privire la producție, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție, se confirmă considerentele 72-74 din regulamentul provizoriu.

(67)

În absența observațiilor cu privire la evoluția volumului vânzărilor și a cotei de piață a industriei din Uniune, considerentul 75 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(68)

În absența observațiilor cu privire la creștere, considerentul 76 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(69)

În absența observațiilor cu privire la ocuparea forței de muncă, considerentele 77 și 78 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(70)

În absența observațiilor privind prețurile unitare medii din Uniune și costul de producție, considerentele 79 și 80 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(71)

În absența observațiilor privind rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital, considerentele 81-83 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(72)

În absența observațiilor cu privire la stocuri, se confirmă considerentul 84 din regulamentul provizoriu.

(73)

În lipsa oricăror observații cu privire la amploarea marjei de dumping reale, considerentul 85 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(74)

Ancheta a confirmat faptul că majoritatea indicatorilor de prejudiciu au prezentat o tendință descendentă pe parcursul perioadei examinate. În consecință, se confirmă concluzia considerentelor 86-89 din regulamentul provizoriu, conform căreia industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(75)

În absența oricărei observații referitoare la acesta, se confirmă considerentul 90 din regulamentul provizoriu.

(76)

În absența oricărei observații referitoare la efectul importurilor care fac obiectul dumpingului, se confirmă considerentele 91-95 din regulamentul provizoriu.

(77)

În absența oricărei observații privind importurile provenind din țări terțe, se confirmă considerentul 96 din regulamentul provizoriu.

(78)

Una dintre părți a afirmat că eventualul prejudiciu suferit de industria din Uniune a fost cauzat de criza economică, deoarece aceasta a predominat în sectorul construcțiilor și al locuințelor, în special în anumite state membre, cum ar fi Spania și Italia, considerate de către această parte ca fiind principalele piețe de vânzare pentru industria din Uniune.

(79)

Cu toate acestea, ancheta a dezvăluit că industria din Uniune a vândut, de asemenea, volume mari de radiatoare în alte state membre în afară de Spania și Italia. În plus, piața produsului în cauză și a produsului similar nu se limitează la piețele de construcții și locuințe din Spania și Italia. Cu toate acestea, chiar dacă nu se poate exclude faptul că criza economică a avut un impact asupra pieței Uniunii, prezența unor volume crescute de importuri din China la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping a intensificat eventualele efecte negative ale recesiunii economice în cursul perioadei examinate și a împiedicat industria din Uniune să se bucure de redresarea economică generală din cursul PA. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(80)

În lipsa altor observații privind criza economică, se confirmă considerentele 97-100 din regulamentul provizoriu.

(81)

S-a afirmat că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de creșterea prețului aluminiului, care reprezintă o mare parte a costului de producție a produsului similar.

(82)

Cu toate acestea, se consideră mai degrabă că, într-o piață guvernată de concurență loială, prețurile pot fi stabilite la un nivel care să acopere costurile și să genereze o marjă de profit rezonabilă. După cum se confirmă în considerentul 60, prețurile medii de import din RPC au subcotat în mod continuu prețurile industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate. Ținând seama de presiunea continuă asupra prețurilor, atunci când costurile au crescut, industria din Uniune nu a putut să mărească prețurile în consecință. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(83)

În absența oricăror alte observații privind evoluția costului de producție al industriei din Uniune, se confirmă considerentele 101-103 din regulamentul provizoriu.

(84)

Una dintre părți a afirmat că nivelul și scăderea vânzărilor la export ale industriei din Uniune au avut o influență majoră asupra performanței sale economice globale pe parcursul perioadei examinate.

(85)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că, deși vânzările la export ale industriei din Uniune au scăzut în timpul perioadei examinate, ele au rămas o parte importantă din activitatea acesteia, reprezentând 51 % din vânzările totale ale industriei din Uniune în UE în cursul PA și 27 % din producția totală a industriei din Uniune în cursul PA. Astfel, după cum se menționează în considerentul 106 din regulamentul provizoriu, vânzările la export au oferit industriei din Uniune posibilitatea de a realiza economii de scară și, prin urmare, nu au putut fi luate în considerare ca factori care au cauzat prejudiciul material suferit de industria din Uniune în cursul perioadei examinate. Tendința și nivelul vânzărilor la export ale industriei din Uniune nu sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate între prejudiciu și importurile originare din RPC la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(86)

Aceeași parte a solicitat dezvăluirea valorilor exporturilor industriei din Uniune și, prin urmare, a prețurilor, având în vedere că numai volumele exporturilor au fost publicate în regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, respectivele date nu pot fi divulgate întrucât sunt considerate confidențiale.

(87)

În absența oricărei observații cu privire la rezultatele la export ale industriei din Uniune incluse în eșantion, se confirmă considerentele 104-106 din regulamentul provizoriu.

(88)

Una dintre părți a afirmat că decizia industriei din Uniune de a crește capacitatea de producție în 2008, împreună cu situația economică dificilă care s-a manifestat și în anii următori constituie principalele cauze ale scăderii gradului de utilizare a capacității de producție a industriei din Uniune și ale rentabilității sale negative. În consecință, s-a afirmat că prejudiciul a fost cauzat de diverși factori interni, cum ar fi criza economică și deciziile greșite în materie de investiții luate de industria din Uniune.

(89)

Cu toate acestea, este evaluată o analiză a prejudiciului luând în considerare toți factorii de prejudiciu împreună, gradul de utilizare a capacității de producție și rentabilitatea reprezentând doar doi dintre acești factori. Ancheta privind prejudiciul a arătat, în special, că volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 16 % pe parcursul perioadei examinate, în timp ce importurile din RPC au crescut cu 77 % în cursul perioadei examinate, iar cota de piață a crescut de la 13 % la 24 % în cursul perioadei examinate. Chiar și în timpul PA, când consumul a crescut în comparație cu 2009, cota de piață a industriei din Uniune a continuat să scadă. În pofida deteriorării altor factori de prejudiciu, un alt semn al situației economice dificile a industriei din Uniune este ilustrat de nivelul stocurilor industriei din Uniune, care a crescut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate. Prin urmare, creșterea capacității de producție a industriei din Uniune în 2008 ar trebui să fie analizată împreună cu toate aceste alte elemente pentru a obține o imagine completă.

