(1)

La 23 aprilie 2007, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze un acord de liber schimb (ALS) cu statele membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Autorizarea a prevăzut posibilitatea unor negocieri bilaterale.

(2)

La 22 decembrie 2009, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocieri bilaterale privind un ALS cu state membre individuale ale ASEAN, începând cu Singapore, care să se desfășoare în conformitate cu directivele de negociere existente.

(3)

La 12 septembrie 2011, Consiliul a autorizat Comisia să extindă negocierile în curs de desfășurare cu Singapore pentru a include și protecția investițiilor.

(4)

Negocierile pentru Acordul privind protecția investițiilor între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Singapore, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”) au fost încheiate și acordul ar trebui semnat în numele Uniunii, sub rezerva îndeplinirii procedurilor necesare pentru încheierea sa la o dată ulterioară,

(1)

Regulamentul (UE) 2018/120 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2018.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2018.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2018/120 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2018.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2018.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2018/120 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2018.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2018.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2018/120 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2018.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2018.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2018/120 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2018.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2018.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2018/120 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2018.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2018.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) 2018/120 al Consiliului (2) stabilește cotele pentru 2018.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2018.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1136/2006 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping la importurile de mecanisme cu levier originare din Republica Populară Chineză („RPC”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 796/2012 al Consiliului (3), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (4), Consiliul a reinstituit măsuri antidumping definitive la importurile de mecanisme cu levier originare din RPC (denumită în continuare „reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”).

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 30 mai 2017 de Asociația producătorilor de mecanisme cu levier (denumită în continuare „solicitantul”), în numele a trei producători din Uniune care reprezintă aproximativ 95 % din producția totală de mecanisme cu levier a Uniunii. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar determina probabil continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(5)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 1 septembrie 2017, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2016 și 30 iunie 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod oficial solicitantul, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, importatorii/utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(8)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(9)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include într-un eșantion părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(10)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de deschidere.

(11)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Informațiile solicitate au inclus volumul producției și capacitatea de producție. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(12)

Niciunul dintre cei 33 de producători-exportatori chinezi care au fost contactați și niciun alt producător-exportator chinez nu s-a manifestat și nu a furnizat informațiile solicitate.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, eșantionul a fost selectat pe baza volumelor de vânzări ale produsului similar. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat mai mult de 75 % din producția totală estimată a industriei Uniunii și mai mult de 75 % din volumul total al vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(14)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți importatorii neafiliați au fost invitați să participe la prezenta anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile privind societățile lor solicitate în anexa II la avizul de deschidere.

(15)

În plus, 26 de importatori identificați în cererea de reexaminare au fost contactați de Comisie în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze anexa II la avizul de deschidere.

(16)

Niciunul dintre importatori nu s-a manifestat și nu s-a făcut cunoscut Comisiei.

(17)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și celor trei utilizatori identificați în cererea de reexaminare.

(18)

De asemenea, au fost trimise chestionare și către 38 de producători din potențialele țări terțe cu economie de piață, și anume din Cambodgia, India, Iran, Japonia, Elveția, Thailanda și Ucraina. Niciunul dintre producătorii din potențialele țări analoge nu a furnizat Comisiei un răspuns complet la chestionar.

(19)

Cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au transmis un răspuns la chestionar. Niciun utilizator nu a furnizat un răspuns la chestionar.

(20)

După cum se menționează în considerentul 12, niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a cooperat și nu a furnizat un răspuns la chestionar.

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune

(22)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din ancheta inițială, și anume mecanismele cu levier folosite în general pentru arhivarea foilor sau a altor documente în mecanisme pentru legarea foilor volante sau bibliorafturi. Aceste mecanisme sunt compuse din arcuri metalice rezistente (în mod normal două) fixate pe un suport și prevăzute cu cel puțin un dispozitiv de deschidere care permite introducerea și îndosarierea foilor și a altor documente, originare din RPC (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrate în prezent la codul NC ex 8305 10 00 (cod TARIC 8305100050).

(23)

S-a considerat că produsul care face obiectul reexaminării produs în RPC și exportat în Uniune și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse au fost considerate produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(25)

După cum se menționează în considerentele 12 și 20, niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile chineze că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit din partea autorităților chineze nicio observație și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(26)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile accesibile publicului, cum ar fi cele de pe site-urile internet oficiale ale societăților, informațiile din cererea de reexaminare și informațiile obținute de la părțile care au cooperat în cursul anchetei de reexaminare (și anume, solicitantul și producătorii din Uniune incluși în eșantion).

(27)

Pentru stabilirea valorii normale, în avizul de deschidere s-a sugerat utilizarea unei țări analoge. În mod alternativ, în lipsa cooperării din partea unei țări analoge corespunzătoare, Comisia a avut în vedere utilizarea prețurilor efectiv plătite sau plătibile în Uniune în scopul stabilirii valorii normale. Părțile interesate au fost invitate să transmită observații cu privire la caracterul adecvat al acestei baze pentru stabilirea valorii normale. Nu s-a primit nicio observație cu privire la acest aspect.

(28)

În ceea ce privește prețul de export, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC și a importatorilor neafiliați de pe piața Uniunii, Comisia nu a fost în măsură să stabilească volumul vânzărilor la export sau prețurile de vânzare la export pe o bază comercială. În această privință, Comisia a avut în vedere mijloace alternative pentru a determina prețul de export.

