Jurnalul Oficial L 164/2019

SPECIE

(cod FAO alfa-3)

Total (kg)

Prezentare

Eșantion inspectat

% pește sub dimensiunile minime

20.6.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 164/1

REGULAMENTUL (UE) 2019/982 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 5 iunie 2019

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1343/2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Acordul de instituire a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană („Acordul CGPM”) prevede un cadru adecvat pentru cooperarea multilaterală în vederea promovării dezvoltării, conservării, gestionării raționale și utilizării optime a resurselor marine vii din Marea Mediterană și Marea Neagră, la niveluri considerate sustenabile și având un risc scăzut de epuizare.

(2)

Unul dintre obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), așa cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), este de a asigura că activitățile de pescuit și acvacultură sunt sustenabile pentru mediu pe termen lung și sunt gestionate într-un mod coerent cu obiectivele de a realiza beneficii economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă și de a contribui la securitatea aprovizionării cu alimente.

(3)	Uniunea, precum și Bulgaria, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Malta, România și Slovenia sunt părți contractante la Acordul CGPM.

(4)

Recomandările adoptate de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană („CGPM”) sunt obligatorii pentru părțile contractante. Deoarece Uniunea este parte contractantă la Acordul CGPM, aceste recomandări sunt obligatorii pentru Uniune și, prin urmare, ar trebui implementate în dreptul Uniunii, cu excepția cazului în care conținutul lor este deja acoperit de acesta.

(5)

Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4) stabilește anumite dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM. Regulamentul este actul legislativ adecvat pentru implementarea conținutului recomandărilor CGPM adoptate de CGPM și care nu sunt încă reglementate de dreptul Uniunii.

(6)

La sesiunea sa anuală din 2015, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/39/2015/2 de stabilire a unui set de standarde minime pentru pescuitul cu traule de fund pentru stocurile demersale în Strâmtoarea Siciliei. Aceste standarde cuprind măsuri tehnice de conservare pentru crevetele din genul parapenaeus longirostris și pentru merluciu (merluccius merluccius). Părți ale acestor măsuri sunt deja cuprinse în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului (5) privind dimensiunile minime de referință pentru conservare a speciilor în cauză. Cu toate acestea, măsurile referitoare la gestionarea flotelor incluse în Recomandarea 39/2015/2 ar trebui implementate în dreptul Uniunii prin Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.

(7)

La sesiunea sa anuală din 2015, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/39/2015/3 privind instituirea unui set de măsuri pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) de calcan (Psetta maxima) din Marea Neagră. Marea parte a acestor măsuri sunt deja prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei (6), în Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (7), în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (8), în Regulamentul (UE) nr. 1343/2011, în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (9). O serie de măsuri de gestionare a flotelor prevăzute în Recomandarea 39/2015/3 nu sunt reglementate de dreptul Uniunii și ar trebui, așadar, să fie implementate în dreptul Uniunii prin Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.

(8)	În cadrul sesiunii sale anuale din 2015, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/39/2015/4 de stabilire a unor măsuri de gestionare a stocurilor de câine de mare din Marea Neagră, prin care a introdus o dimensiune minimă de referință pentru conservare pentru specia respectivă.

(9)

La sesiunea sa anuală din 2016, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM 40/2016/4 de stabilire a unui plan multianual de gestionare a activităților de pescuit care exploatează merluciul european și crevetele din genul parapenaeus longirostris în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12-16). Unele dintre elementele respectivului plan multianual sunt deja prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 și în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Cu toate acestea, anumite măsuri prevăzute în Recomandarea 40/2016/4 nu sunt reglementate de legislația Uniunii și ar trebui, așadar, să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii prin Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.

(10)

La sesiunea sa anuală din 2017, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/41/2017/2 privind gestionarea pescuitului de pagel argintiu în Marea Alboran (subzonele geografice 1, 2, 3) pentru o perioadă de tranziție de doi ani. Obiectivul operațional al recomandării menționate este de a menține rata mortalității prin pescuit pentru pagelul argintiu în limitele punctelor de referință de precauție și de a atinge sau menține producția maximă durabilă cât mai curând posibil.

(11)	La sesiunea sa anuală din 2017, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/41/2017/3 privind instituirea unei zone de pescuit cu acces restricționat în Groapa Jabuka/Pomo din Marea Adriatică.

(12)

La sesiunea sa anuală din 2017, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/41/2017/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în Marea Neagră (subzona geografică 29). Recomandarea stabilește o serie de măsuri de gestionare, măsuri tehnice, măsuri privind flota și măsuri de control, sub forma unui proiect-pilot de combatere a pescuitului INN de calcan în Marea Neagră. O parte din elementele planului multianual menționat sunt deja prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218, în Regulamentul (CE) nr. 1005/2008, în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, în Regulamentul (UE) nr. 1343/2011, în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011. Cu toate acestea, anumite măsuri prevăzute în Recomandarea 41/2017/4 nu sunt reglementate de legislația Uniunii și ar trebui, așadar, să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii prin Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.

(13)	La sesiunea sa anuală din 2017, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/41/2017/5 privind instituirea unui plan regional de gestionare adaptabilă pentru exploatarea coralului roșu în Marea Mediterană.

(14)

La sesiunea sa anuală din 2017, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/41/2017/8 privind un sistem de inspecție și supraveghere comună internațională, în afara apelor aflate sub jurisdicție națională în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice 12-16), la care statele membre pot decide să participe. Pentru a asigura conformitatea cu PCP, au fost adoptate acte legislative la nivelul UE în vederea stabilirii unui sistem de control, inspecție și punere în executare, care include combaterea activităților INN. În special, Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 instituie un sistem de control, inspecție și punere în executare al Uniunii, bazat pe o abordare globală și integrată, astfel încât să se garanteze respectarea tuturor normelor PCP. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 stabilește norme detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009. Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 instituie un sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN. Regulamentele menționate prevăd deja o serie de măsuri stabilite în Recomandarea CGPM/41/2017/8. Prin urmare, nu este necesar ca măsurile respective să fie incluse în prezentul regulament. Cu toate acestea, anumite măsuri prevăzute în recomandarea respectivă nu sunt reglementate de legislația Uniunii și ar trebui, așadar, să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii prin Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.

(15)	Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1343/2011

Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 se modifică după cum urmează:

La articolul 2 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezentul regulament se aplică tuturor activităților comerciale legate de pescuit și de acvacultură, precum și activităților de pescuit recreativ în cazurile prevăzute în mod expres de prezentul regulament, desfășurate în zona Acordului CGPM de către nave de pescuit ale Uniunii și cetățeni ai statelor membre.”

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„În sensul prezentului regulament, pe lângă definițiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 și la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (*2), se aplică următoarele definiții:

(*1) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22)."

(*2) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).”;"

(b)

se adaugă următoarele litere:

„(e)	«zonă-tampon» înseamnă o zonă care înconjoară o zonă de pescuit cu acces restricționat cu scopul de a evita accesul accidental la aceasta, consolidând protecția zonei pe care o cuprinde;

(f)	«vizarea pagelului argintiu» înseamnă desfășurarea unor activități de pescuit în care cantitățile de pagel argintiu aflate la bord sau debarcate constituie mai mult de 20 % din greutatea în viu a capturii după sortare, per maree.”

După articolul 9 se introduce următoarea secțiune:

„ Secțiunea Ia

Zone de pescuit cu acces restricționat pentru a proteja habitatele piscicole esențiale și ecosistemele marine vulnerabile

Articolul 9a

Zonele de pescuit cu acces restricționat din Strâmtoarea Siciliei

Pescuitul cu traule de fund este interzis în:

zona de pescuit cu acces restricționat «East of Adventure Bank» delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate:

—	37° 23,850′ N, 12° 30,072′ E

—	37° 23,884′ N, 12° 48,282′ E

—	37° 11,567′ N, 12° 48,305′ E

—	37° 11,532′ N, 12° 30,095′ E;

zona de pescuit cu acces restricționat «West of Gela Basin» delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate:

—	37° 12,040′ N, 13° 17,925′ E

—	37° 12,047′ N, 13° 36,170′ E

—	36° 59,725′ N, 13° 36,175′ E

—	36° 59,717′ N, 13° 17,930′ E;

zona de pescuit cu acces restricționat «East of Malta Bank» delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate:

—	36° 12,621′ N, 15° 13,338′ E

—	36° 12,621′ N, 15° 26,062′ E

—	35° 59,344′ N, 15° 26,062′ E

—	35° 59,344′ N, 15° 13,338′ E.

Articolul 9b

Zonele-tampon din Strâmtoarea Siciliei

(1) În jurul zonei de pescuit cu acces restricționat «East of Adventure Bank», menționată la articolul 9a alineatul (1), este creată o zonă-tampon delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate:

—	37° 24,849′ N, 12° 28,814′ E

—	37° 24,888′ N, 12° 49,536′ E

—	37° 10,567′ N, 12° 49,559′ E

—	37° 10,528′ N, 12° 28,845′ E.

(2) O zonă-tampon delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate este creată în jurul zonei de pescuit cu acces restricționat «West of Gela Basin», menționată la articolul 9a alineatul (2):

—	37° 13,041′ N, 13° 16,672′ E

—	37° 13,049′ N, 13° 37,422′ E

—	36° 58,723′ N, 13° 37,424′ E

—	36° 58,715′ N, 13° 16,682′ E.