(90)

Deși criza economică a avut un anumit impact negativ asupra situației industriei din Uniune, nu poate fi ignorat nici faptul că importurile din China la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate și, prin urmare, au intensificat orice eventuale efecte negative ale recesiunii economice în cursul perioadei examinate și au împiedicat industria din Uniune să se bucure de redresarea economică generală în cursul PA.

(91)

Ancheta a arătat că între 2009 și PA consumul creștea cu 9 %, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune continua să scadă, și că, chiar și cu o situație economică generală mai bună, industria din Uniune nu a fost în măsură să se redreseze, deoarece era întotdeauna sub presiunea importurilor originare din RPC la prețuri scăzute care făceau obiectul unui dumping. Pe baza celor menționate anterior, argumentul a fost respins.

(92)

În absența altor observații referitoare la concluzia privind legătura de cauzalitate, se confirmă considerentele 107-110 din regulamentul provizoriu.

(93)

Nu a existat cooperare din partea utilizatorilor la această anchetă și, în pofida eforturilor întreprinse, după publicarea constatărilor provizorii niciun utilizator nu s-a făcut cunoscut.

(94)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că principalii cumpărători de radiatoare din aluminiu sunt întreprinderile mari de construcții, distribuitorii și comercianții cu ridicata din acest sector, care le revând lanțurilor de magazine specializate sau comercianților cu amănuntul în vederea vânzării către societăți de construcții mai mici sau către utilizatori finali. O evaluare a posibilului impact pe care instituirea de taxe definitive l-ar putea avea asupra părților interesate a arătat că, chiar și cu o potențială creștere de preț de 61 % aplicată fiecărui element de radiator din aluminiu importat, care este cea mai ridicată taxă antidumping propusă, această creștere a prețului pare să fie destul de redusă, deoarece produsul în cauză face parte, de obicei, din proiecte de mare anvergură, în cadrul cărora prețul său reprezintă numai o mică parte din totalul costurilor comerciale. Prin urmare, chiar dacă se ia în considerare cel mai pesimist scenariu, se pare că creșterea prețurilor rezultată ar putea fi absorbită cu ușurință în lanțul vânzărilor din aval.

(95)

În absența observațiilor cu privire la interesul Uniunii, se confirmă considerentele 111-118 din regulamentul provizoriu.

(96)

S-a afirmat că marja de profit utilizată pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil este prea ridicată. S-a susținut că marja de 7,4 %, realizată de producătorii din Uniune incluși în eșantion în anul 2008, a fost de natură excepțională și nerealistă. Din cauza crizei economice care a afectat piața în anii următori a fost imposibil să se ajungă la un asemenea nivel de profit.

(97)

Ar trebui remarcat faptul că această marjă de profit a fost verificată în timpul anchetei, precum și marja de profit realizată de către societățile din eșantion, în condiții de piață normale, și anume în absența dumpingului prejudiciabil. Nu se poate concluziona că criza economică nu a avut niciun impact asupra situației industriei din Uniune, dar volumul importurilor din RPC la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping și care subcotează prețurile practicate de industria din Uniune au continuat să crească pe parcursul întregii perioade examinate în detrimentul prețurilor și a cotei de piață a industriei din Uniune. Prin urmare, este clar că importurile din RPC care fac obiectul unui dumping au intensificat orice efect al recesiunii economice asupra industriei din Uniune. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(98)

S-a afirmat, de asemenea, că au fost subestimate costurile ulterioare importului utilizate pentru a calcula marjele de subcotare și de prejudiciu (0,2 %, incluzând toate costurile necesare pentru a pune mărfurile în liberă circulație în UE, cum ar fi costurile de manipulare și comisioanele vamale, însă excluzând taxa de import). Conform afirmațiilor acestei părți, costurile ulterioare importului ar trebui să includă costurile de manipulare, comisioanele vamale și costurile de transport intern estimate la 3,5 %. În vederea calculării subcotării prețurilor de vânzare și a subcotării prețurilor indicative, prețul la frontiera UE este comparat cu prețul franco fabrică al producătorilor industriali din Uniune. Prețul la frontiera UE trebuie să includă toate costurile necesare pentru a pune mărfurile în liberă circulație în UE (și anume comisioanele vamale și costurile de manipulare), dar nu orice cost de transport intern, după cum a afirmat partea în cauză. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(99)

În lipsa altor observații cu privire la nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă metodologia descrisă în considerentele 119-123 din regulamentul provizoriu.

(100)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive pentru importurile produsului în cauză la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În consecință, nivelurile taxei ar trebui să fie instituite la nivelul marjelor de prejudiciu constatate.

(101)

Taxele antidumping definitive propuse sunt următoarele:

(102)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților respective, în cursul anchetei. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societăți, și anume de persoanele juridice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților expres menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(103)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare din cauza diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale prevăd prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele prezentate în anexa II la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură fac obiectul taxei antidumping reziduale care se aplică tuturor celorlalți exportatori.