(29)

În primul rând, s-a analizat dacă datele Eurostat sau alte date statistice, cum ar fi datele raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6)”], verificate încrucișat cu alte date disponibile, ar putea fi utilizate ca mijloc alternativ de stabilire a prețurilor de export. Totuși, datele Eurostat au fost necorespunzătoare, deoarece statisticile privind importurile au vizat, de asemenea, și alte importuri decât cele ale produsului care face obiectul reexaminării. În mod similar, baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) nu a permis efectuarea unei comparații, în funcție de tip, a prețurilor de export cu cele ale industriei Uniunii. De asemenea, TARIC sau baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) înregistrează volumul mecanismelor cu levier în kilograme, în timp ce valoarea normală este exprimată în bucăți.

(30)

În al doilea rând, Comisia a avut în vedere, de asemenea, posibilitatea de a utiliza prețurile de export conținute în cererea de reexaminare. Se reamintește că această metodologie a fost utilizată în cadrul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor menționate în considerentul 2 și că, în principiu, aceasta permite, de asemenea, o comparație în funcție de tip. Cu toate acestea, facturile conținute în cererea de reexaminare se referă la prețurile de export către alte țări terțe.

(31)

În consecință, calcularea dumpingului nu a putut fi realizată pe baza prețurilor de export către Uniune și nu s-a putut stabili, în urma unei examinări pozitive, existența unui dumping. Din acest motiv, ancheta s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului.

(32)

În ceea ce privește ancheta referitoare la probabilitatea reapariției dumpingului, au fost analizate următoarele elemente: relația dintre valoarea normală și prețurile de export către țările terțe; capacitatea de producție, producția și capacitatea de producție neutilizată a RPC; și atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește importurile din RPC.

(33)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC, valoarea normală a fost comparată cu prețurile de export din RPC către alte țări terțe în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(34)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite dintr-o țară terță cu economie de piață adecvată (țara analogă) sau pe baza prețului practicat la exportul din țara analogă către alte țări, inclusiv către Uniune. În cazul în care aceste metodologii nu sunt disponibile, valoarea normală poate fi determinată și în orice alt mod rezonabil, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau plătibil în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru ca acesta să includă o marjă de profit rezonabilă.

(35)

Cererea de reexaminare depusă de industria Uniunii a enumerat o serie de producători din țări cu economie de piață din afara Uniunii (și anume India, Iran și Thailanda).

(36)

În avizul de deschidere, Comisia a încercat să solicite cooperarea Indiei, a Thailandei și a Iranului. În plus, avizul de deschidere prevedea că, în cazul în care nu se obține cooperarea producătorilor din țările cu economie de piață din afara Uniunii, Comisia are în vedere utilizarea prețurilor plătite efectiv sau plătibile în Uniune ca bază pentru determinarea valorii normale. Într-adevăr, prețurile efectiv plătite sau plătibile în Uniune au fost baza utilizată pentru a determina valoarea normală în ancheta inițială și în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor menționată în considerentul 2.

(37)

Astfel cum se menționează în considerentul 18, după deschiderea anchetei, Comisia i-a contactat în mod corespunzător pe producători, precum și pe alți potențiali producători din alte țări care au putut fi identificați din surse accesibile publicului.

(38)

Un producător iranian de mecanisme cu levier și-a manifestat disponibilitatea de a coopera, dar a furnizat doar un răspuns parțial la chestionar. În pofida solicitărilor Comisiei, acest producător nu a furnizat informații suplimentare. Informațiile furnizate de acest producător au fost în mare parte incomplete și/sau neconsecvente și, prin urmare, nu au putut fi utilizate ca bază pentru calcularea valorii normale.

(39)

Niciun alt producător din niciuna dintre celelalte potențiale țări analoge contactat de Comisie nu a cooperat.

(40)

În acest context, Comisia nu a avut altă soluție decât să se bazeze pe prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune pentru a determina valoarea normală.

(41)

Nicio parte interesată nu a transmis observații cu privire la caracterul adecvat al acestei baze pentru determinarea valorii normale.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază și astfel cum se precizează în considerentele 34-41, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului efectiv plătit sau plătibil în Uniune pentru produsul similar în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(43)

Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită ca fiind prețul de vânzare mediu ponderat de pe piața internă practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați.

(44)

Mai întâi, s-a stabilit dacă vânzările de produs similar efectuate pe piața internă de către producătorii din Uniune incluși în eșantion către clienți independenți au fost reprezentative în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezintă cel puțin 5 % din volumul total de vânzări ale produsului în cauză exportat către Uniune. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC, volumul total al vânzărilor la export către Uniune a trebuit să fie determinat pe baza datelor disponibile. Astfel cum se menționează în considerentul 29, datele Eurostat și alte statistici au fost considerate inadecvate în scopul stabilirii continuării dumpingului. Cu toate acestea, ele pot fi utilizate pentru a indica nivelul importurilor produsului în cauză în Uniune. Pe această bază, vânzările interne ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost considerate ca fiind în general suficient de reprezentative în cursul perioadei anchetei de reexaminare, ținând seama, în același timp, de confidențialitatea datelor, astfel cum se explică în considerentul 63. Din cauza lipsei de cooperare din partea exportatorilor din RPC, nu a fost posibil să se analizeze reprezentativitatea în funcție de tip.

(45)

Ulterior, Comisia a analizat dacă vânzările interne ale fiecărui producător din Uniune inclus în eșantion ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, adică dacă pentru fiecare producător din Uniune inclus în eșantion prețurile de vânzare medii sunt egale sau mai mari decât costurile medii de producție și, prin urmare, profitabile.

(46)

Prin urmare, s-a stabilit că vânzările producătorilor din Uniune au fost în medie profitabile, iar valoarea normală a fost, în consecință, determinată pe baza prețurilor de vânzare medii ponderate ale tuturor vânzărilor de mecanisme cu levier efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(47)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a concluzionat că informațiile privind prețurile de export din RPC către țări terțe cuprinse în cererea de reexaminare au reprezentat cea mai adecvată bază pentru calcularea prețului de export al produsului în cauză către Uniune.

