4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/1

(1)

În urma unei anchete (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 260/2007 (2), o taxă antidumping definitivă (denumite în continuare „măsurile inițiale”) la importurile de anumiți electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 63,5 % pentru toate societățile, cu excepția a trei producători-exportatori chinezi cărora le-au fost acordate taxe individuale.

(2)

La data de 9 martie 2012, Comisia a anunțat printr-un aviz (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (3), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deschiderea unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor antidumping aplicabile la importurile de anumiți electrozi din tungsten originari din RPC.

(3)

Această reexaminare a fost deschisă în urma unei cereri justificate depuse de Eurométaux (denumit în continuare „solicitantul”) în numele unui producător din Uniune care reprezintă mai mult de 50 % din producția Uniunii de anumiți electrozi din tungsten.

(4)

Cererea s-a bazat pe motivul că expirarea măsurilor ar putea conduce la continuarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(5)

Ancheta privind caracterul continuu sau repetitiv al dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 31 decembrie 2011 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada examinată”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial solicitantul, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, importatorii neafiliați și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, producătorii din țările potențial analoge și reprezentanții RPC cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(7)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

(8)

Având în vedere numărul relativ mare de producători-exportatori din RPC și de importatori independenți din Uniune implicați în anchetă, s-a avut în vedere în avizul de deschidere să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la publicarea avizului de deschidere și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(9)

Trei importatori s-au făcut cunoscuți. Cu toate acestea, niciunul dintre aceștia nu a importat în cursul PAR anumiți electrozi din tungsten proveniți din RPC.

(10)

Întrucât numai doi producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori.

(11)

Comisia a transmis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri din partea a doi producători din Uniune, a doi producători-exportatori din RPC și din partea unui producător din SUA.

(12)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent și, pe de altă parte, interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(13)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 260/2007 și anume, electrozii de sudură din tungsten, inclusiv bare și tije din tungsten pentru electrozi de sudură, cu un conținut de tungsten, în greutate, mai mare sau egal cu 94 %, alții decât cei simplu obținuți prin sinterizare, tăiați la lungime sau nu, originari din RPC (denumiți în continuare „ET” sau „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrați în prezent la codurile NC ex 8101 99 10 și ex 8515 90 00.

(14)

Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat în sudură și în procese similare. Electrozii de tungsten se utilizează într-o mare varietate de sectoare industriale, precum construcțiile, construcțiile navale, construcția de automobile, ingineria maritimă, chimică, nucleară, aero-spațială, precum și pentru oleoducte și gazoducte. Ținând seama de caracteristicile fizice și chimice, precum și de caracterul interschimbabil, pentru utilizator, ale diferitelor tipuri de produs, se consideră că toți electrozii de tungsten constituie unul și același produs în sensul prezentei proceduri.

(15)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în ancheta inițială, produsul care face obiectul reexaminării și cel fabricat și vândut pe piața internă din RPC, precum și cel fabricat și vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii și cel fabricat și vândut pe piața țării analoge au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(16)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă în prezent există sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente riscă sau nu să ducă la continuarea sau reapariția dumpingului.

(17)

Astfel cum s-a explicat anterior, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori din RPC. Cele două societăți care au cooperat la anchetă acopereau, în cursul PAR, între 80 % și 85 % din importurile de produs în cauză din RPC în Uniune. Pe această bază, s-a concluzionat că nivelul de cooperare a fost ridicat.

(18)

Unul dintre producătorii-exportatori care au cooperat la anchetă a beneficiat de tratamentul de economie de piață (denumit în continuare „TEP”), în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, în timp ce al doilea a beneficiat de tratament individual (denumit în continuare „TI”), în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, care le-au fost acordate în cursul anchetei inițiale. Se amintește faptul că în contextul investigațiilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, decizia de acordare a TEP și TI este irevocabilă. În cursul anchetei inițiale s-a acordat TI unei a treia societăți, care nu a cooperat la ancheta de reexaminare actuală.

(19)

Întrucât RPC are o economie de tranziție și în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță corespunzătoare cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”).

(20)

La fel ca în ancheta inițială, în scopul stabilirii valorii normale, în avizul de deschidere a fost propusă SUA ca țară analogă. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la această alegere. Nu au fost primite observații cu privire la acest aspect.

(21)

De asemenea, Comisia a examinat dacă alte țări ar putea reprezenta o alegere rezonabilă de țară analogă și a identificat alte țări terțe din care importurile de electrozi din tungsten au fost înregistrate de Eurostat. Potențiali producători cunoscuți din aceste țări au fost contactați și invitați să coopereze la anchetă. Cu toate acestea, nu s-a obținut nicio cooperare.

(22)

S-a considerat că SUA este reprezentativă ca piață de referință, în special având în vedere deschiderea și competitivitatea pieței interne a acestora. SUA a fost utilizată ca țară analogă și în ancheta inițială. S-a considerat că nu a existat nicio schimbare de circumstanțe care ar justifica o modificare și nu a fost comunicată Comisiei nicio astfel de circumstanță.

(23)

În consecință, SUA a fost utilizată drept țară cu economie de piață analogă în sensul prezentei reexaminări. A fost contactat singurul producător cunoscut din SUA, iar acesta a acceptat să coopereze, să răspundă la chestionar și a acceptat o vizită de verificare. Vânzările și cifrele de producție verificate ale acestei societăți au fost utilizate pentru a determina valoarea normală pentru societățile cărora nu li s-a acordat TEP în cursul anchetei inițiale.

(24)

Pentru societatea căreia i s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, valoarea normală a fost stabilită pe baza datelor acesteia. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă vânzările de ET pe piața internă efectuate către clienți independenți au fost reprezentative în cursul PAR, adică dacă volumul vânzărilor produsului destinat consumului pe piața internă a reprezentat cel puțin 5 % din exporturile către Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării.

(25)

Ulterior, s-a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă.

(26)

Pentru tipurile de produs în cauză, în cazul în care vânzările pe piața internă au fost reprezentative și au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor plătite de clienți independenți din țara exportatoare. Pentru celelalte tipuri de produs care face obiectul reexaminării, valoarea normală a trebuit să fie construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, valoarea normală stabilită a fost calculată pe baza costurilor de producție ale societății, la care s-au adăugat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („VAG”) și profitul realizat ca urmare a vânzărilor pe piața internă efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(27)

După notificare, una dintre părți a afirmat că metodologia utilizată pentru determinarea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale a fost diferită de cea utilizată în ancheta inițială, fapt care ar fi putut avea un impact asupra determinării marjei de profit care a fost utilizată la calcularea valorii normale construite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În afara informațiilor deja transmise anterior în cursul anchetei, partea în cauză nu și-a susținut afirmația cu niciun fel de dovezi. Se observă faptul că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, cheltuielile VAG au fost alocate pe baza cifrei de afaceri și că metodologia respectivă a fost utilizată și în ancheta inițială.