(104)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind eludarea. Ancheta poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(105)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual al taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată de îndată Comisiei (8) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, prezentul regulament va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(106)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei la nivel național ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(107)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în anexa I la prezentul regulament, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi exportatori, care ar fi altfel îndreptățiți la o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât articolul respectiv nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

(108)

Având în vedere amploarea marjei de dumping și dat fiind nivelul prejudiciului provocat industriei din Uniune, se consideră necesar ca sumele asigurate prin taxa antidumping provizorie instituită prin regulamentul provizoriu să fie colectate definitiv până la limita valorii taxelor definitive instituite,

—

nu a exportat în Uniune produsul descris la articolul 1 alineatul (1) pe parcursul perioadei de anchetă (de la 1 iulie 2010 până la 30 iunie 2011);

—

nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament;

—

a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză după perioada de anchetă care stă la baza măsurilor sau și-a asumat obligația contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/13

(1)

Evaluarea din 2011 a stocului de hering nordic din Marea Irlandei s-a bazat pe evaluarea exclusivă a tendințelor și a fost adoptată o captură totală admisibilă (TAC) de precauție redusă. Analiza comparativă ulterioară din 2012 cu privire la acest stoc a îmbunătățit metodologia de evaluare și poate fi furnizată acum o prognoză a capturilor pe baza unei abordări a producției maxime durabile (MSY). Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) a fost invitat să se exprime cu privire la creșterea retroactivă a oportunităților de pescuit pentru acest stoc și să explice impactul unei astfel de creșteri asupra avizului științific pentru 2013. Pe baza analizei CSTEP, poate fi adoptată o creștere a oportunităților de pescuit stabilite pentru 2012, sub rezerva efectuării revizuirii necesare a TAC pentru 2013 în vederea menținerii mortalității prin pescuit la nivelul de producție maximă durabilă (MSY). Regulamentul (UE) nr. 43/2012 al Consiliului din 17 ianuarie 2012 de stabilire, pentru 2012, a posibilităților de pescuit disponibile pentru navele din UE în privința anumitor stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care nu fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (1) ar trebui modificat în consecință.

(2)

Franța a furnizat informații privind capturile de cod de Atlantic pentru trei pescării și în care sunt implicate trei grupuri de nave: un grup de traulere de fund care pescuiesc cod saithe în Marea Nordului, un grup de traulere de fund care pescuiesc cod saithe și specii de adâncime în vestul Scoției și un grup de nave care pescuiesc merluciu cu paragate în vestul Scoției. Pe baza acestor informații, conform evaluării CSTEP, se poate stabili că, pentru cele trei grupuri de nave, capturile de cod de Atlantic, inclusiv capturile aruncate înapoi în mare, nu au depășit 1,5 % din totalul capturilor pentru fiecare grup de nave pentru fiecare dintre cele trei zone. În plus, ținând cont de măsurile care se aplică pentru a se asigura monitorizarea și controlul activităților de pescuit ale respectivelor grupuri de nave și având în vedere că includerea respectivelor grupuri ar constitui o sarcină administrativă disproporționată în raport cu impactul global al acestora asupra rezervelor de cod, este oportună excluderea celor trei grupuri de nave de la aplicarea regimului efortului de pescuit prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve (2). Regulamentul (CE) nr. 754/2009 al Consiliului din 27 iulie 2009 de excludere a anumitor grupuri de nave din regimul efortului de pescuit prevăzut la capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 (3), Regulamentul (UE) nr. 43/2012 și Regulamentul (UE) nr. 44/2012 al Consiliului din 17 ianuarie 2012 de stabilire, pentru 2012, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (4) ar trebui modificate în consecință.

(3)

În octombrie 2012, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a publicat un aviz științific privind stocul de merluciu norvegian din Marea Nordului, Skagerrak și Kattegat. Avizul ICES indică faptul că, în 2012, capturile nu ar trebui să depășească 101 000 tone. În ceea ce privește cotele, 75 % din TAC-ul pentru merluciu norvegian din această zonă corespunde cotei Uniunii, din care 5 000 de tone ar trebui alocate Norvegiei. Restul cotei Uniunii ar trebui alocat statelor membre.

(4)

Limitele de captură prevăzute de prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2012, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2012. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului securității juridice și protecției încrederii legitime în ceea ce privește posibilitățile de pescuit vizate care nu au fost încă epuizate. Fiindcă limitele de captură au o influență asupra activităților economice și asupra planificării campaniilor de pescuit ale navelor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 754/2009, Regulamentul (UE) nr. 43/2012 și Regulamentul (UE) nr. 44/2012 ar trebui modificate în mod corespunzător,

„(j)

grupul de nave care arborează pavilionul Franței, indicat în cererea acesteia din 8 iunie 2012, nave care pescuiesc cod saithe în Marea Nordului (zona ICES IV) cu ajutorul traulelor de fund cu o dimensiune a ochiurilor mai mare sau egală cu 100 mm (tip de echipamente TR1);

(k)

grupul de nave care arborează pavilionul Franței, indicat în cererea acesteia din 8 iunie 2012, nave care pescuiesc cod saithe și specii de adâncime în vestul Scoției (zona ICES VI) cu ajutorul traulelor de fund cu o dimensiune a ochiurilor mai mare sau egală cu 100 mm (tip de echipamente TR1);

(l)

grupul de nave care arborează pavilionul Franței, indicat în cererea acesteia din 8 iunie 2012, nave care pescuiesc merluciu în vestul Scoției (zona ICES VI) cu ajutorul paragatelor (tip de echipamente LL).”

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/17

(1)

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire trebuie, prin urmare, înregistrată,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/19

(1)

Statele membre care nu participă la acțiunea comună prevăzută la articolul 26 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității (2) pot să își desemneze propria platformă de licitare a cotei ce le revine din certificatele vizate la capitolele II și III din Directiva 2003/87/CE. În temeiul articolului 30 alineatul (5) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, desemnarea unei atare platforme de licitație este condiționată de listarea platformei respective în anexa III la acest regulament.

(2)

În conformitate cu articolul 30 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, Regatul Unit a informat Comisia cu privire la decizia sa de a nu participa la acțiunea comună prevăzută la articolul 26 alineatele (1) și (2) din acest regulament și de a-și desemna propria platformă de licitație.

(3)

La 30 aprilie 2012, Regatul Unit a notificat Comisiei intenția sa de a desemna ICE Futures Europe („ICE”) drept platforma menționată la articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010.