(48)

Comparația dintre valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat a fost efectuată la nivel franco fabrică. În această privință, s-au efectuat ajustări ale valorii normale și ale prețului de export pentru diferențele dintre costurile de transport intern și costurile de navlu maritim în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază, pe baza elementelor cuprinse în cererea de reexaminare. Această comparație a demonstrat că prețul de export către țările terțe conținut în cererea de reexaminare era cu 22,1 %-32,2 % mai scăzut decât valoarea normală. Aceasta indică faptul că este foarte probabil ca prețurile exporturilor către Uniune să facă obiectul unui dumping în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(49)

Întrucât nu s-a obținut niciun fel de cooperare din partea producătorilor-exportatori, următoarele concluzii se bazează, în principal, pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare și pe informațiile furnizate de industria Uniunii în cursul anchetei, verificate încrucișat, dacă este posibil, cu informațiile accesibile publicului.

(50)

Pe această bază, potrivit constatărilor, capacitatea de producție de mecanisme cu levier a RPC este estimată a se situa în intervalul cuprins între 600 de milioane și 850 de milioane de bucăți, ea fiind similară cu capacitatea de producție estimată în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (7) (între 600 și 700 de milioane de bucăți).

(51)

În plus, astfel cum s-a stabilit deja în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (8), având în vedere natura procesului de fabricație din RPC (în principal forța de muncă), capacitatea de producție de mecanisme cu levier a RPC poate crește ușor, printre altele, prin angajarea de forță de muncă suplimentară, cu investiții limitate în echipamente.

(52)

Prin urmare, capacitatea de producție a RPC este cu aproximativ 240 % până la 340 % mai mare decât consumul din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare și este semnificativ mai mare decât producția Uniunii din aceeași perioadă.

(53)

În cererea de reexaminare, producția de mecanisme cu levier din RPC a fost estimată la aproximativ 350 de milioane de bucăți și, prin urmare, estimarea conservatoare a capacității neutilizate depășește 260 de milioane de bucăți. Această capacitate de producție neutilizată corespunde aproximativ întregului consum al Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(54)

Prin urmare, se poate concluziona în mod rezonabil că există o capacitate de producție neutilizată semnificativă în RPC. Astfel cum se precizează în considerentele 49-53, există o probabilitate mare ca, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, o astfel de capacitate de producție neutilizată să fie direcționată către piața Uniunii.

(55)

În pofida scăderii consumului de mecanisme cu levier pe piața Uniunii, cererea de mecanisme cu levier din Uniune rămâne substanțială și reprezintă aproximativ 45 % din piața mondială. Piața Uniunii rămâne cea mai mare piață mondială pentru mecanismele cu levier.

(56)

Există doar un număr limitat de piețe în care se utilizează mecanisme cu levier. Mai mult, aceste piețe au o dimensiune mult mai mică decât piața Uniunii și, prin urmare, nu ar putea absorbi supracapacitatea RPC. În plus, pe baza informațiilor disponibile, consumul de mecanisme cu levier din RPC este foarte scăzut și nu se preconizează că va crește în mod semnificativ.

(57)

După cum se descrie în considerentul 48, o comparație între prețurile de export din RPC către țările terțe și prețurile de pe piața Uniunii a arătat că prețurile practicate erau în general mai mari pe piața Uniunii. Acest fapt face ca piața Uniunii să fie mai atractivă pentru astfel de importuri la prețuri scăzute, întrucât acestea pot genera un profit mai mare.

(58)

Prin urmare, s-a concluzionat că piața Uniunii ar constitui o piață atractivă pentru exporturile din China în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(59)

Având în vedere aceste considerente, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este probabil ca exporturile de produs care face obiectul reexaminării din RPC să fie direcționate către piața Uniunii în cantități semnificative. Astfel cum s-a demonstrat în considerentele 34-48, aceste importuri ar fi efectuate, cel mai probabil, la prețuri de dumping.

(60)

Având în vedere supracapacitatea importantă din China, dimensiunea limitată a pieței interne chineze și atractivitatea pieței Uniunii, s-a concluzionat că importurile din China de produs care face obiectul reexaminării către Uniune ar crește în cantități semnificative în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În plus, Comisia a constatat că aceste importuri ar urma să fie, probabil, efectuate la prețuri de dumping. Din acest motiv, probabilitatea reapariției dumpingului este foarte ridicată.

(61)

În cursul perioadei examinate, mecanismele cu levier erau fabricate în Uniune de șase producători cunoscuți. Trei dintre acești producători sunt reprezentați de solicitant. Acești șase producători din Uniune constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cei trei producători din Uniune, reprezentați de solicitant, au fost incluși în eșantion, după cum se descrie în considerentele 13-21. Eșantionul reprezintă mai mult de 75 % din producția și volumul total al vânzărilor din Uniune, astfel cum se descrie în considerentul 13.

(62)

Unul dintre producătorii neincluși în eșantion, Mi.me.ca. Srl, Italia, a fost declarat în stare de faliment (9) în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în ianuarie 2017. Alți doi producători din Uniune neincluși în eșantion, EJA International, Țările de Jos, și Technosteel, Italia, și-au încetat producția de mecanisme cu levier ulterior perioadei examinate în 2018.