(3) O zonă-tampon delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate este creată în jurul zonei de pescuit cu acces restricționat «East of Malta Bank», menționată la articolul 9a alineatul (3):

—	36° 13,624′ N, 15° 12,102′ E

—	36° 13,624′ N, 15° 27,298′ E

—	35° 58,342′ N, 15° 27,294′ E

—	35° 58,342′ N, 15° 12,106′ E.

(4) Navele care desfășoară activități de pescuit cu traule de fund în zonele-tampon menționate în prezentul articol trebuie să asigure o frecvență de transmisie adecvată a semnalelor provenite de la sistemul lor de monitorizare a navei (VMS). Navele care nu sunt echipate cu un transponder VMS și care intenționează să pescuiască cu traule de fund în zonele-tampon trebuie să fie echipate cu orice alt sistem de geolocalizare care permite autorităților de control să le monitorizeze activitățile.

Articolul 9c

Restricții în materie de pescuit în zona Gropii Jabuka/Pomo din Marea Adriatică

(1) Pescuitul de agrement și pescuitul cu setci de fund, traule de fund, paragate de fund și capcane este interzis în zona delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate:

—	43° 32,044′ N, 15° 16,501′ E

—	43° 05,452′ N, 14° 58,658′ E

—	43° 03,477′ N, 14° 54,982′ E

—	42° 50,450′ N, 15° 07,431′ E

—	42° 55,618′ N, 15° 18,194′ E

—	43° 17,436′ N, 15° 29,496′ E

—	43° 24,758′ N, 15° 33,215′ E.

(2) De la 1 septembrie la 31 octombrie a fiecărui an este interzis pescuitul cu setci de fund, traule de fund, paragate de fund și capcane în zona delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate:

—	43° 03,477′ N, 14° 54,982′ E

—	42° 49,811′ N, 14° 29,550′ E

—	42° 35,205′ N, 14° 59,611′ E

—	42° 49,668′ N, 15° 05,802′ E

—	42° 50,450′ N, 15° 07,431′ E.

(3) De la 1 septembrie la 31 octombrie a fiecărui an este interzis pescuitul de agrement și pescuitul cu setci de fund, traule de fund, paragate de fund și capcane în zona delimitată de liniile care unesc următoarele coordonate:

—	43° 17,436′ N, 15° 29,496′ E

—	43° 24,758′ N, 15° 33,215′ E

—	43° 20,345′ N, 15° 47,012′ E

—	43° 18,150′ N, 15° 51,362′ E

—	43° 13,984′ N, 15° 55,232′ E

—	43° 12,873′ N, 15° 52,761′ E

—	43° 13,494′ N, 15° 40,040′ E.

Articolul 9d

Navele autorizate în zona Gropii Jabuka/Pomo

(1) Fără a aduce atingere articolului 9c alineatele (2) și (3), activitățile de pescuit comerciale efectuate cu setci de fund, traule de fund, paragate de fund și capcane sunt permise numai în zonele menționate la alineatele respective, dacă nava deține o autorizație specifică și dacă poate să se demonstreze că în trecut a desfășurat activități de pescuit în zonele respective.

(2) În zona menționată la articolul 9c alineatul (2), navelor de pescuit autorizate nu li se permite să pescuiască mai mult de două zile de pescuit pe săptămână. Navelor de pescuit autorizate care utilizează traule îngemănate cu panouri nu li se permite să pescuiască mai mult de o zi de pescuit pe săptămână.

(3) În zona menționată la articolul 9c alineatul (3), navele autorizate care pescuiesc cu traule de fund au dreptul să pescuiască doar în zilele de sâmbătă și duminică între orele 5.00 și 22.00. Navele autorizate care pescuiesc cu setci de fund, paragate de fund și capcane sunt autorizate să pescuiască doar de luni ora 5.00 până joi ora 22.00.

(4) Navelor autorizate să pescuiască în zona menționată la articolul 9c alineatele (2) și (3) cu uneltele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol li se eliberează o autorizație de pescuit de către statele lor membre în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(5) Statele membre comunică Comisiei, până la data de 31 martie, anual, lista navelor pentru care au emis autorizația menționată la alineatul (1). Comisia comunică Secretariatului CGPM, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, lista navelor autorizate pentru anul următor. Pentru fiecare navă, lista conține următoarele informații:

(a)	numele navei;

(b)	numărul de înmatriculare al navei;

(c)	identificatorul unic CGPM (codul alfabetic ISO al țării din 3 litere + 9 cifre, de exemplu xxx000000001);

(d)	numele anterior (dacă este cazul);

(e)	pavilionul anterior (dacă este cazul);

(f)	detalii anterioare privind ștergerea din alte registre (dacă este cazul);

(g)	indicativul de apel radio internațional (dacă este cazul);

(h)	tipul de navă, lungimea maximă (LOA) și tonajul brut (GT) și/sau tonajul registru brut (TRB);

(i)	numele și adresa armatorului (armatorilor) și operatorului (operatorilor);

(j)	principala(ele) unealtă (unelte) utilizată(e) pentru a pescui în zona de pescuit cu acces restricționat;

(k)	perioada sezonieră autorizată pentru pescuit în zona de pescuit cu acces restricționat;

(l)	numărul de zile de pescuit la care are dreptul fiecare navă;

(m)	portul desemnat.

(6) Navele de pescuit autorizate trebuie să debarce capturile din stocurile demersale numai în porturile desemnate. În acest scop, fiecare stat membru în cauză desemnează porturile în care sunt autorizate debarcări de capturi din zona de pescuit cu acces restricționat Groapa Jabuka/Pomo. Lista acestor porturi este comunicată Secretariatului CGPM și Comisiei până la data de 30 aprilie a fiecărui an.

(7) Navele de pescuit autorizate să pescuiască în zonele menționate la articolul 9c alineatele (2) și (3) cu uneltele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol trebuie să dispună de sisteme VMS și/sau de sisteme automate de identificare (AIS) care funcționează corect, iar uneltele de pescuit de la bord sau cele aflate în uz trebuie să fie identificate, marcate și numerotate în mod corespunzător înainte de începerea oricărei operațiuni de pescuit sau înainte de a naviga în aceste zone.

(8) Navele de pescuit echipate cu setci de fund, traule de fund, paragate de fund și capcane, care nu dețin autorizații au dreptul de a tranzita zona de pescuit cu acces restricționat numai dacă urmează o rută directă la o viteză constantă de cel puțin 7 noduri și cu sistemul VMS și/sau AIS activ la bord și dacă nu întreprind niciun tip de activitate de pescuit.

Articolul 9e

Restricții spațiale/temporale în Marea Alboran

(1) Ținând seama de recomandările științifice disponibile, statele membre pot stabili restricții spațiale/temporale în Marea Alboran (subzonele geografice CGPM 1, 2 și 3, astfel cum sunt definite în anexa I), în care activitățile de pescuit sunt interzise sau restricționate în vederea protejării zonelor de concentrare a puietului și/sau a reproducătorilor de pagel argintiu.

(2) Statele membre notifică Secretariatului CGPM și Comisiei, cel târziu până la 11 ianuarie 2020, zonele și restricțiile aplicate de ele.”

La titlul II capitolul I se adaugă următoarea secțiune:

„ Secțiunea III

Interdicție temporală în Golful Gabès

Articolul 11a

Interdicție temporală în Golful Gabès

Anual, între 1 iulie și 30 septembrie, pescuitul cu traule de fund este interzis între coastă și izobata pentru adâncimea de 200 de metri din subzona geografică CGPM 14 (Golful Gabès, astfel cum este definit în anexa I).”

În titlul II, se introduce următorul capitol:

„ CAPITOLUL IIA

Interdicție temporală a pescuitului în Marea Neagră

Articolul 14a

Perioada de interdicție în timpul sezonului de reproducere de calcan în Marea Neagră

(1) În perioada cuprinsă între luna aprilie și luna iunie a fiecărui an, fiecare stat membru în cauză instituie o perioadă de interdicție de cel puțin două luni în Marea Neagră.

(2) Statele membre pot să desemneze restricții spațiale/temporale suplimentare în care activitățile de pescuit pot fi interzise sau restricționate pentru a proteja zonele de concentrare a puietului de calcan.”

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 16ca

Închidere preventivă pentru protejarea coralului roșu

(1) Atunci când se atinge un nivel al capturilor de coral roșu care declanșează o închidere în sensul alineatelor (2) și (3), statele membre închid temporar zona în cauză pentru orice activitate de pescuit de coral roșu.

(2) Nivelul de capturi care declanșează o închidere se consideră a fi atins atunci când coloniile de coral roșu al căror diametru bazal este mai mic de 7 mm depășesc 25 % din totalul capturilor recoltate dintr-un anumit banc de coral roșu pentru un anumit an.

(3) În cazul în care bancurile de corali nu au fost încă identificate în mod corespunzător, nivelul de capturi declanșator al închiderii, precum și închiderea prevăzute la alineatul (1) se aplică la scara dreptunghiului statistic CGPM.

(4) În decizia lor de instituire a unei interdicții menționate la alineatul (1), statele membre definesc aria geografică în cauză, durata interdicției și condițiile de exercitare a activităților de pescuit în zona respectivă în perioada interdicției.

(5) Statele membre care stabilesc interdicții informează fără întârziere Secretariatul CGPM și Comisia.

Articolul 16cb

Interdicții spațiale/temporale

Statele membre care recoltează activ coral roșu introduc interdicții suplimentare pentru protecția coralului roșu pe baza avizelor științifice disponibile și cel târziu până la 11 ianuarie 2020.”