(28)

Profitul utilizat în ancheta inițială nu a rezultat din testul de verificare referitor la operațiunile comerciale normale (testul OCOT), întrucât niciunul dintre tipurile de produs exportate nu era vândut pe piața internă în cadrul operațiunilor comerciale normale. Reexaminarea actuală în perspectiva expirării măsurilor a arătat că unele tipuri de produs în cauză au fost profitabile și prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, profitul rezultat din aceste operațiuni profitabile a fost utilizat la construirea valorii normale.

(29)

În ceea ce privește societatea căreia nu i s-a acordat TEP în cursul anchetei inițiale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost determinată pe baza informațiilor primite de la producătorul din țara analogă care a cooperat la anchetă. Vânzările interne ale producătorului din țara analogă au fost considerate realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale normale și, prin urmare, au putut fi utilizate ca bază pentru a determina valoarea normală pentru societatea căreia nu i s-a acordat TEP.

(30)

În ceea ce privește societatea care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, toate vânzările la export către Uniune s-au realizat prin intermediul unor importatori afiliați, după care marfa în cauză a fost revândută către societăți afiliate și independente din Uniune. Prin urmare, prețul de export a fost construit, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată unui cumpărător independent, ajustate în mod corespunzător pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, precum și de o marjă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și de o marjă de profit. În această privință, s-au utilizat propriile costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale ale societăților afiliate.

(31)

După notificare, una dintre părți a afirmat că la momentul determinării cheltuielilor VAG ale importatorilor afiliați au fost luate în considerare anumite cheltuieli care erau legate de vânzarea altor produse decât produsul în cauză și că, prin urmare, aceste cheltuieli ar trebui excluse. Se specifică faptul că cheltuielile VAG verificate raportate de societățile în cauză au fost luate în considerare la construirea prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Afirmația conform căreia cheltuielile VAG raportate ar fi inclus cheltuieli VAG din vânzarea altor produse nu a fost susținută cu niciun fel de dovezi și, prin urmare, a fost respinsă.

(32)

În plus, observațiile transmise de o parte interesată cu privire la prețurile de export s-au bazat pe o cotare greșită a valutei relevante. Prin urmare, afirmația respectivă a fost respinsă.

(33)

În ceea ce privește marja de profit, niciunul dintre importatorii neafiliați din Uniune nu a cooperat. În ancheta inițială, a fost utilizată marja de profit a importatorilor afiliați, datorită faptului că activitățile importatorilor neafiliați nu au fost suficient de comparabile cu cele ale importatorului afiliat în cauză. Ancheta a arătat că activitățile importatorului afiliat au fost aceleași în cursul PAR cu cele din perioada de anchetă a anchetei inițiale, adică majoritatea electrozilor din tungsten importați erau ulterior integrați în produsul principal fabricat de grup, lampa de sudură. Ar trebui, de asemenea, remarcat faptul că ET au o valoare mai mică în comparație cu produsul finit. Pe această bază și la fel ca în ancheta inițială, s-a concluzionat că marja de profit a importatorului afiliat ar constitui o bază adecvată pentru determinarea unei marje de profit în vederea stabilirii prețului de export.

(34)

În ceea ce privește societatea căreia i s-a acordat TI în ancheta inițială, toate vânzările la export către Uniune au fost realizate direct către clienți independenți, stabiliți în Uniune. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(35)

Stabilirea prețului de export al tuturor celorlalți producători stabiliți în RPC s-a bazat pe statisticile privind importurile, disponibile în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(36)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (10) din regulamentul de bază, prețurile de export au fost stabilite prin scăderea taxelor antidumping plătite, întrucât niciuna dintre părți nu a transmis nicio dovadă care să ateste faptul că taxa se reflecta în mod corespunzător în prețurile de revânzare și în prețurile de vânzare ulterioare de pe piața Uniunii.

(37)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică.

(38)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export al ambilor producători-exportatori care au cooperat la anchetă și în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut cont, sub formă de ajustări, de anumite diferențe în materie de transport, asigurare, taxe și costuri de credit care au afectat prețurile și comparabilitatea lor.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(40)

Pentru producătorul-exportator care a cooperat la anchetă căruia i s-a acordat TEP în cursul anchetei inițiale, această comparație a arătat că societatea continua să practice dumpingul la niveluri semnificative.

(41)

Pentru producătorul-exportator care a cooperat la anchetă și care a beneficiat de TI în ancheta inițială, precum și de marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor producătorilor-exportatori necooperanți din RPC, comparația a arătat practicarea unui nivel semnificativ de dumping, chiar mai mare decât în cursul anchetei inițiale.

(42)

Pe lângă determinarea existenței dumpingului în cursul PAR, s-a examinat probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor.

(43)

În acest sens, ar trebui remarcat faptul că producătorii-exportatori care au cooperat la anchetă au reprezentat doar aproximativ 10 % din capacitatea de producție totală din RPC. Prin urmare, concluziile au trebuit să se bazeze în mare parte pe informațiile prezentate în cererea de reexaminare, precum și pe informațiile disponibile în mod public. Au fost examinate în special comportamentul în materie de preț de export al producătorilor chinezi pe piețele altor țări terțe, capacitatea de producție chineză, precum și capacitățile neutilizate disponibile și atractivitatea pieței Uniunii pentru exportatorii chinezi.

(44)

În ceea ce privește exporturile către alte piețe din țări terțe, ar trebui remarcat faptul că datele statistice disponibile din bazele de date publice chineze acoperă o gamă mai largă de produse decât produsul care face obiectul reexaminării și, prin urmare, nu ar putea fi efectuată nicio analiză clară a cantităților exportate către alte piețe, sau prețurile practicate pe aceste piețe. Cei doi producători cooperanți din RPC nu au exportat către clienți neafiliați de pe alte piețe terțe. Pe această bază, prețurile de export către piețele altor țări terțe în cursul PAR nu au putut fi stabilite cu exactitate și nu au putut fi trase concluzii ferme pe baza informațiilor disponibile.

(45)

Datele pe baza cărora se efectuează analiza de mai jos au fost furnizate de către solicitant în cererea de reexaminare și au fost verificate încrucișat cu informațiile disponibile în mod public.