(63)

Având în vedere că, dintre cele trei societăți incluse în eșantion, două sunt afiliate, datele utilizate pentru analiza prejudiciului sunt furnizate sub formă de indici în prezentul regulament, astfel încât să se păstreze confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(64)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită în intervalul cuprins între 270 și 330 de milioane de bucăți pe baza elementelor de probă furnizate în cererea de reexaminare, a datelor suplimentare furnizate de solicitant și a răspunsurilor la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(65)

Comisia a estimat volumul importurilor de produs din RPC care face obiectul reexaminării pe baza datelor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) în cursul perioadei examinate, prin aplicarea unui factor de conversie la volumul total exprimat în kilograme. Comisia a utilizat acest factor de conversie și în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, pentru a transforma statisticile privind importurile (exprimate în kilograme) în bucăți, prin conversie în funcție de greutatea medie a celui mai reprezentativ tip.

(66)

Solicitantul a propus utilizarea unui alt factor de conversie, care era ușor mai scăzut decât cel utilizat în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a respins această sugestie pe baza faptului că nu au fost furnizate elemente de probă care să indice o schimbare a tendințelor privind importul și/sau consumul din Uniune. În consecință, Comisia a menținut factorul de conversie utilizat în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor.

(67)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei Uniunii pe piața Uniunii și a volumului importurilor din țări terțe în Uniune, conform datelor comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(68)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii s-a bazat pe informațiile furnizate de producătorii din Uniune în etapa anterioară deschiderii anchetei și pe informațiile verificate furnizate de cei trei producători din Uniune incluși în eșantion în răspunsurile lor la chestionar.

(69)

Astfel cum se indică în considerentul 63, datele confidențiale ale celor trei societăți incluse în eșantion nu pot fi divulgate în tabelele următoare. Prin urmare, după caz, s-au utilizat indici pentru a arăta tendințele pe parcursul perioadei examinate.

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(70)

După cum se arată în tabelul 1, consumul din Uniune a scăzut cu 11 % în cursul perioadei examinate, acest fapt explicându-se prin continua digitalizare a gestiunii administrative și prin arhivarea electronică, ceea ce a condus la un grad mai redus de îndosariere a exemplarelor pe suport de hârtie și, în consecință, la scăderea consumului produsului care face obiectul reexaminării.

(71)

Comisia a stabilit volumul importurilor din RPC pe baza datelor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) în cursul perioadei examinate, astfel cum se indică în considerentul 67.

Pe această bază, importurile în Uniune din RPC și cota de piață a acesteia au evoluat după cum se arată în tabelul 2:

Tabelul 2

Volumul importurilor de mecanisme cu levier din RPC și cota de piață a RPC

(72)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor de mecanisme cu levier din RPC a scăzut considerabil de la an la an, ajungând la un nivel nesemnificativ până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În 2015, importurile de mecanisme cu levier din China au scăzut cu 45 %, iar în anul următor, cu peste 70 %. În cele din urmă, în perioada anchetei de reexaminare, volumul importurilor s-a redus la doar câteva mii de bucăți.

(73)

În consecință, și cota de piață a RPC a scăzut semnificativ în perioada examinată. Aceasta a scăzut de la 5,6 % în 2014 la aproape 0 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare.

(74)

Din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi și a lipsei surselor alternative, nu a fost posibil să se stabilească un preț de import precis. Astfel, după cum s-a precizat în considerentul 29, aceasta se datorează faptului că statisticile au fost considerate inadecvate în măsura în care una dintre surse acoperea, pe lângă produsul în cauză, și alte importuri, iar cealaltă sursă nu a permis efectuarea unei comparații în funcție de tip a prețurilor de export cu prețurile practicate de industria Uniunii.

(75)

Cu toate acestea, s-a considerat că prețurile de import înregistrate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) au fost adecvate pentru a identifica tendința generală a prețurilor de import din RPC. Tendința prețurilor de import în Uniune din RPC a evoluat astfel cum se arată în tabelul 3:

Tabelul 3

Prețul mediu al importurilor de mecanisme cu levier din RPC

(76)

Astfel cum se arată în tabelul 3, prețurile de import au crescut cu 13 % în 2015 și au scăzut cu 3,5 % în 2016. Nivelul prețurilor a crescut cu 46 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Totuși, această tendință generală ar trebui evaluată ținând cont de cantitatea foarte mică importată în cursul perioadei anchetei de reexaminare, care nu poate fi considerată reprezentativă pentru nivelurile prețurilor în absența măsurilor.

(77)

Din cauza lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori chinezi și a lipsei de surse alternative de informare, în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu s-a putut calcula nicio marjă de subcotare.

(78)

Importurile de mecanisme cu levier din țări terțe, altele decât RPC, au provenit în principal din India. De asemenea, au existat importuri în mici cantități din Egipt, Israel, Japonia, Serbia, Elveția, Taiwan, Ucraina și SUA.

(79)

Volumul agregat al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile de mecanisme cu levier din celelalte țări terțe sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4

Importurile din țări terțe, altele decât RPC

(80)

Per ansamblu, volumul importurilor din alte țări terțe a crescut considerabil în perioada examinată, și anume cu 49 %.

(81)

Întrucât consumul total din Uniune a scăzut în perioada examinată, această creștere a condus la o creștere a cotei lor de piață în aceeași perioadă, de la 3,8 % în 2014 la 6,3 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(82)

Astfel cum se explică în considerentul 29, datele statistice disponibile nu au fost adecvate pentru stabilirea prețurilor de export către Uniune. Prin urmare, în ceea ce privește importurile de mecanisme cu levier din RPC, tendințele prețurilor de import au putut fi stabilite numai pentru importurile din alte țări terțe. În cursul perioadei examinate, prețul mediu al produsului importat din alte țări terțe a crescut continuu. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în 2015, când prețurile au crescut cu 40 %. În 2016, prețurile au crescut suplimentar cu 17,5 %, iar apoi au scăzut din nou cu 10,3 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Per ansamblu, prețurile au crescut cu 48 % în cursul perioadei examinate.

