(1)

La 1 octombrie 2015, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2015/1755.

(2)

Pe baza unei reexaminări efectuate de Consiliu, ar trebui să fie modificate informațiile referitoare la două persoane fizice care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/1755.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (UE) 2015/1755 ar trebui modificată în mod corespunzător,

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede că măsurile de conservare se adoptă ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative înființate pentru zonele geografice sau sferele de competență pertinente și de recomandările comune emise de statele membre.

(2)

Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. Posibilitățile de pescuit ar trebui alocate statelor membre într-un mod care să asigure stabilitatea relativă a activităților de pescuit ale fiecărui stat membru pentru fiecare stoc de pește sau activitate de pescuit și ținându-se seama în mod adecvat de obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 stabilește pentru PCP obiectivul de a obține rata de exploatare a producției maxime durabile (MSY) până în 2015, acolo unde este posibil, și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, cel târziu în 2020 pentru toate stocurile.

(4)

Prin urmare, capturile totale admisibile (TAC-uri) ar trebui stabilite, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se seama de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.

(5)

Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește un plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective (denumit în continuare „planul”). Planul urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea MSY. În acest scop, ratele-țintă de mortalitate prin pescuit pentru stocurile vizate, exprimate sub formă de intervale, sunt obținute cât mai curând posibil și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, până în 2020. Este oportun ca limitele de captură aplicabile în 2021 pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică să fie stabilite în conformitate cu obiectivele planului.

(6)

Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a indicat că biomasa stocului de hering din vestul Mării Baltice în subdiviziunile ICES 20-24 este doar 48 % din nivelul-limită de referință a biomasei stocului de reproducere (Blim), sub care capacitatea de reproducere ar putea fi redusă. Prin urmare, avizul științific emis de ICES la 29 mai 2020, în avizul său anual privind stocurile, a fost de zero capturi pentru heringul din vestul Mării Baltice. În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1139, ar trebui adoptate toate măsurile de remediere adecvate pentru a se asigura revenirea rapidă a stocului în cauză la niveluri peste nivelul capabil să asigure MSY. În plus, această dispoziție impune adoptarea unor măsuri de remediere suplimentare. În acest scop, este necesar să se ia în considerare calendarul pentru îndeplinirea obiectivelor PCP, în general, și ale planului, în special, având în vedere efectul preconizat al măsurilor de remediere adoptate, respectându-se totodată obiectivele legate de realizarea de beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Prin urmare, și în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1139, este oportun ca posibilitățile de pescuit pentru heringul din vestul Mării Baltice să fie stabilite sub nivelul intervalelor de mortalitate prin pescuit, pentru a ține seama de scăderea biomasei pentru stocul respectiv în subdiviziunile ICES 20-24.

(7)

În ceea ce privește stocul de cod din estul Mării Baltice, începând cu 2019, ICES a fost în măsură să își bazeze avizul preventiv pe o evaluare mai bogată în date decât a fost înainte posibil. ICES estimează că biomasa codului din estul Mării Baltice a fost sub Blim în 2019 și a scăzut și mai mult față de atunci. Prin urmare, ICES și-a reiterat avizul cu privire la capturile zero de cod din estul Mării Baltice pentru 2021. Cu toate acestea, ICES nu a putut stabili valorile intervalelor de mortalitate prin pescuit. La fel ca anul trecut, dacă posibilitățile de pescuit pentru codul din estul Mării Baltice ar urma să fie stabilite la nivelul indicat în avizul științific, obligația de a debarca toate capturile din cadrul pescuitului mixt cu capturi accidentale de cod din estul Mării Baltice ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a se ajunge la un echilibru corect între continuarea activităților de pescuit, având în vedere eventualele implicații socioeconomice grave ale interzicerii oricăror capturi de cod din estul Mării Baltice, și necesitatea de a obține o stare biologică bună pentru acest stoc, luând în considerare dificultatea de a pescui concomitent toate stocurile în cadrul pescuitului mixt la un nivel care să permită MSY, este adecvat să se stabilească o TAC specifică pentru capturile accidentale de cod din estul Mării Baltice. Posibilitățile de pescuit urmează să fie stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1139.