(4)

La 25 aprilie 2012, Regatul Unit a prezentat notificarea Comitetului schimbărilor climatice instituit prin articolul 9 din Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto (3). În plus, Regatul Unit a prezentat Comisiei informații și clarificări complementare, modificând în consecință notificarea.

(5)

Pentru a se asigura că propunerea de desemnare a ICE ca platforma de licitație menționată la articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 este compatibilă cu cerințele acestui regulament și conformă cu obiectivele stabilite la articolul 10 alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, este necesar să se stabilească o serie de condiții și obligații pentru ICE.

(6)

În conformitate cu articolele 18-21 din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, unei platforme de licitații i se alocă o serie de sarcini referitoare la admiterea persoanelor la licitații, printre care se numără aplicarea unor măsuri de precauție privind clientela, în vederea garantării faptului că doar persoanele eligibile pot să depună cereri de participare la licitații în calitate de ofertant direct. Responsabilitățile sale decurg și în contextul examinării respectării de către solicitanți a anumitor cerințe minime de admitere la licitație, în etapa de depunere și prelucrare a cererilor de admitere la licitație și în ceea ce privește deciziile de acordare ori de refuz al acordării admiterii la licitație, de revocare sau suspendare a admiterilor la licitație deja acordate. În cadrul modelului de cooperare dintre ICE și membrii bursei sale și clienții acestora, membrii bursei și unii dintre clienții acestora vor exercita funcții de admitere cu privire la clienții lor existenți sau potențiali. Un atare model de cooperare poate fi compatibil cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1031/2010 numai dacă ICE garantează conformitatea cu obligațiile ce revin platformei de licitații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1031/2010.

(7)

În plus, în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, o platformă de licitații desemnată trebuie să acorde, pe de o parte, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) accesul deplin, egal și echitabil la licitații și, pe de altă parte, să permită micilor emitenți accesul la licitații. În acest scop, ICE trebuie să furnizeze IMM-urilor și micilor emitenți informații transparente, cuprinzătoare și actualizate referitoare la posibilitățile de acces la licitațiile derulate de ICE pentru Regatul Unit, inclusiv toate îndrumările de ordin practic privind exploatarea optimă a acestor posibilități. Aceste informații trebuie publicate pe site-ul web al ICE. Pe lângă aceasta, ICE trebuie să raporteze autorității de monitorizare a licitațiilor, desemnată în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, cu privire la acoperirea obținută în cadrul modelului de cooperare cu membrii bursei și clienții acestora, inclusiv pe tema acoperirii geografice obținute, și să țină seama în cel mai mare grad de recomandările autorității de monitorizare în această privință, pentru a putea asigura îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în temeiul articolului 35 alineatul (3) literele (a) și (b) din respectivul regulament.

(8)

În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, la desemnarea unei platforme de licitații, statele membre trebuie să țină seama de măsura în care o platformă de licitații candidată este capabilă să evite denaturările concurenței pe piața internă, inclusiv pe piața internă a carbonului. O platformă de licitații nu trebuie să facă uz de contractul de desemnare pentru a spori competitivitatea celorlalte activități ale sale, în special a pieței secundare pe care o organizează. Pentru a obține listarea ca platformă de licitație, ICE, inclusiv membrii bursei sau membrii compensatori, trebuie să permită candidaților ofertanți să liciteze fără a fi condiționați de calitatea de membru al bursei sau participant pe piața secundară organizată de ICE sau pe orice altă platformă de tranzacționare exploatată de ICE ori de un terț.

(9)

În conformitate cu articolul 35 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, la desemnarea unei atare platforme, statele membre trebuie să țină seama de măsura în care există dispoziții adecvate care impun unei platforme de licitație să predea platformei de licitație succesoare toate imobilizările corporale și necorporale necesare pentru desfășurarea licitațiilor. Acest tip de dispoziții au fost stabilite într-o strategie de ieșire care trebuie revizuită de către organismul de monitorizare a licitațiilor. ICE trebuie să își elaboreze strategia de ieșire clar și în timp util, ținând seama în cel mai mare grad de opinia autorității de monitorizare a licitațiilor.

(10)

În conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, toate onorariile și condițiile aplicate de o platformă de licitații și de sistemul de compensare și decontare trebuie să fie formulate clar, să fie ușor de înțeles și să fie făcute publice. Ținând cont de modelul de cooperare prevăzut de ICE, onorariile și condițiile suplimentare aplicate de membrii bursei și de clienții acestora în legătură cu funcțiile de admitere pe care le exercită trebuie de asemenea să fie formulate clar, să fie ușor de înțeles și să fie făcute publice pe paginile web ale entităților care prestează serviciile, cu trimiteri directe la paginile web disponibile pe site-ul web al ICE.

(11)

În conformitate cu articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, o platformă de licitație desemnată se asigură că a instituit un mecanism extrajudiciar de soluționare a plângerilor din partea persoanelor care solicită admiterea la licitații și a ofertanților admiși la licitații sau a căror admitere la licitații a fost refuzată, revocată sau suspendată. Persoanelor care solicită admiterea la licitații și ofertanților admiși la licitații sau a căror admitere la licitații a fost refuzată, revocată sau suspendată trebuie să li se permită să își exercite dreptul de apel în temeiul articolului 64 din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010, chiar în situația în care aceste decizii sunt luate de membrii bursei și de clienții acestora.

(12)

Pe lângă modificările pe care ICE trebuie să le aplice propriilor reguli bursiere, necesare pentru garantarea conformității depline cu condițiile și obligațiile stabilite în anexa la prezentul regulament, ICE trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura conformitatea deplină, ceea ce poate presupune adaptări la acordurile contractuale dintre ICE și membrii bursei, dintre membrii bursei și clienți și dintre clienții situați în aval.