(46)

Pe această bază, capacitățile producătorilor din RPC au fost estimate la 1 600 000 kg. Estimarea solicitantului în ceea ce privește gradul de utilizare a capacității de producție a producătorilor chinezi este de aproximativ 63 %, ceea ce ar echivala cu o capacitate neutilizată disponibilă de aproximativ 600 000 kg, această capacitate depășind de aproape cinci ori consumul total al Uniunii în cursul PAR. Astfel, există mari cantități disponibile pentru export din RPC, în special deoarece nu există niciun indiciu că piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi această capacitate neutilizată importantă.

(47)

Importurile din RPC în Uniune au crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate și au depășit cu mult nivelul de 50 000 kilograme în cursul PAR, reprezentând aproximativ jumătate din consumul total al Uniunii în cursul PAR.

(48)

În cursul perioadei examinate, prețurile de import au fluctuat și au urmat aceleași tendințe ca și prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. În ansamblu, prețurile de import au crescut cu 42 % între anul 2008 și PAR și au rămas la niveluri de dumping. Creșterea prețurilor se explică, în principal, prin creșterea costului principalei materii prime (pudra de tungsten) în cursul PAR.

(49)

Piața Uniunii este una dintre cele mai mari din lume, atingând aproximativ 20 % din consumul mondial de ET. Societățile chineze au manifestat un interes deosebit pentru creșterea prezenței lor pe piața Uniunii, acest interes fiind susținut de faptul că societățile chineze și-au menținut și chiar și-au sporit în cursul PAR cota semnificativă de piață de 45 %.

(50)

Prezenta analiză demonstrează că importurile chineze au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping cu o marjă de dumping semnificativă. Ținând cont în special de analiza nivelurilor prețurilor de pe piața Uniunii, precum și de interesul manifestat de exportatorii chinezi pentru piața Uniunii și de importantele capacități neutilizate disponibile din RPC, care depășesc cu mult consumul total al Uniunii, se poate concluziona că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în cazul în care măsurile ar expira.

(51)

Prezenta anchetă a confirmat că ET sunt fabricați de doi producători din Uniune. Ambii producători au cooperat pe deplin la anchetă.

(52)

Respectivele societăți constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumite în continuare „industria din Uniune”.

(53)

Având în vedere că industria din Uniune este constituită din doar două societăți, datele care se referă la industria din Uniune vor fi prezentate fie sub formă de indici, fie sub formă de intervale, în scopul protejării confidențialității în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(54)

Întrucât importurile înregistrate de Eurostat la nivelul codului NC includ și alte produse decât ET, informațiile privind importurile au fost analizate la nivelul codului TARIC, fiind completate cu date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază. Datele TARIC sunt considerate confidențiale, întrucât acestea oferă un nivel de detaliu care permite identificarea părților. Din acest motiv, anumite informații sunt prezentate sub formă de intervale.

(55)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări ale industriei din Uniune pe piața Uniunii, a datelor Eurostat privind importurile, la nivelul codului TARIC, completate cu informații provenite din date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(56)

În perioada cuprinsă între anul 2008 și PAR (denumită în continuare „perioada examinată”), consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 16 %. Consumul din Uniune a scăzut în mod substanțial între 2008 și 2009 și a crescut ulterior, fără a atinge însă în cursul PAR nivelurile anterioare crizei. Creșterea consumului din Uniune dintre nivelul cel mai scăzut înregistrat în 2009 și PAR a fost de aproape 40 %.

Tabelul 1

Consum

(57)

Volumele și cotele de piață ale importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC au fost stabilite pe baza datelor statistice furnizate la nivel TARIC, completate cu informații provenite din date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(58)

În pofida scăderii absolute a consumului la nivelul Uniunii, volumul importurilor de produs în cauză originare din RPC a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate, păstrându-se la un nivel cu mult peste 50 000 kg în cursul PAR (a se vedea tabelul 2). Această creștere, împreună cu reducerea generală a consumului din Uniune în cursul perioadei examinate, a condus la o creștere a cotei de piață a exportatorilor chinezi la aproximativ jumătate din piața totală a Uniunii.

Tabelul 2

Importurile din RPC

(59)

Prețurile din RPC au crescut cu aproximativ 40 % între anul 2008 și PAR, o creștere pronunțată fiind înregistrată în cursul PAR. Creșterea prețurilor se explică, în principal, prin creșterea costului principalei materii prime (pudra de tungsten) în cursul PAR.

Tabelul 3

Prețurile importurilor din RPC

(60)

Ancheta a arătat că prețurile de import din RPC au subcotat prețurile medii practicate de industria din Uniune. O marjă de subcotare de 37 % a fost stabilită în cursul PAR și chiar și atunci când s-a inclus în calcul taxa antidumping, marja de subcotare era încă semnificativă, fiind la un nivel de 24 %. Calculul s-a bazat pe o comparație a prețurilor CIF de export practicate de producătorii-exportatori care au cooperat la anchetă cu media prețurilor practicate de industria din Uniune la nivel franco fabrică. Prețurile au fost considerate reprezentative pentru RPC întrucât cei doi producători-exportatori care au cooperat la anchetă acopereau aproximativ 80 % din importurile de ET din RPC.

(61)

După notificare, un producător-exportator a afirmat că prețurile nu au fost comparate în funcție de tipul de produs și că, din pricina unor presupuse variații de preț semnificative dintre diferitele tipuri de produs, nivelurile de subcotare calculate nu ar fi corecte. Pe baza informațiilor disponibile, o comparație a prețurilor în funcție de tipul de produs a fost posibilă numai pentru o parte din vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii și numai pentru o parte din vânzările la export efectuate către Uniune. Cu toate acestea, partea respectivă nu a prezentat dovezi care să conteste caracterul rezonabil al metodologiei aplicate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(62)

După notificare, s-a afirmat de asemenea că prețurile de import chineze și prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii nu au fost comparate la același nivel de comercializare. Această afirmație nu a fost justificată, întrucât partea în cauză nu a transmis nicio informație sau dovadă care să demonstreze existența unor diferențe substanțiale și distincte în privința funcției și a prețurilor practicate de comerciant pentru nivelurile de comercializare presupus diferite. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(63)

Volumul importurilor din alte țări terțe și prețurile practicate de acestea în cursul perioadei examinate figurează în tabelul de mai jos. Volumele și cotele de piață ale importurilor din alte țări terțe au fost stabilite pe baza informațiilor statistice furnizate la nivel TARIC, completate cu informații provenite din date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

Tabelul 4

Importurile din alte țări terțe

(64)

Volumul importurilor din alte țări terțe pe piața Uniunii a scăzut cu aproximativ 33 % în cursul perioadei examinate. Cotele de piață au scăzut în cursul perioadei examinate și au fost între 30 % și 35 % în cursul PAR. Prețurile din alte țări terțe au crescut cu 21 % în cursul aceleiași perioade.