(83)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici relevanți care au avut un impact asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(84)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincția între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici referitori la industria Uniunii în ansamblu pe baza datelor obținute de la solicitant, verificate încrucișat cu informațiile trimise de o serie de producători din Uniune în etapa anterioară deschiderii anchetei și cu răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii. Trebuie remarcat faptul că, astfel cum s-a stabilit în considerentul 61, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat o proporție majoră a producției Uniunii.

(85)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(86)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar mediu, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(87)

Astfel cum se menționează în considerentul 63, având în vedere că, din cele trei societăți incluse în eșantion, două sunt afiliate, datele furnizate în tabelul 5 sunt prezentate sub formă de indici, astfel încât să se păstreze confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(88)

Tabelul 5 prezintă producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune în cursul perioadei examinate:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune în ceea ce privește mecanismele cu levier

(89)

Volumul total al producției Uniunii a crescut doar ușor în perioada examinată și a atins un nivel cu 2 % mai ridicat în perioada anchetei de reexaminare.

(90)

Capacitatea de producție a Uniunii a rămas stabilă în cursul perioadei examinate.

(91)

În consecință, gradul de utilizare a capacității de producție a Uniunii a urmat evoluția volumului de producție în perioada examinată. Per ansamblu, gradul de utilizare a capacității de producție a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate, ca urmare a creșterii cu 2 % a volumului de producție.

(92)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum se arată în tabelul 6:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor Uniunii de mecanisme cu levier și cota de piață a industriei Uniunii

(93)

Deși volumul de producție al producătorilor din Uniune a rămas relativ stabil, după cum se indică în tabelul 5, volumul vânzărilor producătorilor din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 9 % în perioada examinată. Cu toate acestea, cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 2 %, în principal ca urmare a scăderii consumului din Uniune și a scăderii importurilor din RPC.

(94)

În cursul perioadei examinate, producția industriei Uniunii a crescut cu 2 %, în timp ce, astfel cum se menționează în considerentele 70 și 93, consumul din Uniune a scăzut cu 11 %, iar volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 9 %. Această creștere a producției se explică prin creșterea vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune.

(95)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea industriei mecanismelor cu levier din Uniune

(96)

Numărul angajaților din industria Uniunii a crescut ușor în perioada examinată, respectiv cu 2 %, iar productivitatea a rămas stabilă.

(97)

Astfel cum se explică în considerentul 31, nu s-a putut stabili, în urma unei examinări pozitive, existența unui dumping. Prin urmare, ancheta s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(98)

În reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, industria Uniunii a arătat semne de redresare în urma practicilor de dumping anterioare. În cursul perioadei examinate a anchetei actuale, procesul de redresare a continuat, astfel cum a demonstrat tendința favorabilă a principalilor indicatori de prejudiciu pentru industria Uniunii. În plus, o cerere mai scăzută pe piața Uniunii, care a determinat scăderea consumului cu 11 % în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 1), a fost compensată de o creștere a vânzărilor la export, astfel cum se menționează în considerentul 94.

(99)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețuri medii de vânzare și costuri unitare ale Uniunii

(100)

Prețul de vânzare unitar mediu aplicat de industria Uniunii clienților neafiliați din Uniune a scăzut cu 5 % pe parcursul perioadei examinate.

(101)

În aceeași perioadă, costul de producție unitar mediu a scăzut cu 4 %.

(102)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum se arată în tabelul 9:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat în industria mecanismelor cu levier din Uniune

(103)

Per ansamblu, costurile medii cu forța de muncă ale industriei Uniunii au crescut cu 4 % în perioada examinată.

(104)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum se arată în tabelul 10:

Tabelul 10

Stocurile de mecanisme cu levier ale industriei Uniunii

(105)

Nivelul stocurilor a crescut cu 8 % până în 2016 și cu 82 % în cursul perioadei examinate. Această creștere accentuată a stocurilor la sfârșitul perioadei examinate a fost explicată de industria Uniunii ca fiind un efect al vânzărilor sezoniere, care a avut loc numai datorită faptului că perioada anchetei de reexaminare se încheie în iulie, în timp ce vârful vânzărilor de mecanisme cu levier are loc, în mod tradițional, în decembrie, iar producția este stabilă pe parcursul anului.

(106)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(107)

Rentabilitatea industriei Uniunii a crescut în cursul primilor doi ani cu 34 % și a scăzut brusc în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Per ansamblu, aceasta a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate, dar a rămas deasupra țintei de profit de 5 %, astfel cum s-a stabilit în cadrul reexaminării anterioare în perspectiva expirării măsurilor.

(108)

Ea a crescut cu 20 % între 2014 și 2016, iar în perioada anchetei de reexaminare a scăzut drastic. Per ansamblu, ea a scăzut cu 58 % în cursul perioadei examinate.

(109)

Investițiile industriei Uniunii în producția produsului similar au scăzut cu 13 % în 2015, apoi au crescut din nou ușor, cu 4 %, în 2016, și au crescut suplimentar cu 12 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceasta reprezintă o creștere modestă de 3 % în perioada examinată.

(110)

Randamentul investițiilor măsoară câștigurile sau pierderile generate de o investiție în raport cu suma de bani investită. În cursul perioadei examinate, acesta a început la 42 % și a crescut cu 51 % după doi ani, în 2016. Cu toate acestea, pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, randamentul investițiilor a scăzut la un nivel inferior celui de la începutul perioadei examinate, însă a rămas totuși la 36 %.