(8)

În mai 2020, ICES a furnizat un aviz actualizat privind nivelurile capturilor accidentale de cod din alte activități de pescuit. Este oportun să se stabilească posibilitățile de pescuit în conformitate cu respectivul aviz, cu excepția operațiunilor de pescuit desfășurate în scopul exclusiv al cercetărilor științifice și cu respectarea deplină a condițiilor prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (3). În plus, în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1139, urmează să fie adoptate măsuri de remediere suplimentare pentru a se asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste nivelul capabil să asigure MSY. Avizul științific indică faptul că în special închiderea zonelor de reproducere poate avea beneficii suplimentare pentru un stoc, care nu pot fi obținute doar prin intermediul TAC, de exemplu o mai bună refacere a stocurilor de pește prin reproducere liberă. Prin urmare, este oportun să se mențină actualul sistem de închidere a zonelor de reproducere pe timpul verii. În plus, avizele științifice indică faptul că importanța relativă a pescuitului de agrement de cod din estul Mării Baltice depinde de nivelul TAC. Date fiind TAC foarte reduse, cantitățile capturate în cadrul pescuitului de agrement sunt considerate substanțiale și, prin urmare, este oportun să se mențină interdicția privind pescuitul de agrement de cod în subdiviziunile ICES 25 și 26, unde codul din estul Mării Baltice este cel mai abundent.

(9)

În ceea ce privește stocul de cod din vestul Mării Baltice, ICES a revizuit biomasa estimată în sens descrescător și consideră că biomasa stocului de cod din vestul Mării Baltice nu s-a redresat deasupra nivelului de referință al biomasei stocului de reproducere, nivel sub care este nevoie să se ia măsuri de gestionare specifice și adecvate (Btrigger). Prin urmare, este oportun să se mențină măsurile de însoțire introduse pentru 2020 și să se stabilească posibilitățile de pescuit în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139, luând în același timp în considerare nivelurile capturilor accidentale de cod din alte activități de pescuit din subdiviziunea ICES 24, recomandate de ICES, pentru a fi în concordanță cu abordarea urmată în zona de gestionare a codului din estul Mării Baltice. În plus, avizele științifice indică faptul că stocurile de cod vestic și estic se amestecă în subdiviziunea ICES 24. Pentru a proteja stocul de cod estic și pentru a asigura condiții de concurență echitabile cu zona de gestionare a codului din estul Mării Baltice, utilizarea TAC în subdiviziunea ICES 24 ar trebui să fie în continuare limitată la capturile accidentale de cod, cu o derogare pentru operațiunile de pescuit desfășurate în scopul exclusiv al cercetărilor științifice și cu respectarea deplină a condițiilor prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241, precum și pentru micii pescari din zonele costiere care pescuiesc cu unelte pasive în zone situate la o distanță de până la șase mile marine de la țărm, în care adâncimea apei este mai mică de 20 de metri, întrucât codul din zona de vest este predominant în zonele costiere de mică adâncime. În plus, perioada de închidere din subdiviziunea ICES 24 ar trebui aliniată la perioada de închidere din subdiviziunile ICES 25 și 26, pentru a se asigura o protecție echivalentă în conformitate cu avizul ICES.

(10)

În consecință, pentru a se asigura condiții de concurență echitabile cu subdiviziunile ICES 25 și 26, pescuitul de agrement de cod în subdiviziunea ICES 24 ar trebui să fie interzis în continuare dincolo de șase mile marine de la țărm. Mai mult, întrucât avizele științifice indică faptul că pescuitul de agrement contribuie în mod semnificativ la mortalitatea globală prin pescuit a stocului respectiv și ținând seama de situația stocului respectiv și de reducerea TAC, ar trebui menținută limita zilnică a capturilor pentru fiecare pescar. Acest lucru nu aduce atingere principiului stabilității relative aplicabil activităților de pescuit comercial. În cele din urmă, având în vedere situația fragilă a stocului și avizele științifice care indică faptul că în special închiderea zonelor de reproducere poate avea beneficii suplimentare pentru un stoc, care nu pot fi obținute doar prin intermediul TAC, de exemplu o mai bună refacere a stocurilor de pește prin reproducere liberă, ar trebui menținută închiderea zonelor de reproducere pe timpul iernii, cu o excepție pentru anumiți mici pescari din zonele costiere și pentru operațiunile de pescuit desfășurate în scopul exclusiv al cercetărilor științifice și cu respectarea deplină a condițiilor stabilite la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241.

(11)

ICES estimează că biomasa de hering din zona centrală a Mării Baltice a scăzut sub nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere, nivel sub care este nevoie să se ia măsuri de gestionare specifice și adecvate (Btrigger). Prin urmare, este oportun să se stabilească posibilitățile de pescuit în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139.

(12)

În conformitate cu avizul ICES, codul este capturat în mod accidental în cadrul pescuitului de cambulă de Baltica. În plus, șprotul este capturat în pescuitul mixt cu heringul și reprezintă o specie prădătoare pentru cod. Este oportun să se aibă în vedere respectivele considerente inter-specii pentru stabilirea posibilităților de pescuit pentru cambula de Baltica și șprot.