La titlul II, se introduce următorul capitol după capitolul IV:

„ CAPITOLUL IVA

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare pentru câinele de mare din Marea Neagră

Articolul 16da

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare pentru câinele de mare din Marea Neagră

Exemplarele de câine de mare din Marea Neagră cu o lungime mai mică de 90 cm nu sunt păstrate la bord, transbordate, debarcate, depozitate sau vândute și nici expuse sau oferite spre vânzare. Atunci când sunt capturate accidental, astfel de exemplare de câine de mare se eliberează imediat vii și nevătămate, în măsura în care este posibil. Comandanții navelor de pescuit înregistrează în jurnalul de bord ocurențele de capturi accidentale, de redare în mediul natural și/sau de aruncare a exemplarelor de câine de mare. Statele membre notifică aceste informații CGPM și Comisiei în cadrul rapoartelor lor anuale către CSC și prin cadrul de colectare a datelor al CGPM.”

Se introduce următorul titlu:

„TITLUL IIA

CAPACITATEA DE PESCUIT ȘI OPORTUNITĂȚILE DE PESCUIT

Articolul 16m

Limitele de captură pentru coralul roșu

Fiecare stat membru poate stabili în Marea Mediterană un sistem de limite de captură zilnice și/sau anuale pentru coralul roșu.

Articolul 16n

Capacitatea flotelor de pescuit sau efortul de pescuit în ceea ce privește pagelul argintiu în Marea Alboran

Cel târziu în 2020, statele membre mențin nivelurile capacității flotei de pescuit sau efortul de pescuit la nivelurile autorizate și aplicate în ultimii ani pentru exploatarea pagelului argintiu în Marea Alboran (subzonele geografice CGPM 1, 2 și 3, astfel cum sunt definite în anexa I).”

9.	Articolul 17a se elimină.

10.

În titlul III, se adaugă următoarele capitole:

„ CAPITOLUL III

Controlul pescuitului de corali

Articolul 22a

Autorizații de pescuit pentru coralul roșu

(1) Navele sau pescarii autorizați să recolteze coral roșu în Marea Mediterană trebuie să dețină o autorizație de pescuit valabilă, care precizează condițiile tehnice în care se poate desfășura activitatea de pescuit.

(2) În absența unei autorizații, astfel cum se menționează la punctul 1, se interzice recoltarea, păstrarea la bord, transbordarea, debarcarea, transferul, stocarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a coralului roșu.

(3) Statele membre mențin un registru actualizat al autorizațiilor de pescuit menționate la alineatul (1) și transmit Comisiei, până la data de 31 martie a fiecărui an, lista navelor pentru care au fost emise autorizațiile menționate la alineatul (1). Comisia comunică lista respectivă secretariatului CGPM până la data de 30 aprilie a fiecărui an. Lista respectivă cuprinde, pentru fiecare navă, următoarele informații:

(a)	numele navei;

(b)	numărul de înmatriculare a navei (cod atribuit de partea contractantă);

(c)	numărul de înregistrare CGPM (codul alfabetic ISO al țării din 3 litere + 9 cifre, de exemplu xxx000000001);

(d)	portul de înmatriculare (denumirea completă a portului);

(e)	numele anterior (dacă este cazul);

(f)	pavilionul anterior (dacă este cazul);

(g)	detalii anterioare privind ștergerea din alte registre (dacă este cazul);

(h)	indicativul de apel radio internațional (dacă este cazul);

(i)	VMS sau alte echipamente pentru geo-localizarea navei (indicați Da/Nu);

(j)	tipul de navă, lungimea maximă (LOA) și tonajul brut (GT) și/sau tonajul registru brut (TRB) și puterea motorului exprimată în kW;

(k)	echipamentele de siguranță și securitate pentru a găzdui observatorul (observatorii) la bord (indicați Da/Nu);

(l)	perioada de timp în care pescuitul de coral roșu este autorizat;

(m)	zona (zonele) în care pescuitul de coral roșu este autorizat: subzonele geografice CGPM și celulele din grila statistică CGPM;

(n)	participarea la programele de cercetare naționale/internaționale conduse de instituții științifice (indicați Da/Nu; faceți o descriere).

(4) Statele membre nu măresc numărul de autorizații de pescuit până când avizele științifice nu indică un stadiu de conservare favorabil al populației de coral roșu.

Articolul 22b

Înregistrarea capturilor de coral roșu

(1) Pescarii sau comandanții navelor autorizați să recolteze coral roșu trebuie să înregistreze capturile în greutate în viu și, dacă este posibil, numărul de colonii, după încheierea operațiunilor de pescuit sau cel târziu atunci când debarcă în port în cazul campaniilor zilnice de pescuit.

(2) Navele de pescuit autorizate să recolteze coral roșu trebuie să dețină la bord un jurnal de bord în care să fie înscrise capturile zilnice de coral roșu, indiferent de greutatea în viu a recoltei, precum și activitatea de pescuit pe zone și adâncimi, inclusiv, când este posibil, numărul de zile de pescuit și de scufundări. Informațiile respective se comunică autorităților naționale competente în termenul prevăzut la articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

Articolul 22c

Notificare prealabilă pentru coralul roșu

Între două și patru ore înainte de ora estimată de sosire în port, comandanții navelor de pescuit sau reprezentantul acestuia comunică autorităților competente următoarele informații:

(a)	ora estimată de sosire;

(b)	numărul de identificare externă a navei și numele navei de pescuit;

(c)	cantitatea estimată în greutate în viu și, dacă este posibil, numărul de colonii de coral roșu păstrate la bord;

(d)	informații despre zona geografică în care a fost efectuată captura.

Articolul 22d

Porturi desemnate pentru coralul roșu

Pescarii autorizați sau navele de pescuit autorizate trebuie să debarce capturile de coral roșu numai în porturile desemnate. În acest scop, fiecare stat membru desemnează porturile în care este autorizată debarcarea coralului roșu și comunică o listă a acestor porturi Secretariatului CGPM și Comisiei până la data de 30 aprilie a fiecărui an, cu excepția cazului în care nu există modificări în ceea ce privește porturile desemnate deja comunicate.

Articolul 22e

Controlul debarcărilor de coral roșu

Fiecare stat membru stabilește un program de control bazat pe analiza riscurilor, în special pentru a verifica debarcările și a valida jurnalele de bord.

Articolul 22f

Transbordarea coralului roșu

Sunt interzise operațiunile de transbordare a coralului roșu pe mare.

Articolul 22g

Informații științifice privind coralul roșu

Statele membre care au flote de pescuit care vizează coralii roșii se asigură că dispun de un mecanism corespunzător pentru monitorizarea științifică adecvată a activităților de pescuit și a capturilor cu scopul de a permite comitetului științific consultativ al CGPM să furnizeze informații descriptive și consiliere cel puțin referitor la următoarele aspecte:

(a)	efortul de pescuit realizat (de exemplu, numărul de scufundări de pescuit pe săptămână) și nivelurile globale de captură pe stocuri la nivel local, național sau supranațional;

(b)	punctele de referință pentru conservare și gestionare cu scopul de a îmbunătăți în continuare planul regional de gestionare în conformitate cu obiectivul producției maxime durabile și cu riscul redus de epuizare a stocului;

(c)	efectele biologice și socioeconomice ale scenariilor alternative de gestionare, inclusiv controlul intrărilor/ieșirilor și/sau măsurile tehnice, în forma propusă de părțile contractante la CGPM;

(d)	eventualele interdicții spațiale/temporale în vederea menținerii sustenabilității pescuitului.

CAPITOLUL IV

Măsuri de control în privința anumitor subzone geografice CGPM

Secțiunea I

Controlul pescuitului de pagel argintiu în Marea Alboran

Articolul 22h

Raportarea capturilor și a capturilor accidentale zilnice de pagel argintiu

Fără a aduce atingere articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre trebuie să stabilească un mecanism prin care să se asigure că sunt raportate toate capturile comerciale și capturile accidentale zilnice de pagel argintiu în Marea Alboran (subzonele geografice CGPM 1, 2, 3, astfel cum sunt definite în anexa I), indiferent de greutatea în viu a capturii. În ceea ce privește pescuitul de agrement, statele membre depun eforturi pentru a înregistra sau estima capturile din această specie.

Articolul 22i

Autorizații de pescuit și activități de pescuit

(1) Statele membre instituie un registru al navelor de pescuit autorizate să transporte la bord sau să debarce cantități de pagel argintiu capturat în Marea Alboran care constituie mai mult de 20 % din greutatea în viu a capturii după sortare, per maree. Registrul este menținut și actualizat.

(2) Navele de pescuit care vizează pagelul argintiu au dreptul să desfășoare activități de pescuit numai dacă respectivele activități de pescuit sunt menționate într-o autorizație de pescuit valabilă eliberată de autoritățile competente și care precizează condițiile tehnice în care pot fi efectuate aceste activități. Autorizația include datele prevăzute în anexa VIII.

(3) Statele membre:

(a)

comunică Comisiei, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, lista navelor în activitate pentru care a fost eliberată o autorizație pentru anul în curs sau pentru anul următor (anii următori); Comisia comunică lista respectivă secretariatului CGPM până la sfârșitul lunii februarie a fiecărui an. Lista include datele prevăzute în anexa VIII;

(b)

comunică Comisiei și Secretariatului CGPM, până la sfârșitul lunii noiembrie a fiecărui an, începând la 30 noiembrie 2018 și cel târziu la 30 noiembrie 2020, un raport privind activitățile de pescuit desfășurate de către navele menționate la alineatul (1), în format agregat conținând următoarele informații minime:

(i)	număr de zile de pescuit,

(ii)	zona de exploatare și

(iii)

capturile de pagel argintiu.