(111)

Ancheta a arătat că, în cursul perioadei examinate, având în vedere taxele antidumping instituite, industria Uniunii a fost în măsură să continue să se redreseze în urma prejudiciului suferit anterior. Toți indicatorii de prejudiciu, cum ar fi producția, gradul de utilizare a capacității de producție și cota de piață, au arătat tendințe pozitive, iar rentabilitatea a rămas pe parcursul întregii perioade peste ținta de profit. Aceasta a permis industriei Uniunii să investească în măsuri de creștere a productivității pentru a reduce costul unitar de producție, în timp ce costurile medii cu forța de muncă au crescut.

(112)

Importurile de mecanisme cu levier din RPC în cursul perioadei examinate au avut doar un impact limitat asupra situației industriei Uniunii. Datorită măsurilor în vigoare, cota lor de piață a fost scăzută pe parcursul întregii perioade. Cu toate acestea, importurile de mecanisme cu levier din China au rămas prezente pe piața Uniunii, cu excepția perioadei anchetei de reexaminare, indicând un interes continuu.

(113)

Prin urmare, Comisia concluzionează că industria Uniunii a beneficiat de pe urma măsurilor antidumping în vigoare, deoarece a continuat să se redreseze după efectele practicilor anterioare de dumping prejudiciabil.

(114)

Astfel cum se menționează în considerentul 31, nu s-a putut stabili, în urma unei examinări pozitive, existența unui dumping. Cu toate acestea, s-a stabilit că exista o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping (a se vedea considerentul 60).

(115)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prejudiciul important ar putea reapărea în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping împotriva RPC.

(116)

Pentru a se stabili probabilitatea reapariției prejudiciului, au fost analizate următoarele elemente: (i) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată disponibilă în RPC, (ii) nivelurile posibile ale prețurilor importurilor din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, (iii) comportamentul producătorilor-exportatori din China în alte țări terțe, (iv) atractivitatea pieței Uniunii și (v) impactul importurilor din China asupra situației industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(117)

Astfel cum se explică în considerentele 52 și 53, producătorii din RPC dispun de capacități considerabile de producție în China și, prin urmare, de o capacitate de producție neutilizată care depășește cu mult consumul total al Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(118)

În plus, nu au fost identificate elemente care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne de mecanisme cu levier în RPC sau pe piața unei alte țări terțe în viitorul apropiat. Luând în considerare scăderea consumului de mecanisme cu levier al Uniunii în perioada examinată, Comisia a concluzionat că cererea internă din China sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă.

(119)

După cum se menționează în considerentul 47, producătorii-exportatori din China nu au cooperat. Din acest motiv, s-a constatat că cea mai adecvată bază pentru determinarea posibilelor niveluri de preț ale importurilor din China este constituită de prețurile de export din RPC către țările terțe cuprinse în cererea de reexaminare.

(120)

Nivelul prețurilor acestor exporturi au fost considerate, de asemenea, ca fiind o estimare rezonabilă a viitoarelor niveluri posibile ale prețurilor la export către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(121)

Astfel cum se explică în considerentele 42 și 48, prețurile de export din China către țările terțe au fost cu 22,1 %-32,2 % mai mici decât prețurile industriei Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. De asemenea, s-a constatat că marjele de subcotare se situau între 8,9 % și 17,8 %.

(122)

Astfel, se concluzionează că, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, există o probabilitate foarte mare ca importurile din China să exercite o presiune puternică asupra prețului practicat de industria Uniunii.

(123)

Astfel cum se menționează în considerentele 55-57, piața Uniunii este cea mai mare piață unică pentru mecanismele cu levier și, în plus, prețurile sunt atractive pentru producătorii chinezi. Nu există alte piețe majore de export care să absoarbă supracapacitatea din China, deoarece mecanismele cu levier sunt utilizate numai pe un număr limitat de piețe. Din aceste motive, producătorii-exportatori chinezi ar avea un stimulent puternic de a-și redirecționa exporturile către Uniune, unde ar obține prețuri mai mari și, în același timp, ar putea să subcoteze în continuare în mod semnificativ prețul de vânzare al industriei Uniunii. În plus, ei ar avea un stimulent să exporte cel puțin o parte din capacitățile lor de producție neutilizate la prețuri scăzute pe piața Uniunii.

(124)

Prin urmare, se concluzionează că producătorii-exportatori din RPC au potențialul și motivația de a spori semnificativ volumul exporturilor lor de mecanisme cu levier către Uniune la prețuri de dumping, cu subcotarea substanțială a prețurilor industriei Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(125)

O creștere a importurilor la prețuri scăzute ar crea o presiune semnificativă asupra prețurilor pe piața Uniunii, care este sensibilă la evoluția prețurilor. În cazul în care își menține nivelul actual al prețurilor, industria Uniunii nu va fi în măsură să își mențină volumul vânzărilor și cota de piață dacă va fi confruntată cu importurile la prețuri scăzute din China. Este foarte probabilă creșterea rapidă a cotei de piață a Chinei în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Acest lucru ar fi, cel mai probabil, în detrimentul industriei Uniunii. Pierderea volumului vânzărilor ar duce la o rată de utilizare mai scăzută și la o creștere a costului mediu de producție. Aceasta ar conduce la o deteriorare a situației financiare a industriei Uniunii și la o scădere a rentabilității sale, care, deși a fost peste ținta de profit pe tot parcursul perioadei examinate, a scăzut cu mai mult de 40 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. Conform acestui scenariu, orice creștere a costurilor ar determina scăderea rentabilității sub ținta de profit pe termen scurt, ceea ce ar duce la anularea eforturilor de redresare depuse în trecut de industria Uniunii, care până în prezent a reușit să mențină nivelul necesar de investiții pentru a rămâne competitivă.