(13)

În plus, anumite trimiteri de la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 trebuie modificate în vederea eliminării lacunelor legate de monitorizarea proceselor de către organismul de monitorizare a licitațiilor și din motive de consecvență cu celelalte dispoziții ale regulamentului.

(14)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 trebuie modificat în consecință.

(15)

Pentru a asigura derularea normală și la timp a licitațiilor în cadrul platformei ce urmează a fi desemnată de Regatul Unit, prezentul regulament trebuie să intre de urgență în vigoare.

(16)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,

1.

La articolul 25, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

2.

Anexa III se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/24

(1)

În conformitate cu articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) trebuie să se aplice substanțelor active pentru care s-a adoptat o hotărâre în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din directiva respectivă înainte de 14 iunie 2011, în ceea ce privește procedura și condițiile de autorizare. Pentru fosfan, condițiile prevăzute la articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite prin Decizia 2008/566/CE a Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, la 11 noiembrie 2007 Germania a primit de la S&A Service- und Anwendungstechnik GmbH o cerere de includere a substanței active fosfan în anexa I la directiva menționată. Decizia 2008/566/CE a confirmat faptul că dosarul era „complet”, în sensul că se putea considera că acesta îndeplinea, în principiu, cerințele privind datele și informațiile prevăzute în anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Efectele acestei substanțe active asupra sănătății umane și animale și a mediului au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE, pentru utilizările propuse de solicitant. La 24 februarie 2010, statul membru raportor desemnat a prezentat un proiect de raport de evaluare.

(4)

Proiectul de raport de evaluare a fost supus unei revizuiri de către statele membre și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La 22 februarie 2012, autoritatea a prezentat Comisiei concluzia sa cu privire la revizuirea riscului utilizării substanței active fosfan (4) ca pesticid. Proiectul de raport de evaluare a fost revizuit de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și a fost finalizat la 28 septembrie 2012 sub forma unui raport de reexaminare al Comisiei pentru fosfan.

(5)

Din diversele examinări efectuate reiese că este de așteptat ca produsele de protecție a plantelor care conțin fosfan să îndeplinească, în general, cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) și la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 91/414/CEE, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de reexaminare al Comisiei. Prin urmare, este indicat să se autorizeze substanța fosfan.

(6)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 6 și având în vedere datele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții.

(7)

Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ca urmare a autorizării, luând în considerare situația specifică creată de tranziția de la Directiva 91/414/CEE la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, ar trebui, cu toate acestea, să se aplice următoarele dispoziții. Statelor membre ar trebui să le fie acordată o perioadă de șase luni de la aprobare pentru a reexamina autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin fosfan. După caz, statele membre ar trebui să modifice, să înlocuiască sau să retragă autorizațiile. Prin derogare de la termenul respectiv, pentru transmiterea și evaluarea dosarului complet actualizat menționat în anexa III ar trebui acordată o perioadă mai lungă, astfel cum este menționat în Directiva 91/414/CEE, pentru fiecare produs de protecție a plantelor și pentru fiecare utilizare preconizată, în conformitate cu principiile uniforme.

(8)

Experiența dobândită din includerile în anexa I la Directiva 91/414/CEE ale substanțelor active evaluate în cadrul Regulamentului (CEE) nr. 3600/92 al Comisiei din 11 decembrie 1992 de stabilire a normelor de punere în aplicare a primei etape a programului de lucru prevăzut la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (5) a arătat că pot interveni dificultăți în interpretarea obligațiilor titularilor de autorizații existente în ceea ce privește accesul la informații. Prin urmare, pentru a se evita noi dificultăți, este necesar să se clarifice obligațiile statelor membre, în special aceea de a verifica dacă titularul unei autorizații demonstrează că are acces la un dosar care respectă cerințele din anexa II la directiva respectivă. Totuși, această precizare nu impune nicio obligație nouă statelor membre sau titularilor autorizațiilor în raport cu directivele adoptate până în prezent, prin care se modifică anexa I la respectiva directivă sau cu regulamentele de aprobare a substanțelor active.

(9)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active autorizate (6) ar trebui modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

în cazul unui produs care conține fosfan ca substanță activă unică, modifică sau retrag autorizația, după caz, până la 30 septembrie 2014, cel târziu; sau

(b)

în cazul unui produs care conține fosfan ca una dintre mai multe substanțe active, modifică sau retrag autorizația, după caz, până la 30 septembrie 2014 sau până la data stabilită pentru o astfel de modificare sau retragere în actul sau actele respective care au adăugat substanța sau substanțele relevante în anexa I la Directiva 91/414/CEE sau au aprobat substanța sau substanțele respective, oricare dintre acestea este mai recentă.

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/28

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (3) de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare începând cu 1 ianuarie 2009, Uniunea a acordat Guatemalei preferințe tarifare generalizate.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 prevede definiția conceptului de „produse originare” aplicabilă în cadrul sistemului de preferințe tarifare generalizate („SPG”). Articolul 89 din regulamentul respectiv prevede posibilitatea acordării unei derogări de la această definiție țărilor care beneficiază de SPG.

(3)

Printr-o scrisoare trimisă la data de 24 ianuarie 2012, Guatemala a solicitat o derogare de la regulile de origine din cadrul SPG în temeiul articolului 89 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Prin scrisorile din 28 martie 2012, 21 iunie 2012 și 27 iunie 2012, Guatemala a prezentat informații suplimentare în sprijinul cererii sale.

(4)

Cererea vizează o cantitate anuală totală de 4 000 tone de fileuri de ton gătite, congelate și ambalate în vid (denumite în continuare „fileuri de ton”) de la codul NC 1604 14 16 pentru perioada 1 aprilie 2012-31 decembrie 2013.

(5)

Cererea demonstrează că, în absența derogării, capacitatea industriei de prelucrare a peștelui din Guatemala de a exporta în continuare fileuri de ton eligibile pentru un tratament tarifar preferențial către Uniunea Europeană ar fi afectată în mod semnificativ.