(13)

Pentru a se asigura utilizarea deplină a posibilităților de pescuit costier, pentru somon s-a introdus, în 2019, o flexibilitate interzonală limitată dinspre subdiviziunile ICES 22-31 înspre subdiviziunea ICES 32. Având în vedere modificările posibilităților de pescuit pentru aceste două stocuri, este oportun să se mărească respectiva flexibilitate.

(14)

Introducerea unei interdicții privind pescuitul de păstrăv de mare dincolo de patru mile marine și limitarea capturilor accidentale de păstrăv de mare la 3 % din captura combinată de păstrăv de mare și de somon au contribuit într-o mare măsură la o reducere substanțială a erorilor de raportare semnificative din trecut privind capturile pentru pescuitul de somon, în special sub formă de capturi de păstrăv de mare. Prin urmare, este oportun să se mențină respectiva dispoziție pentru a reduce cât mai mult posibil raportările eronate.

(15)

Utilizarea posibilităților de pescuit prevăzute în prezentul regulament este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (4), în special de articolele 33 și 34, în ceea ce privește înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit, și este condiționată de transmiterea către Comisie a datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să precizeze codurile aferente debarcărilor de stocuri reglementate prin prezentul regulament, pe care statele membre urmează să le utilizeze atunci când transmit date Comisiei.

(16)

Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (5) a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul decide cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus un mecanism de flexibilitate de la an la an a fost introdus pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine vii, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP și ar cauza deteriorarea stării biologice a stocurilor, ar trebui să se prevadă că articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(17)

În plus, având în vedere că biomasa stocului de cod din estul Mării Baltice este sub Blim și că, în 2021, sunt permise numai capturile accidentale și operațiunile de pescuit științific, statele membre s-au angajat să nu aplice articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 în cazul acestui stoc pentru transferurile din 2020 în 2021, astfel încât în 2021 capturile să nu depășească TAC stabilită pentru codul din estul Mării Baltice.

(18)

Sezonul de pescuit pentru merluciul norvegian în diviziunea ICES 3a și în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4 începe la 1 noiembrie și se încheie la 31 octombrie. Pe baza noilor avize științifice, ar trebui stabilită o TAC preliminară pentru merluciul norvegian pentru zonele respective. Regatul Unit nu deține o cotă pentru merluciul norvegian. Cu toate acestea, o parte din cotă este pescuită în apele Regatului Unit. Regatul Unit a fost consultat în conformitate cu articolul 130 alineatul (1) din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (6). Prin urmare, ar trebui stabilită o TAC preliminară pentru posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 noiembrie 2020-31 decembrie 2020. Respectiva TAC va permite începerea sezonului de pescuit. Regatul Unit va fi consultat cu privire la posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 octombrie 2021. Deși Regatul Unit nu deține o cotă pentru acest stoc, resursele sunt partajate cu Regatul Unit. Prin urmare, ar trebui să aibă loc consultări cu privire la gestionarea în comun a stocului după expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020. Regulamentul privind posibilitățile de pescuit pentru merluciul norvegian în diviziunea ICES 3a și în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4 ar trebui modificat ulterior pentru a include rezultatul consultărilor respective pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 octombrie 2021, astfel încât să acopere întregul sezon de pescuit de la 1 noiembrie 2020 până la 31 octombrie 2021.

(19)

Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a li se asigura pescarilor din Uniune mijloace de subzistență, prezentul regulament ar să se aplice de la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, pentru merluciul norvegian în diviziunea ICES 3a și în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 noiembrie 2020 până la 31 octombrie 2021. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa,

(1)

Măsurile luate de Uniune în sectorul transportului maritim ar trebui să urmărească protejarea mediului marin și a sănătății umane, precum și îmbunătățirea siguranței maritime.

(2)

Cu ocazia celei de a 102-a sesiuni a Comitetului pentru siguranță maritimă al Organizației Maritime Internaționale (OMI), care urmează să aibă loc în perioada 4-11 noiembrie 2020 (MSC 102), acesta urmează să aprobe împreună cu Comitetul pentru protecția mediului marin al OMI o circulară MSC-MEPC.5 privind un model de acord pentru autorizarea organizațiilor recunoscute care acționează în numele administrației (denumită în continuare „circulara MSC-MEPC.5”).

(3)

Cu ocazia celei de a 75-a sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin al OMI, care urmează să aibă loc în perioada 16-20 noiembrie 2020 (MEPC 75), acesta urmează să aprobe circulara MSC-MEPC.5 împreună cu Comitetul pentru siguranță maritimă al OMI.