(65)

Se reamintește faptul că în ancheta inițială nu au existat importuri semnificative ale produsului similar pe piața Uniunii, altele decât cele din RPC. Ancheta inițială a stabilit că piețele principale ale restului de producători americani și japonezi erau piețele lor interne respective. Prin urmare, s-a concluzionat că importurile din alte țări decât RPC au fost extrem de puține.

(66)

Conform informațiilor furnizate de industria din Uniune, nu ar exista nicio producție de ET în Vietnam și în Coreea de Sud, iar importurile din țările respective ar proveni, de fapt din RPC. Cu toate acestea, în cursul anchetei actuale nu s-au obținut informații care să confirme aceste presupuneri.

(67)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei Uniunii.

(68)

Întrucât industria din Uniune este formată din numai doi producători, datele sunt raportate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate.

(69)

Producția industriei din Uniune a scăzut în fiecare an din cursul perioadei examinate. Până la finalul PAR, producția a scăzut cu 29 % comparativ cu anul 2008. Tendința a fost deosebit de negativă în 2009, cu o scădere cu peste 40 %.

Tabelul 5

Producția totală a Uniunii

(70)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Întrucât producția a scăzut, utilizarea capacității de producție a înregistrat o scădere globală de 27 % între 2008 și PAR, atingând un grad de utilizare a capacității de producție de 41 % în cursul PAR. Datele sunt detaliate în continuare.

Tabelul 6

Capacitatea de producție și utilizarea capacității

(71)

Nivelul stocurilor finale pentru industria din Uniune a scăzut cu 20 % între 2008 și PAR. Această tendință este în conformitate cu tendința de scădere a consumului pe piața Uniunii în aceeași perioadă.

Tabelul 7

Stocuri finale

(72)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți a scăzut cu 23 % în perioada cuprinsă între anul 2008 și PAR, cu o scădere pronunțată între 2008 și 2009. Această tendință negativă a fost mai accentuată decât scăderea consumului total, cu excepția anului 2010.

Tabelul 8

Vânzări către clienți independenți

(73)

Ca rezultat al constatărilor menționate în considerentul anterior cu privire la volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii, cota de piață deținută de industria din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune, cu toate că se confrunta cu o scădere a volumelor sale de vânzări, a fost în măsură să își mențină cotele de piață în cursul anilor 2009 și 2010, însă a înregistrat un regres în cursul PAR, când vânzările sale au scăzut în pofida creșterii pieței. Acest lucru a avut ca rezultat o cotă de piață cuprinsă între 20 % și 25 %, ușor mai scăzută decât cea care a fost înregistrată la începutul perioadei examinate.

Tabelul 9

Cota de piață a Uniunii

(74)

Astfel cum s-a explicat mai sus, consumul din Uniune a scăzut în mod substanțial în perioada cuprinsă între 2008 și 2009, ca urmare a recesiunii economice și a crescut ulterior, fără a atinge însă, în cursul PAR, nivelurile anterioare crizei. Industria din Uniune, cu toate că se confrunta cu o scădere a volumelor sale de vânzări, a fost în măsură să își mențină cotele de piață în cursul anilor 2009 și 2010, însă a înregistrat un regres în cursul PAR, când vânzările sale au scăzut în pofida creșterii pieței.

(75)

Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru industria din Uniune a scăzut cu 13 % în perioada cuprinsă între anul 2008 și PAR.

(76)

În urma scăderii producției, productivitatea pe angajat, măsurată în kg de produs pe angajat, a scăzut, de asemenea, în cursul perioadei examinate. Datele sunt detaliate în continuare:

Tabelul 10

Totalul ocupării forței de muncă și al productivității în UE

(77)

Prețurile unitare de vânzare practicate de industria din Uniune către clienți independenți din Uniune au scăzut ușor între 2008 și 2010, reflectând parțial impactul crizei economice. Între 2010 și PAR, prețurile unitare de vânzare au crescut în mod substanțial. În general, prețurile de vânzare unitare practicate de industria din Uniune au crescut cu 35 % în cursul perioadei examinate. Această evoluție a prețurilor, în special în perioada cuprinsă între anul 2010 și PAR, a fost cauzată de creșterea prețurilor principalelor componente care alcătuiesc ET.

Tabelul 11

Prețul unitar al vânzărilor din Uniune

(78)

Rentabilitatea s-a îmbunătățit în perioada cuprinsă între anul 2008 și PAR, atingând un nivel mai scăzut în anii 2009 și 2010. Cu toate acestea, rentabilitatea a rămas negativă în cursul întregii perioade examinate.

Tabelul 12

Rentabilitatea

(79)

Investițiile în sectorul produsului în cauză au scăzut semnificativ în perioada examinată.

(80)

Randamentul investițiilor a urmat evoluția rentabilității. În anul 2008, industria din Uniune a înregistrat un randament negativ al investițiilor care s-a îmbunătățit ușor, deși a rămas negativ, în cursul PAR.

Tabelul 13

Investițiile și randamentul investițiilor

(81)

Fluxul de numerar, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, exprimat ca procent din cifra de afaceri a produsului în cauză, s-a ameliorat semnificativ în cursul perioadei examinate, deși a rămas negativ.

Tabelul 14

Fluxul de numerar

(82)

În perioada cuprinsă între 2008 și PAR, salariile industriei din Uniune au scăzut cu 16 %, proporțional cu reducerea numărului de angajați.

(83)

În pofida măsurilor în vigoare, dumpingul considerabil a continuat în cursul PAR, la un nivel semnificativ mai mare decât actualul nivel al măsurilor. Ținând cont de capacitatea disponibilă importantă, de volumele efective ale importurilor din RPC, precum și de prețurile acestora care subcotează cu mult prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, impactul asupra industriei din Uniune avut de marjele efective de dumping nu poate fi considerat neglijabil.

(84)

S-a analizat dacă industria din Uniune s-a redresat în urma efectelor practicilor de dumping anterioare. În pofida măsurilor antidumping în vigoare, industria din Uniune nu a reușit să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare. Ca răspuns la presiunea exercitată asupra prețurilor de către importurile chinezești, industria din Uniune a încercat să își păstreze cota de piață, dar a suferit pierderi în consecință.