(126)

Cu toate acestea, în cazul în care industria Uniunii decide să își reducă prețurile în încercarea de a-și menține volumul vânzărilor și cota de piață, deteriorarea situației sale financiare s-ar produce aproape imediat. Într-adevăr, dacă industria Uniunii ar trebui să își reducă prețurile de vânzare pe piața Uniunii cu 8,9 %, la nivelul inferior al marjei de subcotare constatate (a se vedea considerentul 121), pentru a se alinia la prețurile produselor chineze viitoare, aceasta ar înregistra imediat pierderi.

(127)

De asemenea, în cadrul acestui scenariu, expirarea măsurilor poate avea un impact negativ direct asupra industriei Uniunii, deoarece ar conduce în mod direct la o situație deficitară. Pe termen mediu, acest lucru nu ar fi sustenabil și ar duce la închiderea locurilor de producție și, în cele din urmă, la dispariția industriei Uniunii. Trebuie remarcat faptul că, încă din perioada examinată, numărul producătorilor din Uniune a scăzut de la șase la trei.

(128)

Prin urmare, se poate concluziona că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor existente să conducă la o reapariție a prejudiciului cauzat de importurile de mecanisme cu levier din China și ca situația economică a industriei Uniunii să se deterioreze în continuare și să conducă la un prejudiciu important.

(129)

Faptul că importurile de mecanisme cu levier din China intră în prezent pe piața Uniunii în număr mult mai mic decât înainte de instituirea măsurilor arată că taxele antidumping actuale au reușit să restabilească condiții de concurență nedenaturată între exportatorii chinezi de produs care face obiectul reexaminării și industria Uniunii. Cu toate acestea, astfel cum se arată în considerentele 128 și 130, Comisia a concluzionat că este foarte probabil ca expirarea măsurilor să ducă la o reapariție a prejudiciului.

(130)

Comisia concluzionează că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor de mecanisme cu levier care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care subcotează prețurile industriei Uniunii, precum și la reapariția efectelor prejudiciabile suferite de industria Uniunii la momentul instituirii inițiale a măsurilor. În consecință, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unor riscuri grave.

(131)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv a intereselor industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(132)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(133)

Trebuie amintit că, în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu era împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, prin care se analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(134)

Pe această bază s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului și a prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu ar fi în interesul Uniunii.

(135)

Ancheta a arătat că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Aceasta ar conduce în scurt timp la o scădere a rentabilității și chiar la pierderi pentru industria Uniunii, având, de asemenea, un impact negativ asupra altor factori de prejudiciu, cum ar fi volumul producției, ratele de utilizare, investițiile și ocuparea forței de muncă. Pe termen lung, această situație nu va fi viabilă, obligându-i pe producătorii din Uniune să își închidă operațiunile pe piața Uniunii.

(136)

În trecut, industria Uniunii s-a dovedit a fi o industrie viabilă, cu rezultate economice și financiare pozitive. În absența aproape totală a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, aceasta a reușit să rămână profitabilă, marja de profit depășind ținta de profit.

(137)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(138)

Astfel cum se menționează în considerentul 16, niciun importator nu a cooperat la prezenta anchetă și nici nu a furnizat informațiile solicitate. Trebuie reamintit faptul că, în anchetele anterioare, s-a constatat că instituirea măsurilor nu ar avea un impact semnificativ asupra importatorilor. În consecință, în absența unor elemente de probă care să sugereze contrariul, se poate confirma faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ important asupra situației lor financiare și că menținerea măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător importatorii.

(139)

Importatorii de mecanisme cu levier sunt, de obicei, și utilizatori de mecanisme cu levier, deoarece ei importă aceste mecanisme pentru a produce bibliorafturi. După cum se menționează în considerentul 15, 26 de importatori/utilizatori cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei, însă niciunul nu a răspuns la formularul de eșantionare și nu a transmis observații.

(140)

După cum au arătat anchetele anterioare, costul mecanismelor cu levier în prețul de vânzare cu amănuntul al bibliorafturilor reprezenta doar un procent foarte mic și, prin urmare, impactul taxelor (dacă a existat) nu a fost considerat semnificativ.

(141)

În plus, ancheta a arătat că este probabil ca, în absența unor măsuri împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii să piardă cea mai mare parte a prezenței sale pe piață și, pe termen lung, chiar să dispară. Acest lucru ar conduce, cu siguranță, la dependența de importuri a producătorilor de bibliorafturi și la o reducere semnificativă a concurenței pe piața Uniunii.

(142)

Pe această bază, se poate concluziona că măsurile privind mecanismele cu levier nu contravin interesului general al Uniunii.

(143)

Prin urmare, Comisia concluzionează că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor antidumping definitive asupra importurilor de mecanisme cu levier originare din RPC.

(144)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente privind importurile de mecanisme cu levier originare din RPC. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Nu s-au primit observații.

(145)

Având în vedere jurisprudența recentă a Curții de Justiție (10), este adecvat să se prevadă rata dobânzii de întârziere în cazul rambursării taxelor definitive, deoarece dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii, iar aplicarea normelor naționale ar duce la denaturări nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire.

(146)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz cu privire la măsurile prevăzute în prezentul regulament,

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 prevede cadrul juridic al nomenclatorului regional pentru a permite colectarea, elaborarea și diseminarea statisticilor regionale armonizate în Uniune.

(2)

Comisia a modificat nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) prin Regulamentul (UE) 2016/2066 (2), cu efect de la 1 ianuarie 2018.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080 al Comisiei (3) a deschis vânzările de lapte praf degresat prin procedură de licitație.