(4)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în timpul MSC 102 și MEPC 75, deoarece aprobarea circularei MSC-MEPC.5 poate afecta în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii, și anume al Directivei 2009/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1).

(5)

Aprobarea circularei MSC-MEPC.5, care înlocuiește Circularele MSC/Circ.710 și MEPC/Circ.307, ar actualiza modelul de acord pentru autorizarea organizațiilor recunoscute care acționează în numele administrației și ar asigura conformitatea acestuia cu Codul organizațiilor recunoscute [rezoluțiile OMI MSC.349(92) și MEPC.237(65)].Respectiva aprobare ar contribui la sporirea acurateței, transparenței și responsabilității atât a administrației statului de pavilion, cât și a organizațiilor recunoscute la nivel mondial.

(6)

Uniunea nu este membră a OMI, și nici parte contractantă la convențiile și codurile relevante. Prin urmare, Consiliul ar trebui să autorizeze statele membre să exprime poziția Uniunii.

(7)

Domeniul de aplicare al prezentei decizii ar trebui să se limiteze la conținutul circularei MSC-MEPC.5 propuse, în măsura în care respectiva circulară intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii și poate afecta normele comune ale Uniunii. Prezenta decizie ar trebui să nu afecteze repartizarea competențelor între Uniune și statele membre ale acesteia.

(8)

Decizia (UE) 2020/721 a Consiliului din 19 mai 2020 (2) ar trebui să fie modificată pentru a include o mențiune referitoare la aprobarea circularei MSC-MEPC.5,

1.

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„ Decizia (UE) 2020/721 a Consiliului din 19 mai 2020 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale cu ocazia celei de a 75-a sesiuni a acestuia și în cadrul Comitetului pentru siguranță maritimă al Organizației Maritime Internaționale cu ocazia celei de a 102-a sesiuni a acestuia în ceea ce privește adoptarea unor modificări ale regulilor 2, 14 și 18 și ale apendicelor I și VI la anexa VI la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave, ale părților A‐1, B, B-1, B-2-B-4 ale capitolului II-1 din Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, ale părților A-1 și B-1 din Codul internațional privind siguranța navelor care utilizează gaze sau alți combustibili cu punct de aprindere scăzut și ale Rezoluției A.658(16) privind utilizarea și aplicarea materialelor retroreflectorizante pe mijloacele de salvare și privind aprobarea unei circulare MSC-MEPC.5 privind un model de acord pentru autorizarea organizațiilor recunoscute care acționează în numele administrației ”.

2.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

4.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

(1)

Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „acordul”) a fost încheiat de Uniune prin Decizia (UE) 2016/838 a Consiliului (2) și a intrat în vigoare la 1 iulie 2016.

(2)

În temeiul articolului 406 alineatul (3) din acord, Consiliul de asociere este împuternicit să actualizeze sau să modifice anexele la acord.

(3)

În temeiul articolului 408 alineatul (2) din acord, Consiliul de asociere poate delega Comitetului de asociere oricare dintre competențele sale, inclusiv competența de a lua decizii cu caracter obligatoriu.

(4)

În temeiul articolului 1 din Decizia nr. 3/2014 a Consiliului de asociere (3), Consiliul de asociere a delegat Comitetului de asociere reunit în configurația comerț competența de a actualiza sau de a modifica anexele la acord care se referă, printre altele, la capitolul 5 (Regimul vamal și facilitarea comerțului) din titlul IV (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord, în măsura în care nu există în capitolul 5 dispoziții specifice legate de actualizarea sau de modificarea anexelor respective.

(5)

La cea de a șaptea reuniuni a sa, Comitetul de asociere reunit în configurația comerț urmează să adopte o decizie în ceea ce privește actualizarea anexei XIII (Apropierea legislațiilor vamale) la acord.

(6)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Comitetului de asociere reunit în configurația comerț, deoarece decizia preconizată va avea caracter obligatoriu pentru Uniune,

(1)

Acordul pentru prevenirea pescuitului nereglementat în marea liberă din zona centrală a Oceanului Arctic (denumit în continuare „acordul”) a fost încheiat de Uniune prin Decizia (UE) 2019/407 a Consiliului (1). Se preconizează că acordul va intra în vigoare la o dată ulterioară în cursul acestui an.