(85)

Industria din Uniune a rămas într-o situație economică vulnerabilă și a continuat să înregistreze un prejudiciu material. Aproape toți indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune s-au deteriorat în cursul perioadei examinate. În consecință, nu s-a putut concluziona că situația industriei din Uniune este sigură.

(86)

Ca răspuns la presiunea exercitată asupra prețurilor de către importurile chinezești, industria din Uniune a încercat să își păstreze cota sa de piață, practicând însă în acest scop prețuri de vânzare situate cu mult sub pragul de rentabilitate. Într-adevăr, creșterea prețurilor de vânzare practicate de industria din Uniune între 2010 și PAR este legată de creșterea prețurilor materiilor prime și nu acoperă costul total suportat de industria din Uniune.

(87)

În concluzie, dificultățile întâmpinate de industria din Uniune pot fi asociate în mod clar prezenței masive pe piața Uniunii a importurilor la prețuri scăzute din RPC ale produsului care face obiectul reexaminării, care sunt efectuate la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ, în pofida măsurilor în vigoare. Acest factor a fost suficient pentru a determina o situație în care industria din Uniune suferă pierderi în încercarea de a menține o cotă de piață rezonabilă. În plus, pe aproape întreaga durată a perioadei examinate, aceste dificultăți au fost accentuate și mai mult de doi factori: recesiunea economică a pieței în timpul crizei economice din 2008-2009 și, într-o mai mică măsură, creșterea bruscă a costurilor materiilor prime în cursul PAR. Aceasta a dus la o situație în care pierderile au atins niveluri semnificative.

(88)

Ținând seama de evoluția negativă a indicatorilor privind industria din Uniune, se consideră că, în cursul perioadei examinate, industria din Uniune a continuat să înregistreze un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(89)

În cursul perioadei examinate, industria din Uniune s-a dovedit a fi într-o situație vulnerabilă, fiind încă expusă efectului prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC.

(90)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, importurile din țara în cauză au fost evaluate pentru a stabili probabilitatea continuării prejudiciului în eventualitatea expirării măsurilor.

(91)

Se reamintește faptul că, pe piața Uniunii, consumul a scăzut în mod semnificativ de la ancheta inițială, în principal, ca urmare a crizei economice. În aceste condiții, volumele importurilor din RPC au crescut până la un nivel de peste 50 000 kg în cursul PAR. În ceea ce privește volumul importurilor, aceasta a crescut cu 9 %, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a scăzut.

(92)

Conform descrierii de la considerentul 46, pe baza informațiilor disponibile, există o importantă capacitate disponibilă neutilizată în RPC. Se poate estima că, în absența măsurilor antidumping, o mare parte a acestei capacități neutilizate ar putea fi folosită pentru creșterea importurilor pe piața Uniunii. Acest lucru se datorează faptului că nu există indicații conform cărora piețele țărilor terțe sau piața internă chineză ar putea absorbi capacitatea neutilizată semnificativă din RPC. În consecință, există o capacitate care să permită creșterea semnificativă a importurilor în Uniune. Estimarea capacității neutilizate ar depăși de aproape cinci ori consumul din Uniune în cursul PAR.

(93)

Mai mult, informațiile transmise în timpul anchetei au indicat o distorsiune importantă privind materia primă (paratungstat de amoniu — „APT”) utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Această materie primă face obiectul unor contingente la export impuse de autoritățile chineze, precum și al unor taxe de export. Acest fapt limitează exporturile de APT și crește în mod artificial prețurile la nivel mondial. Aceste distorsiuni pot să ofere stimulente suplimentare pentru industria chineză de a produce și exporta la prețuri mici, în timp ce industria din Uniune este nevoită să producă produsul similar pe baza unor prețuri ale materiei prime care sunt stabilite în mod artificial la un nivel ridicat.

(94)

S-a demonstrat că producătorii-exportatori chinezi au manifestat un interes constant pentru piața Uniunii și au fost în măsură să crească volumul importurilor în detrimentul vânzărilor industriei din Uniune. Mai mult decât atât, în cursul PAR, aceștia și-au mărit cota de piață deja semnificativă.

(95)

Industria din Uniune a suferit timp de mai mulți ani de pe urma efectelor importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping și, în prezent, continuă să se afle într-o situație economică fragilă.

(96)

În cazul în care se permite expirarea măsurilor, există o probabilitate mare de creștere a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, care ar putea amenința serios existența industriei din Uniune. Într-adevăr, în RPC există o importantă capacitate disponibilă neutilizată care este probabil să fie în mare măsură direcționată către piața Uniunii, la prețuri de dumping, subminând prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii, în cazul expirării măsurilor.

(97)

În consecință, având în vedere constatările anchetei, și anume: continuarea dumpingului, capacitatea neutilizată existentă în RPC, distorsiunea constatată pe piață în ceea ce privește materiile prime, potențialul producătorilor-exportatori din RPC de a-și reorienta exporturile către piața Uniunii, politica de prețuri adoptată de către exportatorii chinezi care subcotează în mod clar prețurile practicate de industria din Uniune și atractivitatea pieței Uniunii, orice abrogare a măsurilor ar determina, probabil, continuarea prejudiciului.

(98)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor existente ar fi împotriva interesului Uniunii, în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(99)

Trebuie reamintit faptul că, în ancheta inițială, s-a considerat că instituirea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(100)

Pe această bază, s-a verificat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea continuării dumpingului prejudiciabil, există motive întemeiate de a considera că menținerea măsurilor nu este în interesul Uniunii în acest caz particular.

(101)

Având în vedere situația industriei din Uniune și analiza privind probabilitatea de reapariție a prejudiciului, este clar că industria din Uniune s-ar confrunta, probabil, cu o deteriorare gravă a situației sale financiare în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. De-a lungul perioadei examinate, industria din Uniune a înregistrat pierderi în ceea ce privește producția și volumul vânzărilor, în timp ce importurile provenind din țara în cauză au crescut, în pofida măsurilor în vigoare. În aceeași perioadă, situația financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat, întrucât aceasta înregistrează pierderi importante. Prin urmare, ar trebui consolidate condițiile de concurență efectivă pe piața Uniunii.

(102)

Se consideră că menținerea măsurilor ar aduce beneficii industriei din Uniune, care ar trebui, prin urmare, să fie în măsură să-și sporească volumul vânzărilor și să își îmbunătățească situația financiară. În caz contrar, suprimarea măsurilor ar amenința în mod serios viabilitatea industriei din Uniune.