(4) Toate navele de peste 12 metri lungime totală, autorizate să vizeze pagelul argintiu, trebuie să fie echipate cu un VMS sau orice alt sistem de geolocalizare care permite autorităților de control să le monitorizeze activitățile.

Articolul 22j

Monitorizare științifică

Statele membre care dețin flote de pescuit ce vizează pagelul argintiu se asigură că se introduce un mecanism corespunzător pentru monitorizarea adecvată a activităților pescărești și a capturilor cu scopul de a permite CSC să furnizeze informații descriptive și consiliere cel puțin referitor la următoarele aspecte:

(a)	caracteristicile uneltelor de pescuit, printre altele, lungimea maximă a paragatelor și a plaselor fixe și numărul, tipul și dimensiunea cârligelor;

(b)	efortul de pescuit realizat (de exemplu, numărul de zile de pescuit pe săptămână) și nivelurile globale de captură pe flote de pescuit comerciale; trebuie furnizată și o estimare a capturilor rezultate din pescuitul de agrement;

(c)	punctele de referință pentru conservare și gestionare cu scopul de a stabili planuri multianuale de gestionare pentru pescuitul sustenabil în conformitate cu obiectivul producției maxime durabile și al reducerii riscului de epuizare a stocului;

(d)	efectele socioeconomice ale scenariilor alternative de gestionare, inclusiv controlul intrărilor/ieșirilor și/sau măsurile tehnice, în forma identificată de CGPM și/sau de părțile contractante;

(e)	eventuale interdicții spațiale/temporale în vederea menținerii sustenabilității pescuitului;

(f)	impactul potențial al pescuitului de agrement asupra situației stocului (stocurilor) de pagel argintiu.

Secțiunea II

Strâmtoarea Siciliei

Articolul 22k

Autorizații de pescuit pentru pescuitul cu traule de fund pentru stocurile demersale din Strâmtoarea Siciliei

(1) Navele care pescuiesc cu traule de fund vizând stocurile demersale din Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice CGPM 12, 13, 14, 15 și 16, astfel cum sunt definite în anexa I) au dreptul să desfășoare numai activitățile specifice de pescuit menționate într-o autorizație de pescuit valabilă eliberată de autoritățile competente și care precizează condițiile tehnice în care trebuie desfășurate aceste activități.

(2) Autorizația de pescuit menționată la alineatul (1) include, pe lângă datele definite în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei (*3), următoarele date:

(a)	numărul de înregistrare CGPM;

(b)	numele anterior (dacă este cazul);

(c)	pavilionul anterior (dacă este cazul);

(d)	detalii anterioare privind ștergerea din alte registre (dacă este cazul).

(3) Statele membre comunică Comisiei, până la data de 31 octombrie a fiecărui an, lista navelor pentru care au emis autorizația menționată la alineatul (1). Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, Comisia comunică lista respectivă organismului desemnat de ea și Secretariatului CGPM.

(4) Statele membre comunică Comisiei și Secretariatului CGPM, până la data de 31 august a fiecărui an, într-un format agregat, un raport privind activitățile de pescuit desfășurate de către navele menționate la alineatul (1), care să includă următoarele informații minime:

(i)	numărul de zile de pescuit;

(ii)	zona de exploatare; și

(iii)

capturile de merluciu european și de crevete din genul parapenaeus longirostris.

Articolul 22l

Porturi desemnate

(1) Fiecare stat membru desemnează porturi de debarcare în care să poată avea loc debarcările de merluciu și de crevete din specia parapenaeus longirostris din Strâmtoarea Siciliei, în conformitate cu articolul 43 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Până cel târziu la 30 noiembrie 2018, statele membre transmit Secretariatului CGPM și Comisiei o listă a porturilor de debarcare desemnate. Orice modificare ulterioară a acestei liste se notifică prompt Secretariatului CGPM și Comisiei.

(2) Se interzice debarcarea sau transbordarea de pe navele de pescuit a oricărei cantități de merluciu sau de crevete din specia parapenaeus longirostris pescuit în Strâmtoarea Siciliei în orice alt loc decât în porturile de debarcare desemnate de către statele membre.

Articolul 22m

Sistem comun de inspecție și supraveghere internațională în Strâmtoarea Siciliei

(1) Statele membre pot desfășura activitățile de inspecție și de supraveghere în cadrul unui sistem comun de inspecție și supraveghere internațional (denumit în continuare „sistemul”) care acoperă apele aflate în afara jurisdicției naționale în subzonele geografice CGPM 12, 13, 14, 15 și 16, astfel cum sunt definite în anexa I („zona de inspecție și supraveghere”).

(2) Statele membre pot desemna inspectori și mijloace de inspecție și pot efectua inspecții în cadrul sistemului. Comisia sau un organism desemnat de aceasta poate, de asemenea, desemna inspectori ai Uniunii să participe în sistem.

(3) Comisia sau un organism desemnat de aceasta coordonează activitățile de supraveghere și inspecție în numele Uniunii și poate redacta, în colaborare cu statele membre implicate, un plan comun de desfășurare care să îi permită Uniunii să își îndeplinească obligațiile care îi revin în cadrul sistemului. Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a facilita punerea în aplicare a acestor planuri, în special în ceea ce privește resursele umane și materiale necesare, precum și perioadele și zonele geografice în care vor fi utilizate resursele respective.

(4) Fiecare stat membru comunică Comisiei sau unui organism desemnat de aceasta până la data de 31 octombrie a fiecărui an, lista numelor inspectorilor autorizați să efectueze inspecția și supravegherea în zona menționată la alineatul (1), precum și numele navelor și aeronavelor utilizate pentru inspecție și supraveghere pe care intenționează să le desemneze să participe în sistem pentru anul următor. Comisia sau un organism desemnat de aceasta transmite aceste informații Secretariatului CGPM până la data de 1 decembrie a fiecărui an sau cât mai curând posibil înainte de începerea activităților de inspecție.

(5) Inspectorii desemnați să participe în sistem au asupra lor un card de inspector CGPM emis de autoritățile competente, redactat conform modelului prevăzut în anexa IV.

(6) Navele care execută sarcini de acostare și de inspecție în conformitate cu sistemul trebuie să arboreze un pavilion sau un fanion special, potrivit descrierii din anexa V.

(7) Fiecare stat membru se asigură că orice platformă de inspecție care are dreptul să îi arboreze pavilionul și care operează în zona menționată la alineatul (1) menține un contact sigur, zilnic atunci când este posibil, cu orice altă platformă inspecție care își desfășoară activitatea în zonă, în vederea schimbului de informații necesare pentru a coordona activitățile.

(8) Fiecare stat membru prezent în scop de inspecție sau de supraveghere în zona prevăzută la alineatul (1) trebuie să îi furnizeze fiecărei platforme de inspecție, în momentul intrării sale în zonă, o listă de activități de observare stabilită în conformitate cu anexa VII, de vizite la bord și de inspecții efectuate în precedenta perioadă de zece zile, inclusiv datele, coordonatele și orice alte informații relevante.

Articolul 22n

Desfășurarea inspecțiilor

(1) Inspectorii desemnați să participe în sistem:

(a)	înainte de îmbarcare, comunică navei de pescuit numele navei de inspecție;

(b)	afișează, pe nava de inspecție și pe nava de acostare, fanionul descris în anexa V;

(c)	limitează fiecare echipă de inspecție la maximum trei inspectori.

(2) La urcarea la bordul navei, inspectorii trebuie să-i prezinte comandantului navei de pescuit legitimația descrisă în anexa IV. Inspecțiile se desfășoară în una din limbile oficiale ale CGPM și, dacă este posibil, în limba vorbită de către comandantul navei de pescuit.

(3) Inspectorii întocmesc un raport al inspecției efectuate, în formatul prevăzut în anexa VI.

(4) Inspectorii semnează raportul în prezența comandantului navei, care are dreptul de a adăuga în raport orice observație pe care o consideră relevantă și pe care trebuie de asemenea să o semneze.

(5) Copii ale raportului sunt predate comandantului navei și autorităților echipei de inspecție; acestea din urmă transmit copii autorităților statului de pavilion al navei inspectate și Comisiei și/sau unui organism desemnat de aceasta. Comisia transmite copia către Secretariatul CGPM.

(6) Dimensiunea echipei de inspecție și durata inspecției sunt stabilite de către comandantul navei de inspecție, luând în considerare toate circumstanțele relevante.

Articolul 22o

Încălcări

(1) În sensul prezentului articol, următoarele activități sunt considerate încălcări:

(a)	activitățile menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e), (f), (g) și (h) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008;

(b)	interferența cu sistemul de monitorizare prin satelit; și

(c)	desfășurarea activității în absența unui VMS.

(2) Atunci când inspectorii constată o încălcare cu ocazia unei vizite la bord și a unei inspecții a unei nave de pescuit, autoritățile din statul membru de pavilion al navei de inspecție informează imediat Comisia sau un organism desemnat de aceasta, care notifică constatarea statului de pavilion al navei de pescuit inspectate atât direct, cât și prin intermediul Secretariatului CGPM. Acestea informează, de asemenea, orice navă de inspecție a statului de pavilion al navei de pescuit despre care se știe că se află în apropiere.