(6)

Derogarea este așadar necesară pentru a oferi Guatemalei suficient timp pentru a-și pregăti industria de prelucrare a peștelui în vederea respectării regulilor pentru obținerea originii preferențiale a fileurilor de ton. Acest interval de timp este necesar pentru asigurarea unor fluxuri adecvate de ton originar către țară de către guvernul și întreprinderile de prelucrare din Guatemala.

(7)

Având în vedere fluxurile de aprovizionare și modelele de producție existente, este necesar ca derogarea să fie acordată pentru o cantitate anuală de 1 975 de tone de fileuri de ton de la codul NC ex 1604 14 16. Pentru ca derogarea temporară să se limiteze la perioada de timp necesară Guatemalei în vederea respectării regulilor pentru obținerea originii preferențiale a fileurilor de ton, ea trebuie acordată de la 1 ianuarie 2012 până la 30 iunie 2013. Volumul contingentului pentru 2013 trebuie definit proporțional cu durata derogării acordate. În consecință, volumele contingentelor trebuie stabilite la 1 975 de tone pentru 2012 și 987,5 tone pentru 2013.

(8)

Pentru a asigura continuitatea exporturilor de pește prelucrat eligibil pentru un tratament tarifar preferențial din Guatemala către Uniune, derogarea trebuie acordată cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2012.

(9)

Din motive de claritate și pentru ca fileurile de ton de la codul NC ex 1604 14 16 să beneficieze de derogare, este oportun să se prevadă în mod explicit că singurul material neoriginar care poate fi utilizat la fabricarea respectivelor fileuri de ton este tonul de la pozițiile 0302 sau 0303 din Sistemul armonizat.

(10)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 prevede norme de gestionare a contingentelor tarifare. Pentru a asigura o gestionare eficientă, în contextul unei strânse cooperări între autoritățile din Guatemala, autoritățile vamale ale Uniunii și Comisie, este necesar ca aceste norme să se aplice mutatis mutandis cantităților importate în temeiul derogării acordate prin prezentul regulament.

(11)

Pentru a permite o monitorizare eficientă a utilizării derogării, este necesar să se prevadă obligația autorităților din Guatemala de a transmite periodic Comisiei date privind certificatele de origine tip A care au fost eliberate.

(12)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

—

„Derogation – Commission Implementing Regulation (EU) No 1044/2012”;

—

„Excepción – Reglamento de Ejecución (UE) no 1044/2012 de la Comisión”.

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/31

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (3) de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare începând cu 1 ianuarie 2009, Uniunea a acordat preferințe tarifare generalizate Republicii El Salvador.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 prevede definiția conceptului de „produse originare” aplicabilă în cadrul sistemului de preferințe tarifare generalizate („SPG”). Articolul 89 din regulamentul respectiv prevede posibilitatea acordării unei derogări de la această definiție țărilor care beneficiază de SPG.

(3)

Printr-o scrisoare trimisă la data de 30 martie 2012, El Salvador a solicitat o derogare de la regulile de origine din cadrul SPG în temeiul articolului 89 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Prin scrisorile din 20 iunie 2012 și 30 iulie 2012, El Salvador a prezentat informații suplimentare în sprijinul cererii sale.

(4)

Cererea vizează o cantitate anuală totală de 4 000 de tone de fileuri de ton gătite, congelate și ambalate în vid (denumite în continuare „fileuri de ton”) de la codul NC 1604 14 16 pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2012.

(5)

Cererea demonstrează că, în absența derogării, capacitatea industriei de prelucrare a peștelui din El Salvador de a exporta în continuare fileuri de ton eligibile pentru un tratament tarifar preferențial către Uniunea Europeană ar fi afectată în mod semnificativ.

(6)

Derogarea este așadar necesară pentru a oferi Republicii El Salvador suficient timp pentru a-și pregăti industria de prelucrare a peștelui în vederea respectării regulilor pentru obținerea originii preferențiale a fileurilor de ton. Acest interval de timp este necesar pentru asigurarea unor fluxuri adecvate de ton originar către țară de către guvernul și întreprinderile de prelucrare din El Salvador.

(7)

Având în vedere fluxurile de aprovizionare și modelele de producție existente, este necesar ca derogarea să fie acordată pentru o cantitate anuală de 1 975 de tone de fileuri de ton de la codul NC ex 1604 14 16. Pentru ca derogarea temporară să se limiteze la perioada de timp necesară Republicii El Salvador în vederea respectării regulilor pentru obținerea originii preferențiale a fileurilor de ton, ea trebuie acordată de la 1 ianuarie 2012 până la 30 iunie 2013. Volumul contingentului pentru 2013 trebuie definit proporțional cu durata derogării acordate. În consecință, volumele contingentelor trebuie stabilite la 1 975 de tone pentru 2012 și 987,5 tone pentru 2013.

(8)

Pentru a asigura continuitatea exporturilor de pește prelucrat eligibil pentru un tratament tarifar preferențial din El Salvador către Uniune, derogarea trebuie acordată cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2012.

(9)

Din motive de claritate și pentru ca fileurile de ton de la codul NC ex 1604 14 16 să beneficieze de derogare, este oportun să se prevadă în mod explicit că singurul material neoriginar care poate fi utilizat la fabricarea respectivelor fileuri de ton este tonul de la pozițiile 0302 sau 0303 din Sistemul armonizat.

(10)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 prevede norme de gestionare a contingentelor tarifare. Pentru a asigura o gestionare eficientă, în contextul unei strânse cooperări între autoritățile din El Salvador, autoritățile vamale ale Uniunii și Comisie, este necesar ca aceste norme să se aplice mutatis mutandis cantităților importate în temeiul derogării acordate prin prezentul regulament.

(11)

Pentru a permite o monitorizare eficientă a utilizării derogării, este necesar să se prevadă obligația autorităților din El Salvador de a transmite periodic Comisiei date privind certificatele de origine tip A care au fost eliberate.