(103)

Niciunul dintre cei 15 de utilizatori contactați nu a acceptat să coopereze. La fel ca în cadrul anchetei inițiale, nu s-au primit răspunsuri la chestionar de la utilizatorii interesați. În ancheta inițială, lipsa de cooperare a fost explicată prin impactul scăzut al ET asupra costurilor lor de producție, întrucât se pare că fiabilitatea și calitatea sunt criterii principale pentru clienți. Având în vedere impactul aparent marginal avut de produsul care face obiectul reexaminării asupra costurilor produselor în aval, s-a concluzionat că măsurile nu ar avea un impact negativ asupra industriei utilizatorilor.

(104)

Trei importatori au contactat Comisia la începutul anchetei, dar aceștia nu au fost considerați ca fiind părți interesate deoarece nu au importat produsul în cauză din RPC în cursul PAR. Dat fiind faptul că importatorii de ET nu au manifestat niciun interes în timpul anchetei, s-a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar fi în mod clar contrară intereselor Uniunii.

(105)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(106)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei notificări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător atunci când erau întemeiate.

(107)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumiți electrozi din tungsten originari din RPC, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 260/2007, ar trebui menținute.

(108)

Pentru a reduce la minimum riscul de eludare datorat diferenței mari existente în privința nivelurilor taxei, se consideră că este nevoie de măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale care se aplică numai societăților pentru care se introduce un nivel individual al taxei, includ prezentarea către autoritățile vamale ale statului membru a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură fac obiectul taxei antidumping reziduale care se aplică tuturor producătorilor,

4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/13

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora.

(2)

Această listă poate fi actualizată în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2), fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(3)

La 10 februarie 2011, Consiliul național pentru viticultură și hidromeluri din Polonia a depus o cerere de modificare a listei Uniunii cu aditivii alimentari, în scopul de a permite utilizarea anumitor aditivi în anumite băuturi alcoolice, astfel cum sunt descriși în Decretul adoptat de autoritățile poloneze la 12 mai 2011 cu privire la producția și îmbutelierea produselor vitivinicole, comerțul cu aceste produse și organizarea pieței (3) („decretul polonez privind produsele vitivinicole”).

(4)

Băuturile alcoolice reglementate de către decretul polonez privind produsele vitivinicole nu sunt reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (4), deoarece acestea nu se încadrează la niciuna dintre categoriile de produse viticole care figurează în anexa XIb la regulamentul respectiv. Produsele aromatizate reglementate de decretul polonez privind produsele vitivinicole nu sunt reglementate nici de Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (5).

(5)

Utilizarea aditivilor în produse reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 este autorizată de Regulamentul (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privința categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restricțiilor care se aplică acestora (6) și de măsurile de punere în aplicare a acestuia. Aceste acte nu se aplică în cazul băuturilor alcoolice reglementate de decretul polonez privind produsele vitivinicole.

(6)

Cu toate acestea, articolul 113d alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că statele membre pot permite utilizarea termenului „vin” pentru alte produse decât cele prevăzute în anexa XIb la regulamentul menționat, în cazul în care acesta este însoțit de denumirea unui fruct sub formă de denumire compusă, pentru a descrie produsele obținute prin fermentarea altor fructe decât strugurii, sau în cazul în care acesta face parte dintr-o denumire compusă. În conformitate cu articolul 113d alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, Polonia a permis utilizarea termenului „vin” pentru băuturile alcoolice enumerate în decretul polonez privind produsele vitivinicole. Prin urmare, aditivii utilizați în produsele respective trebuie să fie incluși în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, fără a aduce atingere normelor care se aplică în celelalte state membre cu privire la denumirea acestor produse.

(7)

Băuturile alcoolice enumerate în decretul polonez privind produsele vitivinicole aparțin categoriilor de produse alimentare enumerate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 după cum urmează:

(8)

Autorizarea utilizării aditivilor în produsele reglementate de decretul polonez privind produsele vitivinicole nu duce la o expunere suplimentară a consumatorului la aceste substanțe și, prin urmare, nu ridică probleme de siguranță.

(9)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) pentru a actualiza lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății oamenilor. Deoarece autorizarea utilizării unor aditivi în anumite băuturi alcoolice reglementate de decretul polonez privind produsele vitivinicole constituie o actualizare a acestei liste care nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății umane, nu este necesar să se solicite avizul autorității.

(10)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 trebuie modificat în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/17

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede categoriile funcționale de aditivi alimentari din produsele alimentare și de aditivi alimentari din aditivii și enzimele alimentare.

(2)

Dacă se dovedește necesar în urma progreselor științifice sau a evoluțiilor tehnice, pot fi adăugate categorii funcționale suplimentare în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(3)

Cercetarea și dezvoltarea au arătat că oxizii și hidroxizii de fier (E 172), atunci când sunt aplicați pe suprafața fructelor sau legumelor după ce anumite părți ale acestora au făcut obiectul unei depigmentări (de exemplu, prin tratament cu laser), accentuează contrastul dintre părțile respective și restul suprafeței în urma interacțiunii cu anumite componente epidermice eliberate. Acest efect poate fi utilizat pentru marcarea fructelor sau legumelor. Prin urmare, se justifică adăugarea unei noi categorii funcționale intitulate „potențiatori de contrast” în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(4)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora.

(5)

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 stabilește o listă a Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în aditivii alimentari, enzimele alimentare, nutrienții și aromele alimentare, precum și condițiile de utilizare a acestora.

(6)

Listele respective pot fi modificate în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2).

(7)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, lista de aditivi alimentari a Uniunii poate fi actualizată fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(8)

La 8 aprilie 2011 a fost prezentată și pusă la dispoziția statelor membre o cerere de autorizare a utilizării oxizilor și hidroxizilor de fier (E 172) ca potențiator de contrast, a hidroxipropilmetilcelulozei (E 464) ca agent de glazurare pentru marcarea de neșters a anumitor fructe și a polisorbaților (E 432-436) ca emulgatori în prepararea potențiatorului de contrast.

(9)

A fost pusă la punct o nouă tehnologie de marcare care utilizează un laser cu dioxid de carbon pentru gravarea unor informații pe suprafața fructelor proaspete. Fasciculul laser poate lăsa o marcă vizibilă pe suprafața unor produse alimentare din cauza acțiunii sale directe de depigmentare, însă acest lucru nu se întâmplă pentru toate produsele. Prin urmare, din punct de vedere tehnologic, este necesară utilizarea oxizilor și hidroxizilor de fier (E 172) ca potențiator de contrast, a hidroxipropilmetilcelulozei (E 464) ca agent de glazurare și a polisorbaților (E 432-436) ca emulgatori în prepararea potențiatorului de contrast pentru accentuarea contrastului și pentru a permite marcarea de neșters a anumitor fructe. Oxizii și hidroxizii de fier (E 172) realizează un contrast suficient între zonele marcate și restul suprafeței fructelor, hidroxipropilmetilceluloza (E 464) formează o peliculă de protecție subțire pe zonele marcate, iar polisorbații (E 432-436) asigură o dispersie omogenă a preparatului pe bază de aditivi alimentari pe părțile marcate ale produselor alimentare.