(3) Statul membru de pavilion al navei se asigură că, în urma unei inspecții în cadrul căreia s-a identificat o încălcare, nava de pescuit în cauză încetează orice activitate de pescuit. Statul membru de pavilion solicită navei de pescuit să se îndrepte în termen de 72 de ore către un port desemnat de acesta, unde se demarează o anchetă.

(4) În cazul în care în cadrul unei inspecții s-a constatat o încălcare, acțiunile și măsurile ulterioare întreprinse de statul membru de pavilion se notifică Comisiei sau unui organism desemnat de aceasta. Comisia sau un organism desemnat de aceasta transmite Secretariatului CGPM atât acțiunile, cât și măsurile luate în urma acestora.

(5) Autoritățile statelor membre iau măsuri pe baza rapoartelor de inspecție menționate la articolul 22n alineatul (3) și a declarațiilor rezultate din inspectarea documentelor de către inspectori, așa cum o fac și în cazul rapoartelor și declarațiilor inspectorilor naționali.

Secțiunea III

Marea Neagră

Articolul 22p

Măsuri pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN de calcan în Marea Neagră

(1) Până la data de 20 ianuarie a fiecărui an, fiecare stat membru transmite Comisiei, prin sistemul obișnuit de prelucrare a datelor, o listă a navelor care utilizează setci fixe de fund autorizate pentru pescuitul de calcan în Marea Neagră (subzona geografică CGPM 29, definită în anexa I). Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, Comisia trimite lista respectivă Secretariatului CGPM.

(2) Lista menționată la alineatul (1) trebuie să includă, pe lângă datele prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218, următoarele date:

(a)	numărul de înregistrare CGPM;

(b)	numele anterior (dacă este cazul);

(c)	pavilionul anterior (dacă este cazul);

(d)	detalii anterioare privind ștergerea din alte registre (dacă este cazul);

(e)	speciile-țintă principale;

(f)	principala (principalele) unealtă (unelte) utilizată(e) pentru calcan, segmentul de flotă și unitatea operațională, astfel cum sunt definite în matricea statistică Sarcina 1 prevăzută în secțiunea C din anexa III;

(g)	perioada autorizată pentru pescuit cu setcă sau orice alte unelte susceptibile să pescuiască calcan (dacă există astfel de autorizații).

(3) La cererea CGPM, statele membre raportează informații privind navele de pescuit autorizate să desfășoare activități de pescuit într-o anumită perioadă. În special, statele membre raportează numele navelor de pescuit în cauză, numărul lor de identificare externă și posibilitățile de pescuit alocate fiecăreia dintre acestea.

(4) Setcile nemarcate abandonate, utilizate la pescuitul de calcan și găsite pe mare, sunt colectate de către autoritățile competente ale statului membru costier. Ulterior, aceste plase sunt fie confiscate până când proprietarul se identifică în mod corespunzător, fie distruse dacă proprietarul nu poate fi identificat.

(5) Fiecare stat membru în cauză desemnează puncte de debarcare în care trebuie să aibă loc debarcările și transbordarea calcanului capturat în Marea Neagră, în conformitate cu articolul 43 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. O listă a acestor puncte trebuie să fie comunicată Secretariatului CGPM și Comisiei până la data de 30 noiembrie a fiecărui an.

(6) Se interzice debarcarea sau transbordarea de pe navele de pescuit a oricărei cantități de calcan capturate în Marea Neagră în orice alt loc decât punctele de debarcare menționate la alineatul (5).

Articolul 22q

Planurile naționale de monitorizare, control și supraveghere pentru pescuitul de calcan în Marea Neagră

(1) Statele membre instituie programe naționale de monitorizare, control și supraveghere („planuri naționale”) în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor articolului 22p, asigurând, printre altele, o monitorizare corespunzătoare și corectă și înregistrarea capturilor lunare și/sau a efortului de pescuit realizat.

(2) Următoarele elemente trebuie să fie incluse în planurile naționale:

(a)	o definiție clară a mijloacelor de control, cu descrierea mijloacelor umane, tehnice și financiare disponibile în mod specific pentru punerea în aplicare a planurilor naționale;

(b)	o definiție clară a strategiei de inspecție, inclusiv a protocoalelor de inspecție, care se concentrează pe navele de pescuit susceptibile de a captura calcan și specii asociate;

(c)	planuri de acțiune pentru controlul piețelor și al transportului;

(d)	definiția sarcinilor și procedurilor de inspecție, inclusiv strategia de eșantionare aplicată pentru a verifica cântărirea capturilor la prima vânzare și strategia de eșantionare pentru navele care nu sunt supuse normelor privind jurnalul de bord/declarația de debarcare;

(e)

orientări explicative pentru inspectori, organizațiile de producători și pescari în ceea ce privește setul de norme în vigoare privind activitățile de pescuit susceptibile de a efectua capturi de calcan, inclusiv:

(i)	normele pentru completarea documentelor, inclusiv a rapoartelor de inspecție, a jurnalelor de pescuit, a declarațiilor de transbordare, a declarațiilor de debarcare și a declarațiilor de predare, a documentelor de transport și a notelor de vânzare;

(ii)	măsurile tehnice în vigoare, inclusiv dimensiunea și/sau mărimea ochiului de plasă, dimensiunile minime ale capturilor, restricțiile temporare;

(iii)

strategiile de eșantionare;

(iv)	mecanismele de verificări încrucișate.

(f)	formarea de inspectori naționali în vederea efectuării sarcinilor menționate în anexa II.

(3) Până la data de 20 ianuarie a fiecărui an, statele membre comunică planurile naționale Comisiei sau unui organism desemnat de aceasta. Comisia sau un organism desemnat de aceasta transmite aceste planuri secretariatului CGPM până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

Articolul 22r

Monitorizarea științifică a pescuitului de calcan în Marea Neagră

Statele membre comunică CSC și Comisiei, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, orice informații suplimentare în sprijinul monitorizării științifice a pescuitului de calcan în Marea Neagră.

(*3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017 privind registrul flotei de pescuit a Uniunii (JO L 34, 9.2.2017, p. 9).” "

11.

Articolul 23a se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	datele privind coralul roșu menționate la articolul 22b; și”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(8) Fiecare stat membru înaintează Secretariatului CGPM și Comisiei un raport detaliat cu privire la activitățile sale de pescuit privind coralul roșu până la data de 30 iunie a fiecărui an. Raportul în cauză cuprinde cel puțin informații privind totalul capturilor și zonele de exploatare și, dacă este posibil, numărul de scufundări și numărul mediu de capturi per scufundare.”

12.	Se adaugă anexele IV, V, VI, VII și VIII, astfel cum se indică în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 iunie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA

(1) JO C 283, 10.8.2018, p. 95.

(2) Poziția Parlamentului European din 26 martie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 21 mai 2019.

(3) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/218 al Comisiei din 6 februarie 2017 privind registrul flotei de pescuit a Uniunii (JO L 34, 9.2.2017, p. 9).

(7) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).

(8) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei din 8 aprilie 2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 112, 30.4.2011, p. 1).

ANEXĂ

La Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 se adaugă următoarele anexe:

„ANEXA IV

MODELUL DE LEGITIMAȚIE PENTRU INSPECTORII CGPM

Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană				CGPM
	CGPM		Titularul prezentei legitimații de inspector este un inspector CGPM desemnat în mod corespunzător conform prevederilor sistemului comun de inspecție și supraveghere al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) și are competența de a acționa conform reglementărilor CGPM.
LEGITIMAȚIE DE INSPECTOR
Fotografie	Parte contractantă
	Numele inspectorului:
	Nr. legitimație		…… Autoritate emitentă	…… Inspector
	Data emiterii:	Valabilă pentru cinci ani.

„ANEXA V

MODEL DE FANION DE INSPECȚIE CGPM

„ANEXA VI

RAPORT DE INSPECȚIE CGPM

1. INSPECTOR(I)

Nume … Parte contractantă … Nr. legitimație CGPM …

2. NAVA CARE TRANSPORTĂ INSPECTORUL (INSPECTORII)

2.1.

Nume și nr. înmatriculare …

2.2.

Pavilion …

3. INFORMAȚII PRIVIND NAVA INSPECTATĂ

3.1.

Nume și nr. înmatriculare …

3.2.

Pavilion …

3.3.

Căpitanul navei (nume și adresă) …

3.4.

Armatorul navei (nume și adresă) …

3.5.

Nr. de înregistrare CGPM …

3.6.

Tipul navei …

4. POZIȚIA

4.1.

Poziția stabilită de comandantul navei de inspecție la … UTC; Latitudine … Longitudine …

4.2.

Poziția stabilită de comandantul navei de pescuit la … UTC; Latitudine … Longitudine …

5. DATA ȘI ORELE DE ÎNCEPERE ȘI ÎNCHEIERE A INSPECȚIEI

5.1.

Data … Ora de sosire la bord … UTC – Ora de plecare … UTC

6. TIPUL UNELTELOR DE PESCUIT AFLATE LA BORD

Traul de fund cu panouri – OTB
Traul de adâncime medie cu panouri – OTM
Traule pentru pescuit creveți – TBS
Plasă-pungă – PS
Setci ancorate (fixate) – GNS
Paragate fixe – LLS
Unelte de pescuit de agrement – RG
Altele (a se specifica)

7. MĂSURAREA OCHIURILOR DE PLASĂ – ÎN MILIMETRI

7.1.

Dimensiunea legală a ochiurilor care trebuie utilizată: … mm

7.2.

Rezultatul măsurării dimensiunii medii a ochiurilor: … mm

7.3.