(12)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului codului vamal,

—

„Derogation – Commission Implementing Regulation (EU) No …/2012”;

—

„Excepción – Reglamento de Ejecución (UE) no …/2012 de la Comisión”.

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/34

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 stabilește cadrul juridic al nomenclatorului regional pentru a permite colectarea, elaborarea și diseminarea statisticilor regionale armonizate în Uniune.

(2)

Conform articolului 5 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1059/2003, atunci când se aduce o modificare nomenclatorului NUTS, Comisiei îi sunt comunicate de către statul membru în cauză seriile temporale în care are loc noua împărțire regională, fiind înlocuite datele transmise deja. Lista seriilor cronologice și durata acestora se specifică de către Comisie, ținând seama de fezabilitatea transmiterii acestora. Aceste serii trebuie furnizate într-o perioadă de doi ani de la modificarea nomenclatorului NUTS.

(3)

Clasificarea NUTS a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 31/2011 al Comisiei (2) cu începere de la 1 ianuarie 2012.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/36

(1)

Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede că mențiunile nutriționale înscrise pe produsele alimentare sunt permise numai în cazul în care acestea sunt enumerate în anexa la regulamentul menționat, care stabilește și condițiile de utilizare a acestor mențiuni.

(2)

După consultarea cu statele membre și părțile interesate, în special cu operatori din sectorul alimentar și grupuri de consumatori, s-a ajuns la concluzia că este necesar să se adauge noi mențiuni nutriționale la lista cu mențiunile nutriționale permise și să se modifice condițiile de utilizare a mențiunilor deja autorizate prin Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.

(3)

Sarea se utilizează drept conservant și ameliorator de gust. Odată cu dezvoltarea de tehnologii noi și cu acceptarea generală a recomandărilor științifice privind utilizarea sării, producătorii depun eforturi să fabrice tot mai multe produse fără a adăuga sare atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnologic. Cu toate acestea, mențiunea privind lipsa adaosului de sare/sodiu într-un anumit produs alimentar nu este în prezent permisă. Având în vedere că încurajarea unei astfel de inovații prezintă un interes deosebit din punctul de vedere al sănătății, ar fi oportun să se permită producătorilor să informeze consumatorii cu privire la acest aspect al procesului de producție. Pentru a evita utilizarea unei astfel de mențiuni pentru produsele alimentare care au în mod natural un conținut mare de sodiu, utilizarea sa ar trebui să se limiteze la produsele alimentare cu conținut mic de sodiu.

(4)

Parlamentul European, în Rezoluția sa din 2 februarie 2012 privind propunerea de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 în ceea ce privește lista mențiunilor nutriționale, a estimat că o nouă mențiune nutrițională care ar permite comunicarea unor reduceri mai mici decât cea permisă prin mențiunea „ușor/light” ar fi contrară scopului și conținutului actului de bază.

(5)

Reducerea grăsimilor saturate este utilă numai atunci când acestea nu sunt substituite sau în cazul în care sunt substituite prin grăsimi nesaturate. Substituirea grăsimilor saturate prin acizi grași trans nu este benefică pentru sănătate și, prin urmare, condițiile de utilizare a mențiunii nutriționale referitoare la reducerea grăsimilor saturate ar trebui concepute astfel încât să se evite înlocuirea lor cu acizi grași trans.

(6)

În condițiile actuale, reducerea zaharurilor poate fi menționată chiar și atunci când zaharurile sunt substituite prin grăsimi, ceea ce duce la obținerea unor produse reformulate cu valoare energetică mai mare. Mențiunea privind reducerea cantității de zaharuri ar trebui să fie permisă numai atunci când aportul energetic al alimentului nu crește după reformulare. Însă condiții mai stricte, care să impună o diminuare a aportului energetic corespunzătoare reducerii zaharurilor, ar fi realizabile numai pentru un număr foarte limitat de produse și, astfel, ar restrânge puternic posibilitatea de utilizare a mențiunii.

(7)

Prin urmare, anexa la Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 ar trebui modificată în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/38

(1)

Conform Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate înscrise pe produsele alimentare sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate de Comisie în conformitate cu regulamentul respectiv și sunt incluse pe o listă a mențiunilor autorizate.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede, de asemenea, că cererile de autorizare a mențiunilor de sănătate pot fi trimise de către operatorii din sectorul alimentar autorității naționale competente a unui stat membru. Autoritatea națională competentă trebuie să înainteze cererile valabile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), denumită în continuare „autoritatea”.

(3)

După primirea unei cereri, autoritatea trebuie să informeze fără întârziere celelalte state membre și Comisia și să emită un aviz cu privire la mențiunea de sănătate respectivă.

(4)

Comisia ia o decizie cu privire la autorizarea mențiunilor de sănătate, ținând cont de avizul emis de autoritate.

(5)

Ca urmare a unei cereri din partea Cargill Incorporated, prezentată în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și prin care se solicita protecția datelor cu drept de proprietate pentru o metaanaliză (2) și pentru informații privind procesul de producție a „betafibrei” de orz (BarlivTM), s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele beta-glucanilor din orz în sensul reducerii colesterolului din sânge și al reducerii riscului de afecțiuni cardiace (coronariene) (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00798) (3). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „S-a dovedit că beta-glucanul din orz contribuie la scăderea/reducerea colesterolului din sânge. Scăderea colesterolului din sânge poate reduce riscul de afecțiuni cardiace (coronariene).”

(6)

Pe baza datelor prezentate, autoritatea a concluzionat în avizul său, primit de către Comisie și de către statele membre la 8 decembrie 2011, că s-a stabilit o legătură cauză-efect între consumul de beta-glucani din orz și reducerea concentrațiilor colesterolului sanguin LDL. Prin urmare, o mențiune de sănătate care reflectă această concluzie ar trebui considerată conformă cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 și ar trebui inclusă în lista Uniunii a mențiunilor autorizate. Meta-analiza și informațiile referitoare la procesul de producție a „betafibrei” de orz (BarlivTM), cu privire la care solicitantul a pretins că fac obiectul unor drepturi de proprietate, nu au fost considerate necesare de către autoritate pentru a ajunge la această concluzie. Prin urmare, se consideră că nu este îndeplinită cerința prevăzută la articolul 21 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și, prin urmare, nu ar trebui să se acorde protecția datelor cu drept de proprietate.