(10)

Utilizarea aditivilor alimentari ar trebui să prezinte avantaje și beneficii pentru consumator. Noua tehnologie de marcare poate fi utilizată pentru a reproduce parțial sau în totalitate informațiile specifice obligatorii prevăzute de legislația Uniunii sau de legislația statelor membre. În plus, consumatorii pot beneficia de utilizarea noii tehnologii de marcare atunci când marca și metoda de producție se menționează în mod facultativ.

(11)

În plus, noua tehnologie de marcare de neșters oferă o alternativă față de autocolantele detașabile din hârtie adezivă care sunt utilizate în prezent și limitează riscurile de pierdere, de amestecare sau de inversare a produselor alimentare și, prin urmare, facilitează transportul și depozitarea fructelor respective. În acest scop, ar fi, de asemenea, utilă indicarea codului PLU (un număr de identificare utilizat de către operatorii din sectorul alimentar pentru a facilita ieșirea produselor și controlul inventarului), a codului QR (cod matrice care permite ca informația codificată să fie scanată cu mare viteză) și a unui cod de bare. Prin urmare, ar trebui autorizată indicarea acestor informații pe anumite fructe.

(12)

Oxizii și hidroxizii de fier (E 172), hidroxipropilmetilceluloza (E 464) și polisorbații (E 432-436) trebuie utilizați în cantități mici și numai pe partea externă a fructelor și nu se preconizează migrarea acestora în mod semnificativ în partea internă. Din acest motiv, tratamentul aplicat fructelor a căror coajă nu este consumată în mod normal nu este susceptibil de a avea vreun efect asupra sănătății umane. Prin urmare, este oportun să se permită utilizarea oxizilor și hidroxizilor de fier (E 172), precum și a hidroxipropilmetilcelulozei (E 464) pentru marcarea citricelor, a pepenilor galbeni și a rodiilor și utilizarea polisorbaților (E 432-436) ca emulgatori în prepararea potențiatorului de contrast.

(13)

Oxizii și hidroxizii de fier (E 172) au fost evaluați ultima oară de Comitetul științific pentru alimentație în 1975 (3). S-a arătat că doar 1 % din oxizii de fier și oxizii de fier hidratați se poate solubiliza în tractul gastrointestinal uman și, prin urmare, comitetul a stabilit o doză zilnică acceptabilă fără a specifica o limită superioară. Hidroxipropilmetilceluloza (E 464) a fost evaluată ultima oară de Comitetul științific pentru alimentație în 1992 (4). O doză zilnică admisibilă „nespecificată” a fost atribuită unui grup de 5 celuloze modificate. În 1983, comitetul a fixat o doză zilnică acceptabilă de 10 mg/kg de greutate corporală pe zi pentru grupul de polisorbați (E 432-436) (5). Raportul Comisiei privind doza dietetică de aditiv alimentar în Uniunea Europeană (6) a conchis că polisorbații (E 432-436) ar putea necesita o evaluare mai realistă a consumului, care să se bazeze pe nivelurile reale de utilizare a aditivilor alimentari. Este de așteptat ca Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară să realizeze această evaluare a consumului cu ocazia reevaluării polisorbaților (E 432-436) care, conform Regulamentului (UE) nr. 257/2010 al Comisiei (7), ar trebui să fie efectuată până în 2016. Până atunci, ar trebui examinate numai substanțele care contribuie în mod nesemnificativ la consumul total în vederea unei eventuale prelungiri a utilizării acestora.

(14)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru a actualiza listele Uniunii de aditivi alimentari prevăzute în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este susceptibilă de a avea vreun efect asupra sănătății umane. Întrucât autorizarea utilizării oxizilor și hidroxizilor de fier (E 172) și a hidroxipropilmetilcelulozei (E 464) pentru marcarea citricelor, a pepenilor galbeni și a rodiilor și a polisorbaților (E 432-436) pentru prepararea potențiatorului de contrast constituie o actualizare a acestor liste care nu este susceptibilă de a avea vreun efect asupra sănătății umane, nu este necesar să se solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

(15)

În conformitate cu dispozițiile tranzitorii din Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari (8), anexa II, care stabilește lista Uniunii de aditivi alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora se aplică de la 1 iunie 2013. Pentru a permite utilizarea oxizilor și hidroxizilor de fier (E 172) și a hidroxipropilmetilcelulozei (E 464) în scopul marcării anumitor fructe înainte de data menționată mai sus, este necesar să se prevadă o dată de aplicare anterioară pentru acești aditivi alimentari.

(16)

Prin urmare, anexele I, II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 ar trebui modificate în consecință.

(17)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/21

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/23

(1)

Acordul de parteneriat între membrii grupului de state din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (2), modificat la Luxemburg la 25 iunie 2005 (3) și, respectiv, la Ouagadougou la 22 iunie 2010 (4) („Acordul ACP-UE”), prevede adoptarea unor protocoale financiare pentru perioade de câte cinci ani.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din anexa Ib la Acordul de parteneriat ACP-UE, Uniunea Europeană și statele sale membre, împreună cu statele ACP, au efectuat o evaluare a rezultatelor, unul dintre elementele analizate fiind gradul de respectare a angajamentelor și de efectuare a plăților.

(3)

La 8 februarie 2013, Uniunea Europeană și statele sale membre au convenit să instituie mecanismul de finanțare, și anume cel de al 11-lea Fond european de dezvoltare (FED), și au stabilit perioada exactă care urmează să fie acoperită (2014-2020) și valoarea fondurilor care vor fi alocate respectivului mecanism.

(4)

Ar trebui să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului de miniștri ACP-UE referitoare la cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 al Acordului de parteneriat ACP-UE,

4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/26

(1)

Articolul 94 din Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (2), astfel cum a fost modificat la Luxemburg la 25 iunie 2005 (3) și la Ouagadougou la 22 iunie 2010 (4) (denumit în continuare „Acordul ACP-UE”) prevede că orice cerere de aderare formulată de un stat trebuie prezentată Consiliului de miniștri ACP-UE și aprobată de acesta.

(2)

La 25 februarie 2013, Republica Federală Somalia a prezentat o cerere de aderare, în conformitate cu articolul 94 din Acordul ACP-UE.