(2)

Având în vedere ofertele primite pentru a douăzeci și șaptea invitație parțială de participare la licitație, este necesar să se stabilească un preț minim de vânzare.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

(1)

Decizia 2007/25/CE a Comisiei (2) stabilește anumite măsuri de protecție referitoare la gripa aviară înalt patogenă (HPAI) și la circulația păsărilor de companie care însoțesc proprietarii lor în Uniune. Decizia a fost adoptată în vederea protejării sănătății umane și animale în Uniune, ca urmare a apariției unor focare de HPAI de subtip H5N1. Se aplică până la 31 decembrie 2018.

(2)

Focarele de HPAI de subtipuri H5 diferite și, mai rar, de subtipul H7, continuă să apară în lume la păsările de curte și la alte păsări ținute în captivitate. HPAI a devenit endemică în mai multe țări terțe și a ajuns pentru prima dată în alte țări terțe. Amenințarea introducerii în Uniune a virusului HPAI prin circulația păsărilor de companie din țări terțe persistă și, prin urmare, măsurile de atenuare a riscurilor prevăzute de Decizia 2007/25/CE ar trebui menținute.

(3)

În plus, o serie de acte delegate care vor stabili norme privind intrarea în Uniune a păsărilor de curte și a altor păsări captive sunt în prezent în curs de pregătire în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Normele prevăzute în actele delegate respective vor determina abordarea care trebuie adoptată în ceea ce privește anumite riscuri legate de bolile păsărilor de curte și ale altor păsări captive, precum și garanțiile de sănătate animală necesare pentru păsările deținute ca animale de companie. Normele prevăzute în actele delegate respective vor ține seama, de asemenea, de recomandările formulate în avizul științific privind gripa aviară adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 14 septembrie 2017 (4).

(4)

Având în vedere situația epidemiologică globală în ceea ce privește HPAI și până la adoptarea actelor delegate referitoare la introducerea în Uniune a păsărilor de curte și a altor păsări captive, este necesar să se prelungească perioada de aplicare a Deciziei 2007/25/CE până la 31 decembrie 2019.

(5)

Prin urmare, Decizia 2007/25/CE ar trebui modificată în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Slovacia a depus o cerere pentru a obține derogări de la obligația de a transmite Comisiei (Eurostat) statisticile naționale menționate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008. Cererea privea furnizarea de statistici referitoare la fracția regenerabilă a deșeurilor industriale și căldura ambiantă.

(2)

Informațiile furnizate de Slovacia justifică faptul că colectarea unor astfel de statistici ar crea o sarcină excesivă pentru respondenți în statul membru respectiv, și anume pentru că este necesar să se ajusteze noile clasificări și să se dezvolte o nouă metodologie în statisticile lor naționale pentru a reduce sarcina asupra respondenților generată de colectarea și compilarea datelor solicitate. Prin urmare, derogările ar trebui să fie acordate.

(3)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European,

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre în care au fost confirmate cazuri de respectiva boală la porci domestici sau sălbatici (statele membre în cauză). În părțile I-IV din anexa la decizia de punere în aplicare respectivă sunt menționate și delimitate anumite zone din statele membre în cauză, diferențiate în funcție de nivelul de risc estimat pe baza situației epidemiologice a bolii respective. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată de mai multe ori pentru a se ține seama de evoluția situației epidemiologice în Uniune în ceea ce privește pesta porcină africană, evoluție care trebuie să fie reflectată în anexa respectivă. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a fost modificată cel mai recent prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1635 a Comisiei (5), în urma unor cazuri recente de pestă porcină africană în Bulgaria și România.

(2)

Riscul de răspândire a pestei porcine africane în rândul faunei sălbatice este legat de răspândirea natural lentă a acestei boli în rândul efectivelor de porci sălbatici și, de asemenea, de riscurile legate de activitatea umană, după cum a demonstrat recenta evoluție epidemiologică a acestei boli în Uniune și după cum a fost documentat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în avizul științific al Grupului pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, publicat la 14 iulie 2015; în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 23 martie 2017; și în raportul științific al EFSA privind analizele epidemiologice referitoare la pesta porcină africană în statele baltice și în Polonia, publicat la 8 noiembrie 2017 (6).

(3)

De la data adoptării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/1635, situația epidemiologică din Uniune a evoluat în ceea ce privește pesta porcină africană, apărând noi cazuri care ar trebui să fie reflectate în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE.

(4)

În octombrie 2018, a fost observat un caz de pestă porcină africană la un porc sălbatic în districtul kraśnick din Polonia. Acest caz de pestă porcină africană apărută la un porc sălbatic reprezintă un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În consecință, această zonă din Polonia afectată de pesta porcină africană ar trebui inclusă în lista din partea II a anexei respective.

(5)

În lunile octombrie și noiembrie ale anului 2018 au fost observate câteva focare de pestă porcină africană la porci domestici din județele Dolj și Argeș din România. Aceste focare de pestă porcină africană apărute în populația de porci domestici reprezintă un nivel crescut de risc care ar trebui să fie reflectat în anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. În consecință, aceste zone din România afectate de pesta porcină africană ar trebui incluse de acum în lista din partea III a anexei respective, în loc de partea sa I. Având în vedere că partea III a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE conține zonele în care situația este încă în evoluție și dinamică, atunci când orice zone sunt menționate în partea respectivă trebuie să fie acordată întotdeauna o atenție deosebită efectelor asupra zonelor din jur.

(6)

Pentru a se ține seama de recentele evoluții ale situației epidemiologice a pestei porcine africane în Uniune și pentru a combate într-un mod proactiv riscurile asociate răspândirii acestei boli, ar trebui delimitate noi zone cu risc înalt, având o suprafață suficientă, în Polonia și în România, care ar trebui menționate în mod corespunzător în părțile I, II și III ale anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Prin urmare, anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,