Încălcare: DA  - NU  … Dacă DA, referința juridică:

8. INSPECȚIA CAPTURILOR AFLATE LA BORD

8.1. Rezultatele inspectării peștelui aflat la bord

8.2. Încălcare: DA  - NU  … Dacă DA, referința juridică:

9. INSPECTAREA DOCUMENTELOR AFLATE LA BORD ȘI A VMS

9.1.

Jurnalul de pescuit: DA  - NU 

9.2.

Încălcare: DA  - NU  … Dacă DA, referința juridică:

9.3.

Licență de pescuit: DA  - NU 

9.4

Încălcare: DA  - NU  … Dacă DA, referința juridică:

9.5.

Autorizație specifică: DA  - NU 

9.6.

Încălcare: DA  - NU  … Dacă DA, referința juridică:

9.7.

VMS: DA  - NU  …în funcție: DA  - NU 

9.8.

Încălcare: DA  - NU  … Dacă DA, referința juridică:

10. LISTA INFRACȚIUNILOR



Pescuitul fără licență, permis sau autorizație eliberată de PCC de pavilion — referința juridică:



Absența unor registre corespunzătoare privind capturile și a datelor legate de capturi, în conformitate cu cerințele de raportare ale CGPM sau erori de raportare semnificative ale unor astfel de capturi și/sau date legate de capturi – referința juridică:



Pescuitul într-o zonă închisă – referință juridică:



Pescuitul în timpul unui sezon închis – referință juridică:



Utilizarea unor unelte de pescuit interzise – referință juridică:



Falsificarea sau disimularea intenționată a marcajelor, identității sau înmatriculării unei nave de pescuit – referință juridică:



Disimularea, alterarea sau distrugerea probelor legate de investigarea unei încălcări – referință juridică:



Încălcări multiple care, considerate laolaltă, constituie o nerespectare gravă a măsurilor în vigoare conform CGPM;



Agresarea, opunerea de rezistență, intimidarea, hărțuirea sexuală, amestecul în activitatea inspectorului autorizat sau influențarea, obstrucționarea sau întârzierea nejustificată a activității acestuia;



Interferarea cu sistemul de monitorizare prin satelit și/sau desfășurarea activității în absența unui sistem VMS – referință juridică:

11. LISTA DOCUMENTELOR COPIATE LA BORDUL NAVEI

……

12. OBSERVAȚIILE ȘI SEMNĂTURA COMANDANTULUI NAVEI

……

Semnătura comandantului: …

13. OBSERVAȚIILE ȘI SEMNĂTURA INSPECTORULUI (INSPECTORILOR)

……

Semnătura inspectorului (inspectorilor): …

„ANEXA VII

RAPORT DE OBSERVARE CGPM

Data observațiilor: ……/……/…… Ora: …UTC

Poziția navei observate:

Latitudine … – Longitudine …

Ruta: … – Viteza …

Numele navei observate:

Pavilionul navei observate:

Numărul/marcajul extern:

Tipul navei:

	Navă de pescuit

	Navă de transport

	Navă congelator

	Altele (precizați)

Indicativul de apel radio internațional:

Numărul OMI (dacă este cazul):

10.

Activitate (activități):



Pescuit



Navigare

	Pescuit cu setci în derivă

	Transbordare

11.

Contact radio:  DA -  NU

12.

Numele și naționalitatea căpitanului navei reperate: …

13.

Numărul de persoane la bordul navei reperate: …

14.

Capturi la bordul navei reperate: …

15.

Informații colectate de către:

Numele inspectorului:

Partea contractantă:

Numărul legitimației CGPM:

Denumirea navei de patrulare:

„ANEXA VIII

DATELE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA NAVELOR CARE VIZEAZĂ PAGELUL ARGINTIU

Lista menționată la articolul 22i conține, pentru fiecare navă, următoarele informații:

—	Numele navei

—	Numărul de înmatriculare a navei (cod atribuit de PCC)

—	Numărul de înregistrare CGPM (codul alfabetic ISO al țării din 3 litere + 9 cifre, de exemplu xxx000000001)

—	Portul de înmatriculare (denumirea completă a portului)

—	Numele anterior (dacă este cazul)

—	Pavilionul anterior (dacă este cazul)

—	Detaliile anterioare privind ștergerea din alte registre (dacă este cazul)

—	Indicativul de apel radio internațional (dacă este cazul)

—	VMS (indicați Da/Nu)

—	Tipul de navă, lungimea totală (LOA) și tonajul brut (GT) și/sau tonajul registru brut (TRB) și puterea motorului exprimată în kW

—	Numele și adresa armatorului (armatorilor) și operatorului (operatorilor)

—	Unealta (uneltele) principală(e) utilizată(e) pentru pescuitul de pagel argintiu și segmentul de flotă și unitatea operațională, astfel cum au fost identificate în DCRF

—	Perioada sezonieră autorizată pentru pescuitul de pagel argintiu.

”

20.6.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 164/23

DIRECTIVA (UE) 2019/983 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 5 iunie 2019

de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 153 alineatul (2) litera (b), coroborat cu articolul 153 alineatul (1) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Îndeplinirea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale (3), proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg din 17 noiembrie 2017, reprezintă un angajament politic și o răspundere comune. Principiul 10 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că lucrătorii au dreptul la un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat. Dreptul lucrătorilor la un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității în muncă și la un mediu de lucru adaptat la nevoile profesionale ale acestora include, de asemenea, protecția împotriva agenților cancerigeni și mutageni la locul de muncă, indiferent de durata încadrării în muncă sau a expunerii.

(2)	Prezenta directivă respectă drepturile și principiile fundamentale recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la viață și dreptul la condiții de muncă echitabile, prevăzute la articolul 2 și, respectiv, la articolul 31.

(3)

Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) vizează protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor cauzate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. Directiva respectivă prevede un nivel important de protecție împotriva riscurilor legate de agenții cancerigeni și mutageni printr-un cadru de principii generale menit să permită statelor membre să asigure aplicarea consecventă a cerințelor minime. Obiectivul acestor cerințe minime este să protejeze lucrătorii la nivelul întregii Uniuni și să contribuie la reducerea diferențelor în ceea ce privește nivelurile de protecție a lucrătorilor din toată Uniunea și la asigurarea unor condiții echitabile. Valorile-limită obligatorii de expunere profesională sunt componente importante ale ansamblului măsurilor de protecție a lucrătorilor instituite prin Directiva 2004/37/CE. Valorile-limită respective trebuie să se bazeze pe dovezi, să fie proporționale și măsurabile și ar trebui stabilite pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice actualizate, a fezabilității economice a punerii în aplicare și a conformității, a unei evaluări detaliate a impactului socioeconomic și a disponibilității protocoalelor și tehnicilor de măsurare a expunerii la locul de muncă. Statele membre pot stabili valori-limită obligatorii mai stricte de expunere profesională, în strânsă cooperare cu partenerii sociali. În plus, Directiva 2004/37/CE nu împiedică statele membre să aplice măsuri suplimentare, cum ar fi o valoare-limită biologică.

(4)

Directiva 2004/37/CE urmărește să acopere atât substanțele sau amestecurile care îndeplinesc criteriile de clasificare ca agent cancerigen sau mutagen din categoria 1A sau 1B prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (5), cât și substanțele, amestecurile sau procesele menționate în anexa I la Directiva 2004/37/CE. Substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca agent cancerigen sau mutagen din categoria 1A sau 1B prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 sunt cele cu o clasificare armonizată sau clasificate în conformitate cu articolul 4 sau cu articolul 36 din regulamentul respectiv și notificate Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) în temeiul articolului 40 din regulamentul respectiv. Aceste substanțe sunt enumerate în inventarul de clasificare și etichetare public, ținut de ECHA. Pentru orice nouă adăugare pe lista de substanțe, amestecuri și procese menționată în anexa I la Directiva 2004/37/CE, în conformitate cu articolul 2 litera (a) punctul (ii) din directiva respectivă, trebuie furnizate dovezi științifice solide care să demonstreze carcinogenicitatea substanței în cauză, pe baza unor surse științifice valabile disponibile, cum ar fi Comitetul pentru evaluarea riscurilor (CER) al ECHA, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) și organismele naționale, acordându-se atenție în special literaturii de specialitate publicate în urma unor evaluări inter pares, referitoare la substanța în cauză.

(5)

Valorile-limită de expunere profesională fac parte din măsurile de gestionare a riscurilor în temeiul Directivei 2004/37/CE. Respectivele valori-limită ar trebui să fie revizuite periodic, în conformitate cu principiul precauției, cu principiul protecției lucrătorilor și în lumina datelor științifice și tehnice solide disponibile privind agenții cancerigeni și mutageni. Ar trebui să se aibă în vedere, de asemenea, îmbunătățirea tehnicilor de măsurare, a măsurilor de gestionare a riscurilor și a altor factori relevanți. Respectarea acestor valori-limită nu aduce atingere altor obligații ale angajatorilor în temeiul directivei respective, în special reducerea utilizării de agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, prevenirea sau reducerea expunerii lucrătorilor la agenți cancerigeni sau mutageni și punerea în aplicare a măsurilor în acest sens. Aceste măsuri ar trebui să includă, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, înlocuirea agentului cancerigen sau mutagen cu o substanță, un amestec sau un procedeu care nu este periculos sau este mai puțin periculos pentru sănătatea lucrătorilor, utilizarea unui sistem închis și alte măsuri care vizează reducerea nivelului de expunere a lucrătorilor.