(3)

Aprobarea, de către Consiliul de miniștri ACP-UE, a aderării Republicii Federale Somalia ar trebui să fie sprijinită de către Uniune.

(4)

Republica Federală Somalia ar trebui să își depună actul de aderare la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene și la Secretariatul statelor ACP, ca depozitare ale Acordului ACP-UE.

(5)

Prin urmare, este necesar să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Consiliului de miniștri ACP-UE referitoare la statutul Republicii Federale Somalia în raport cu Acordul ACP-UE,

4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/28

(1)

Directiva 92/65/CEE stabilește condițiile aplicabile importurilor în Uniune, printre altele, de material seminal, ovule și embrioni din specia ecvină. Respectivele condiții trebuie să fie cel puțin echivalente celor aplicate pentru comerțul între statele membre.

(2)

Directiva 2009/156/CE stabilește condițiile de sănătate animală pentru importul de ecvidee vii în Uniune. Aceasta prevede că importurile de ecvidee în Uniune sunt autorizate numai din țările terțe care îndeplinesc anumite cerințe de sănătate animală.

(3)

Decizia 2004/211/CE a Comisiei din 6 ianuarie 2004 de elaborare a listei țărilor terțe și a părților din teritoriile acestor țări din care statele membre autorizează importurile de ecvidee vii și de material seminal, de ovule și embrioni din specia ecvină și de modificare a Deciziilor 93/195/CEE și 94/63/CE (3) stabilește o listă cuprinzând țări terțe sau părți din aceste țări, în cazul în care se aplică regionalizarea, din care statele membre urmează să autorizeze importurile de ecvidee și de material seminal, de ovule și de embrioni și precizează celelalte condiții care se aplică acestor importuri. Lista respectivă figurează în anexa I la Decizia 2004/211/CE.

(4)

În urma eradicării morvei, Bahrain a continuat supravegherea atentă și restricțiile privind circulația ecvideelor aflate în partea de nord a țării. Prin urmare, anexa I la Decizia 2004/211/CE prevede condiții diferite pentru introducerea în statele membre a cailor înregistrați care provin din partea de nord și de sud a acestei țări. Deoarece nu au existat cazuri de morvă în Bahrain din septembrie 2011, este posibil să se permită aplicarea acelorași condiții pentru importul cailor înregistrați provenind de pe întreg teritoriul Bahrainului.

(5)

În vederea găzduirii, în octombrie 2013, a unui eveniment ecvestru în cadrul turneului Global Champions Tour, desfășurat sub auspiciile Federației Ecvestre Internaționale (FEI), autoritățile competente din China au solicitat recunoașterea unei zone indemne de boli ale ecvideelor în zona metropolitană Shanghai, accesibilă direct de la aeroportul internațional din apropiere. Având în vedere caracterul temporar al instalațiilor construite în acest scop în zona de parcare din cadrul EXPO 2010, este oportun să se prevadă doar o aprobare temporară a zonei respective.

(6)

Autoritățile din China au oferit garanții în special în ceea ce privește obligația de a declara în această țară bolile enumerate în anexa I la Directiva 2009/156/CE și angajamentul de a respecta pe deplin articolul 12 alineatul (2) litera (f) din directiva menționată anterior în ceea ce privește furnizarea de informații Comisiei și statelor membre. În plus, autoritățile chineze au informat Comisia că toți caii care vor concura în cadrul acelui eveniment vor proveni din statele membre, se vor întoarce în acestea și vor fi ținuți complet separați de orice alte ecvidee care nu au aceeași origine și stare de sănătate.

(7)

Ținând seama de informațiile și garanțiile oferite de autoritățile chineze, poate fi permisă pentru o perioadă limitată reintroducerea dintr-o parte a teritoriului Chinei a cailor înregistrați după exportul temporar, în conformitate cu cerințele Deciziei 93/195/CEE a Comisiei din 2 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificarea veterinară pentru reintroducerea cailor înregistrați pentru curse, competiții și evenimente culturale, după exportul temporar (4).

(8)

Rubricile referitoare la Bahrain și la China din anexa I la Decizia 2004/211/CE trebuie, prin urmare, să fie modificate.

(9)

Prin urmare, Decizia 2004/211/CE trebuie modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/31

(1)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2006/42/CE, autoritățile germane au notificat Comisiei și celorlalte state membre o măsură de interzicere a introducerii pe piață a unui ferăstrău cu lanț de tipul HV 0003 fabricat de Regal Tools Co. Ltd, Technology Industrial Park, Chengxin Road 223, Yongkang, China, importat în UE prin societatea Bergner Europe GmbH, Am Seestern 18, 40547 Düsseldorf, Germania.

(2)

Justificarea prezentată de către autoritățile germane a fost neconformitatea ferăstrăului cu următoarele cerințe esențiale de sănătate și siguranță prevăzute în anexa I la Directiva 2006/42/CE (cu trimitere la specificațiile standardului armonizat european corespunzător, EN ISO 11681-1):

(3)

Autoritățile germane au observat că, deși ferăstrăul cu lanț purta marcajul CE, acesta nu era însoțit de o declarație de conformitate CE întocmită și semnată de producător sau de reprezentantul său autorizat, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2006/42/CE. De asemenea, acestea au observat că, deși ferăstraiele cu lanț portabile fac parte din categoriile de echipamente tehnice enumerate în anexa IV la directivă, pentru care trebuie aplicată una dintre procedurile de evaluare a conformității vizate la articolul 12 alineatul (3) sau (4), nu au fost furnizate dovezi conform cărora ferăstrăul cu lanț de tipul HV 0003 ar fi făcut obiectul unei astfel de proceduri.

(4)

Notificarea a fost însoțită de un raport de inspecție întocmit de către Deutsche Prüf- und Zertifizierungsstelle für Land- und Forsttechnik GbR.

(5)

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatul (3) din Directiva 2006/42/CE, Comisia s-a adresat în scris producătorului și importatorului, invitându-i să își prezinte observațiile privind măsura luată de către autoritățile germane.

(6)

Nu a fost primit niciun răspuns din partea producătorului. Importatorul a informat Comisia că vânzarea ferăstrăului cu lanț încetase și că nu a mai importat acest tip de ferăstrău cu lanț.

(7)

Examinarea elementelor de probă furnizate de autoritățile germane confirmă faptul că ferăstrăul cu lanț de tipul HV 0003 fabricat de Regal Tools Co. Ltd nu este conform cu cerințele esențiale de sănătate și siguranță ale Directivei 2006/42/CE și că această neconformitate generează riscuri grave de rănire a utilizatorilor,

4.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/s3