(7)

Ca urmare a unei cereri din partea Valens Int. d.o.o., prezentată în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele beta-glucanilor din orz în sensul reducerii colesterolului din sânge și al reducerii riscului de afecțiuni cardiace (coronariene) (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00799) (4). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „S-a dovedit că beta-glucanul din orz contribuie la reducerea colesterolului din sânge. Scăderea colesterolului din sânge poate reduce riscul de afecțiuni cardiace.”

(8)

Pe baza datelor prezentate, autoritatea a concluzionat în avizul său, primit de către Comisie și de către statele membre la 8 decembrie 2011, că s-a stabilit o legătură cauză-efect între consumul de beta-glucani din orz și reducerea concentrațiilor colesterolului sanguin LDL. Prin urmare, o mențiune de sănătate care reflectă această concluzie ar trebui considerată conformă cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 și ar trebui inclusă în lista Uniunii a mențiunilor autorizate.

(9)

Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede că un aviz în favoarea autorizării unei mențiuni de sănătate trebuie să includă anumite informații. În consecință, informațiile respective ar trebui să fie indicate în anexa la prezentul regulament în ceea ce privește mențiunile autorizate și să includă, după caz, formularea revizuită a mențiunilor, condițiile specifice de utilizare a mențiunilor, precum și, dacă este cazul, condițiile sau restricțiile de utilizare a produsului alimentar și/sau o indicație sau o avertizare suplimentară, în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și cu avizele autorității.

(10)

Unul dintre obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 este de a asigura veridicitatea, claritatea, fiabilitatea și utilitatea mențiunilor de sănătate pentru consumator și faptul că formularea și prezentarea sunt luate în considerare în acest sens. Prin urmare, atunci când formularea mențiunilor are același înțeles pentru consumatori cu cel al unei mențiuni de sănătate autorizate, deoarece demonstrează aceeași relație care există între o categorie de produse alimentare, un produs alimentar sau unul dintre constituenții acestuia și sănătate, acestea ar trebui să facă obiectul acelorași condiții de utilizare indicate în anexa la prezentul regulament.

(11)

Observațiile solicitanților și ale membrilor publicului primite de Comisie în conformitate cu articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 au fost luate în considerare în momentul stabilirii măsurilor prevăzute în prezentul regulament.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/41

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora.

(2)

Lista respectivă poate fi modificată în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2).

(3)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, lista de aditivi alimentari a Uniunii poate fi actualizată fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(4)

O cerere de autorizare a utilizării siropului de poliglicitol în mai multe categorii de produse alimentare a fost depusă și pusă la dispoziția statelor membre.

(5)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a evaluat siguranța siropului de poliglicitol utilizat ca aditiv alimentar (3). Aceasta consideră că datele toxicologice și chimice disponibile pentru siropul de poliglicitol sunt insuficiente pentru a stabili o doză zilnică acceptabilă. Cu toate acestea, autoritatea concluzionează, pe baza datelor disponibile, că nu există indicii privind existența unei probleme de siguranță pentru utilizările și pentru nivelurile de utilizare propuse.

(6)

Există o necesitate tehnologică pentru utilizarea siropului de poliglicitol ca alternativă la poliolii deja autorizați. Siropul de poliglicitol este mai puțin dulce și oferă o mai mare consistență, opacitate, legare și stabilitate în produsele cu valoare energetică redusă sau fără zahăr. Prin urmare, este adecvat să se autorizeze utilizarea siropului de poliglicitol în categoriile de produse alimentare menționate în cerere și să se aloce numărul E 964 acestui aditiv alimentar.

(7)

În conformitate cu dispozițiile tranzitorii din Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari (4), anexa II privind stabilirea listei Uniunii de aditivi alimentari autorizați pentru utilizarea în produsele alimentare și condițiile de utilizare se aplică de la 1 iunie 2013. Pentru a permite utilizarea siropului de poliglicitol în categoriile de produse alimentare în cauză înainte de data respectivă, este necesar să se prevadă o dată anterioară de aplicare cu privire la respectivul aditiv alimentar.

(8)

Prin urmare, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 ar trebui modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/45

(1)

Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei (3) stabilește specificații pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(2)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a emis un aviz privind siguranța siropului de poliglicitol, luând în considerare specificațiile propuse de solicitant la 24 noiembrie 2009 pentru utilizarea ca aditiv alimentar (4). Aditivul alimentar a fost autorizat ulterior pe baza unor utilizări specifice și i s-a atribuit numărul E 964 prin Regulamentul (UE) nr. 1049/2012 al Comisiei din 8 noiembrie 2012 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea siropului de poliglicitol în mai multe categorii de produse alimentare (5). Prin urmare, ar trebui adoptate specificații pentru acest aditiv alimentar.

(3)

Este necesar să se țină seama de specificațiile și tehnicile analitice pentru aditivi propuse de Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivii alimentari.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 231/2012 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/47

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/49

(1)

La 13 septembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/570/UE, Euratom de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015 (1).

(2)

Un loc de membru în cadrul Comitetului Economic și Social European a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Nils Juhl ANDREASEN,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/50

(1)

La 13 septembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/570/UE, Euratom de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015 (1).

(2)

Un loc de membru în cadrul Comitetului Economic și Social European a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Christian ZEYEN,

9.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 310/51

(1)

La 13 septembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/570/UE, Euratom de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015 (1).

(2)

Un loc de membru în cadrul Comitetului Economic și Social European a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Sukhdev SHARMA,