(6)

Medicamentele periculoase, inclusiv medicamentele citotoxice utilizate în primul rând pentru tratarea cancerului, ar putea avea proprietăți genotoxice, cancerigene sau mutagene. Prin urmare, este important să se protejeze lucrătorii care sunt expuși la medicamentele respective prin activități profesionale care implică: prepararea, administrarea sau eliminarea medicamentelor periculoase, inclusiv a medicamentelor citotoxice; prestarea de servicii legate de curățenie, transport, spălare a rufelor, eliminare a deșeurilor de medicamente periculoase sau de materiale contaminate cu astfel de medicamente; sau îngrijirea unor pacienți tratați cu medicamente periculoase. Medicamentele periculoase, inclusiv medicamentele citotoxice, fac obiectul unor măsuri la nivelul Uniunii care prevăd cerințe minime pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor, în special cele prevăzute în Directiva 98/24/CE a Consiliului (6). Medicamentele periculoase care conțin substanțe care sunt și agenți cancerigeni sau mutageni fac obiectul Directivei 2004/37/CE. Comisia ar trebui să evalueze care este instrumentul cel mai adecvat pentru asigurarea securității în muncă a lucrătorilor expuși la medicamente periculoase, inclusiv medicamentele citotoxice. În acest proces nu ar trebui să fie periclitat accesul pacienților la cele mai bune tratamente existente.

(7)

Pentru majoritatea agenților cancerigeni și mutageni nu este posibil, din punct de vedere științific, să se identifice nivelurile sub care expunerea nu ar conduce la efecte adverse. Deși stabilirea valorilor-limită pentru agenții cancerigeni și mutageni la locul de muncă în conformitate cu prezenta directivă nu elimină în totalitate riscurile pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor rezultate din expunerea la aceste substanțe la locul de muncă (risc rezidual), aceasta contribuie totuși la o reducere semnificativă a riscurilor care rezultă din această expunere în contextul abordării etapizate și axate pe definirea de obiective stabilite în Directiva 2004/37/CE. Pentru alți agenți cancerigeni și mutageni, este posibil, din punct de vedere științific, să se determine nivelurile sub care expunerea nu ar trebui să producă efecte adverse.

(8)	Nivelurile maxime de expunere a lucrătorilor la unii agenți cancerigeni sau mutageni sunt stabilite la valori care, în temeiul Directivei 2004/37/CE, nu trebuie depășite.

(9)

Prezenta directivă consolidează protecția sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă. Comisia ar trebui să revizuiască periodic Directiva 2004/37/CE și să prezinte propuneri legislative dacă este cazul. În respectiva directivă ar trebui să se stabilească noi valori-limită pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a noilor date științifice și tehnice și a bunelor practici, a tehnicilor și a protocoalelor bazate pe dovezi, destinate măsurării nivelurilor de expunere la locul de muncă. Aceste informații ar trebui să includă, dacă este posibil, date privind riscurile reziduale pentru sănătatea lucrătorilor, recomandări ale Comitetului științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici (SCOEL) și avize ale CER, precum și avize ale Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS) și monografii ale IARC. Transparența informațiilor este un instrument de prevenție în acest context și ar trebui asigurată. Informațiile referitoare la riscul rezidual sunt valoroase pentru eforturile viitoare de limitare a riscurilor legate de expunerea profesională la agenți cancerigeni și mutageni și ar trebui făcute publice la nivelul Uniunii. Prezenta directivă respectă recomandările specifice ale SCOEL, ale CER și ale CCSS, a căror importanță a fost subliniată în modificările anterioare aduse Directivei 2004/37/CE.

(10)

De asemenea, este necesar, în lumina datelor științifice, să se țină cont și de alte căi de absorbție a agenților cancerigeni și mutageni decât inhalarea, inclusiv posibilitatea de absorbție pe cale cutanată și, în astfel de cazuri, să li se asocieze o observație referitoare la piele substanțelor în cauză, pentru a se asigura cel mai bun nivel de protecție posibil. Modificările la anexa III la Directiva 2004/37/CE prevăzute de prezenta directivă reprezintă un pas suplimentar în cadrul unui proces pe termen mai lung inițiat pentru actualizarea respectivei directive.

(11)	Evaluarea efectelor asupra sănătății pe care le au agenții cancerigeni care fac obiectul prezentei directive s-a bazat pe competențele științifice relevante ale SCOEL și CER.

(12)

SCOEL, care a fost instituit prin Decizia 2014/113/UE a Comisiei (7), asistă Comisia, în special în identificarea, evaluarea și analizarea în detaliu a celor mai recente date științifice disponibile și în propunerea unor valori-limită de expunere profesională pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor chimice, care urmează să fie stabilite la nivelul Uniunii, în temeiul Directivelor 98/24/CE și 2004/37/CE.

(13)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (8), CER elaborează avize ale ECHA cu privire la riscurile pe care substanțele chimice le prezintă pentru sănătatea umană și pentru mediu. În contextul prezentei directive, CER a elaborat un aviz solicitat în conformitate cu articolul 77 alineatul (3) litera (c) din regulamentul respectiv.

(14)

Campania din 2018-2019 „Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase” este un exemplu bun al modului în care Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) poate sprijini punerea în aplicare a legislației privind securitatea și sănătatea în muncă la nivelul Uniunii. Este de dorit ca EU-OSHA să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a furniza informații adaptate și exemple de bune practici lucrătorilor care intră în contact cu anumite substanțe, evidențiind evoluțiile politicilor și ale cadrului legislativ deja în vigoare.

(15)

Cadmiul și mulți dintre compușii anorganici ai acestuia îndeplinesc criteriile de clasificare ca agenți cancerigeni (categoria 1B) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și, prin urmare, sunt agenți cancerigeni în sensul Directivei 2004/37/CE. Prin urmare, este necesar ca, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, să se stabilească o valoare-limită pentru cadmiu și compușii anorganici ai acestuia în directiva respectivă. În plus, cadmiul, nitratul de cadmiu, hidroxidul de cadmiu și carbonatul de cadmiu au fost identificați ca fiind substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită în temeiul articolului 57 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și sunt incluși pe lista substanțelor candidate menționată la articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(16)

În ceea ce privește cadmiul, se preconizează că va fi dificil de respectat o valoare-limită de 0,001 mg/m3 într-o perioadă scurtă de timp. Prin urmare, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție de opt ani pe durata căreia ar trebui să se aplice valoarea-limită de 0,004 mg/m3 (fracțiune inhalabilă). Pentru a proteja așteptările legitime și pentru a evita eventualele perturbări ale practicilor existente în statele membre care pun în aplicare, la data intrării în vigoare a prezentei directive, un sistem de biomonitorizare cu o valoare-limită biologică care nu depășește 0,002 mg Cd/g creatinină în urină, ar trebui ca, în respectivele state membre, pe parcursul perioadei de tranziție, valoarea-limită de 0,004 mg/m3 să fie măsurată ca fracțiune respirabilă, ținând seama de avizele SCOEL și CCSS cu privire la cadmiu și compușii anorganici ai acestuia.

(17)

Pe baza surselor științifice valabile disponibile, precum cele furnizate de SCOEL, CER și organismele naționale relevante, Comisia ar trebui, în termen de cel mult trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive, să evalueze opțiunea de a modifica Directiva 2004/37/CE prin adăugarea unor dispoziții privind o combinație între o limită de expunere profesională în aer la locul de muncă și o valoare-limită biologică în cazul cadmiului și al compușilor anorganici ai acestuia.

(18)

Stabilirea unei valori-limită biologice pentru cadmiu și compușii anorganici ai acestuia ar proteja lucrătorii împotriva efectelor de toxicitate sistemică ale acestora, care afectează în principal rinichii și oasele. Astfel, monitorizarea biologică poate contribui la protecția lucrătorilor la locul de muncă, dar numai ca o completare a monitorizării concentrației de cadmiu și de compuși anorganici ai acestuia în aer, și deci în zona respirabilă a lucrătorilor. Comisia ar trebui să emită orientări practice pentru monitorizarea biologică.

(19)

Beriliul și mulți dintre compușii anorganici ai acestuia îndeplinesc criteriile de clasificare ca agenți cancerigeni (categoria 1B) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și, prin urmare, sunt agenți cancerigeni în sensul Directivei 2004/37/CE. Pe lângă proprietățile cancerigene, se cunoaște faptul că beriliul provoacă berilioză, o boală cronică, precum și sensibilizare la beriliu. Prin urmare, este necesar ca, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, să se stabilească o valoare-limită pentru beriliu și compușii anorganici ai acestuia în directiva respectivă, însoțită de observația „sensibilizare cutanată și respiratorie”.

(20)	În ceea ce privește beriliul, se preconizează că va fi dificil de respectat o valoare-limită de 0,0002 mg/m3 într-o perioadă scurtă de timp. Prin urmare, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție de șapte ani pe durata căreia ar trebui să se aplice valoarea-limită de 0,0006 mg/m3.

(21)

Acidul arsenic și sărurile acestuia, precum și majoritatea compușilor anorganici ai arsenului, îndeplinesc criteriile de clasificare ca agenți cancerigeni (categoria 1A) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și, prin urmare, sunt agenți cancerigeni în sensul Directivei 2004/37/CE. Prin urmare, este necesar ca, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, să se stabilească o valoare-limită pentru acidul arsenic și sărurile acestuia, precum și pentru compușii anorganici ai arsenului, în directiva respectivă. În plus, acidul arsenic, pentaoxidul de diarsen și trioxidul de diarsen sunt identificați ca substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită conform articolului 57 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și sunt incluși în anexa XIV la respectivul regulament, necesitând o autorizație înainte de a fi utilizați.

(22)	În ceea ce privește acidul arsenic, se preconizează că va fi dificil de respectat o valoare-limită de 0,01 mg/m3 în sectorul topirii cuprului. Prin urmare, ar trebui introdusă o perioadă de tranziție de patru ani.

(23)

Formaldehida îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și, prin urmare, este un agent cancerigen în sensul Directivei 2004/37/CE. Formaldehida este un agent cancerigen genotoxic cu acțiune locală și există suficiente dovezi științifice privind carcinogenicitatea acesteia pentru om. Formaldehida este, de asemenea, un alergen de contact pentru piele (sensibilizant pentru piele). Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, este necesar ca în directiva respectivă să se stabilească o valoare-limită pentru formaldehidă pe termen lung și pe termen scurt, însoțită de observația „sensibilizare cutanată”. În plus, la cererea Comisiei, ECHA colectează, de asemenea, informațiile existente pentru a evalua expunerea potențială provocată de formaldehidă și agenții eliberatori de formaldehidă la locul de muncă, inclusiv în cadrul utilizărilor industriale și profesionale.

(24)

Fixatorii pe bază de formaldehidă sunt utilizați în mod curent în sectorul asistenței medicale în toată Uniunea datorită faptului că sunt ușor de manipulat, au un grad înalt de precizie și o adaptabilitate extrem de mare. În unele state membre, se preconizează că în sectorul asistenței medicale o valoare limită de 0,37 mg/m3 sau 0,3 ppm va fi dificil de respectat, într-o perioadă scurtă de timp. Prin urmare, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție de cinci ani pentru sectorul respectiv, în care să se aplice valoarea limită de 0,62 mg/m3 sau de 0,5 ppm. Cu toate acestea, sectorul asistenței medicale ar trebui să reducă la minimum expunerea la formaldehidă și este încurajat să respecte valoarea limită de 0,37 mg/m3 sau 0,3 ppm în timpul perioadei de tranziție, ori de câte ori este posibil.

(25)

În unele state membre, formaldehida este utilizată în mod curent la îmbălsămarea persoanelor decedate, ca parte a practicilor culturale sau religioase. Se preconizează că în sectorul serviciilor funerare valoarea-limită de 0,37 mg/m3 sau 0,3 ppm va fi dificil de respectat, într-o perioadă scurtă de timp. Prin urmare, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție de cinci ani pentru sectorul respectiv, în care să se aplice valoarea limită de 0,62 mg/m3 sau 0,5 ppm.

(26)

Observațiile referitoare la sensibilizare prevăzute în prezenta directivă pentru beriliu și formaldehidă sunt introduse pentru a spori claritatea. Atunci când se prevăd astfel de observații cu ocazia actualizării Directivei 2004/37/CE, ar trebui asigurată consecvența cu dreptul Uniunii relevant. În acest sens, se pot adăuga observații referitoare la sensibilizare pentru substanțe pentru care există deja o rubrică specifică în anexa III la respectiva directivă, dacă este cazul.

(27)

4,4′-metilen-bis(2-cloranilină) (MOCA) îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și, prin urmare, este un agent cancerigen în sensul Directivei 2004/37/CE. Carcinogenicitatea sa, împreună cu caracteristicile genotoxice evidente, au făcut posibilă clasificarea acestei substanțe ca fiind cancerigenă pentru om. Pentru MOCA a fost identificată posibilitatea unei absorbții semnificative pe cale cutanată. Prin urmare, este adecvat să se stabilească o valoare-limită pentru MOCA, și să li se asocieze o observație referitoare la piele. În plus, aceasta a fost identificată ca substanță care prezintă motive de îngrijorare deosebită conform articolului 57 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și este inclusă în anexa XIV la respectivul regulament, necesitând o autorizație înainte de a fi introdusă pe piață sau de a fi utilizată. Este posibil ca, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, să se stabilească o valoare-limită pentru MOCA.

(28)

Comisia a consultat CCSS. De asemenea, Comisia a realizat o consultare în două etape a partenerilor sociali la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 154 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. CCSS a adoptat avize pentru substanțele care fac obiectul prezentei directive și a propus câte o valoare-limită obligatorie de expunere profesională pentru fiecare dintre acestea, sprijinind introducerea observațiilor relevante pentru unele dintre acestea.

(29)

Valorile-limită stabilite în prezenta directivă vor fi controlate și revizuite cu regularitate în vederea asigurării consecvenței cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, în special pentru a se ține seama de interacțiunea dintre valorile-limită stabilite în Directiva 2004/37/CE și nivelurile calculate fără efect obținute pentru substanțele chimice periculoase în temeiul regulamentului respectiv, pentru a proteja lucrătorii într-un mod eficace.

(30)

Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, generate sau care pot fi generate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acesteia, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(31)

La punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să evite impunerea de constrângeri administrative, financiare și juridice susceptibile să frâneze crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. În acest sens, statele membre și organismele relevante de la nivelul Uniunii și de la nivel național sunt încurajate să ofere stimulente, orientări și consiliere microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii pentru a facilita respectarea prezentei directive. În acest context, acordurile cu partenerii sociali, orientările și alte măsuri comune de identificare și elaborare de bune practici sunt binevenite.

(32)	Având în vedere că prezenta directivă se referă la protecția sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă, termenul de transpunere ar trebui să fie de doi ani de la data intrării în vigoare a acesteia.

(33)	Prin urmare, Directiva 2004/37/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 2004/37/CE se modifică după cum urmează:

La articolul 18a se adaugă următoarele paragrafe:

„Comisia evaluează, până la 11 iulie 2022, dacă prezenta directivă ar trebui modificată prin adăugarea de dispoziții privind o combinație între o limită de expunere profesională în aer la locul de muncă și o valoare-limită biologică în cazul cadmiului și al compușilor anorganici ai acestuia.

Până cel mai târziu la 30 iunie 2020, Comisia, ținând seama de cele mai recente evoluții în materie de cunoștințe științifice și după o consultare adecvată cu părțile interesate, în special practicienii și profesioniștii din domeniul sănătății, evaluează opțiunea de a modifica prezenta directivă în scopul de a introduce medicamentele periculoase, inclusiv medicamentele citotoxice, sau să propună un instrument mai adecvat pentru asigurarea securității în muncă a lucrătorilor în cazul expunerii la astfel de medicamente. Pe această bază, Comisia prezintă, dacă este cazul și după consultarea partenerilor sociali, o propunere legislativă.”

2.	Anexa III se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 11 iulie 2021. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat prin prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 iunie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 145.

(2) Poziția Parlamentului European din 27 martie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 21 mai 2019.

(3) JO C 428, 13.12.2017, p. 10.

(4) Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(6) Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 131, 5.5.1998, p. 11).

(7) Decizia Comisiei 2014/113/UE din 3 martie 2014 privind constituirea Comitetului științific pentru stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici și de abrogare a Deciziei 95/320/CE (JO L 62, 4.3.2014, p. 18).

(8) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

ANEXĂ

La punctul A din anexa III la Directiva 2004/37/CE se adaugă următoarele rânduri:

Denumirea agentului	Nr. CE (1)	Nr. CAS (2)	Valori-limită						Observație	Măsuri tranzitorii
			8 ore (3)			Termen scurt (4)
			mg/m3 (5)	ppm (6)	f/ml (7)	mg/m3 (5)	ppm (6)	f/ml (7)
„Cadmiu și compușii anorganici ai acestuia	—	—	0,001 (11)	—	—	—	—	—		Valoare-limită de 0,004 mg/m3 (12) până la11 iulie 2027.
Beriliu și compușii anorganici ai beriliului	—	—	0,0002 (11)	—	—	—	—	—	sensibilizare cutanată și respiratorie (13)	Valoare-limită de 0,0006 mg/m3 până la 11 iulie 2026.
Acid arsenic și sărurile acestuia, precum și compușii anorganici ai arsenului	—	—	0,01 (11)	—	—	—	—	—	—	Pentru sectorul topirii cuprului, valoarea-limită se aplică de la 11 iulie 2023.
Formaldehidă	200-001-8	50-00-0	0,37	0,3	—	0,74	0,6	—	sensibilizare cutanată (14)	Valoare-limită de 0,62 mg/m3 sau 0,5 ppm (3) pentru sectorul asistenței medicale, sectorul serviciilor funerare și de îmbălsămare până la 11 iulie 2024.
4,4′-metilen-bis(2-cloranilină)	202-918-9	101-14-4	0,01	—	—	—	—	—	piele (10)

(11) Fracțiune inhalabilă.

(12) Fracțiune inhalabilă. Fracțiunea respirabilă în acele state membre care pun în aplicare, la data intrării în vigoare a prezentei directive, un sistem de biomonitorizare cu o valoare-limită biologică de maximum 0,002 mg Cd/g creatinină în urină.

(13) Substanța poate cauza sensibilizare cutanată și a căilor respiratorii.

(14) Substanța poate cauza sensibilizare cutanată.”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 164

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 62 20 iunie 2019

Cuprins		I Acte legislative	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2019/982 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1343/2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană)	1
		DIRECTIVE
	*	Directiva (UE) 2019/983 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă ( 1 )	23
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2019/984 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului în ceea ce privește termenul pentru punerea în aplicare a normelor speciale privind lungimea maximă a cabinelor care îmbunătățesc performanțele aerodinamice, eficiența energetică și performanțele în materie de siguranță	30