(2)

Reuniunea părților este responsabilă cu adoptarea măsurilor destinate să asigure executarea acordului în vederea realizării obiectivului de prevenire a pescuitului nereglementat în porțiunea de mare liberă din zona centrală a Oceanului Arctic, prin aplicarea unor măsuri preventive în materie de conservare și gestionare, în cadrul unei strategii pe termen lung de protecție a ecosistemelor marine sănătoase și de asigurare a conservării și a exploatării durabile a stocurilor de pește. Măsurile respective ar putea deveni obligatorii pentru Uniune.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) prevede că Uniunea trebuie să asigure faptul că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile pe termen lung din punctul de vedere al mediului și că sunt gestionate într-o manieră consecventă cu obiectivul de a realiza beneficii la nivel economic, social și al ocupării forței de muncă și de a contribui la securitatea aprovizionării cu alimente. De asemenea, regulamentul prevede că Uniunea trebuie să aplice o abordare precaută a gestionării pescuitului și trebuie să aibă ca obiectiv asigurarea faptului că exploatarea resurselor biologice marine conduce la refacerea și la menținerea populațiilor speciilor recoltate, la niveluri superioare celor care permit obținerea capturii maxime durabile. În plus, regulamentul prevede că Uniunea trebuie să ia măsuri de gestionare și conservare bazate pe cele mai bune avize științifice existente, să sprijine dezvoltarea cunoștințelor științifice și a elaborării de avize științifice, să elimine treptat aruncarea capturilor înapoi în mare și să promoveze metode de pescuit care să contribuie la un pescuit mai selectiv, la evitarea și reducerea, pe cât posibil, a capturilor nedorite, și la un pescuit cu impact redus asupra ecosistemului marin și a resurselor piscicole. În plus, Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede în mod expres că obiectivele și principiile respective trebuie să fie aplicate de Uniune în cadrul relațiilor sale externe în domeniul pescuitului.

(4)

După cum se stipulează în Concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2019 privind oceanele și mările, inclusiv regiunea arctică, în Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei, intitulată „O politică integrată a Uniunii Europene pentru regiunea arctică”, precum și în Concluziile Consiliului din 24 martie 2017 privind „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre”, sprijinirea acordului și posibila instituire a unei organizații sau a unui mecanism regional de gestionare a pescuitului în marea liberă a regiunii arctice este un obiectiv important pentru Uniune în vederea protejării mediului arctic și a asigurării unei dezvoltări durabile în regiunea arctică și în jurul acesteia, pe baza cooperării internaționale.

(5)

Ar trebui să se stabilească poziția pentru perioada 2020-2024 care urmează să fie adoptată în numele Uniunii la reuniunea părților la acord, întrucât măsurile de conservare și gestionare luate în temeiul acordului vor fi obligatorii pentru Uniune și vor avea vocația de a influența în mod decisiv conținutul legislației Uniunii, în special al Regulamentelor (CE) nr. 1005/2008 (3) și (CE) nr. 1224/2009 (4) ale Consiliului și al Regulamentului (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(6)

Având în vedere cunoștințele limitate referitoare la resursele piscicole din zona acordului și caracterul acestor resurse, și, prin urmare, necesitatea ca poziția Uniunii să țină seama de noile evoluții, inclusiv de noile informații științifice și de alte informații relevante prezentate înainte sau în timpul reuniunilor anuale ale părților, trebuie stabilite proceduri, în conformitate cu principiul cooperării loiale dintre instituțiile Uniunii prevăzut la articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, pentru precizarea anuală a poziției Uniunii pentru perioada 2020-2024.

(7)

Prezenta decizie poate fi urmată, într-o etapă ulterioară, de o altă decizie distinctă a Consiliului privind începerea negocierilor pentru constituirea uneia sau a mai multor organizații sau mecanisme regionale sau subregionale suplimentare de gestionare a pescuitului în marea liberă a regiunii arctice,

(1)

Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat în numele Uniunii în conformitate cu Decizia (UE) 2018/104 a Consiliului (2) și se aplică parțial cu titlu provizoriu de la 1 iunie 2018.

(2)

În cadrul reuniunii sale din 17 octombrie 2019, în conformitate cu articolul 339 alineatul (1) din acord, Comitetul de parteneriat a stabilit o listă de 15 persoane care doresc și sunt în măsură să îndeplinească funcția de arbitri (denumită în continuare „lista arbitrilor”).

(3)

Armenia a informat Uniunea că una dintre persoane nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 339 alineatul (2) din acord și, prin urmare, ar trebui să fie înlocuită.

(4)

Pentru a asigura funcționarea dispozițiilor din acord care se aplică cu titlu provizoriu, Comitetul de parteneriat urmează să adopte o decizie de înlocuire a listei arbitrilor cu o listă modificată.

(5)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Comitetului de parteneriat, întrucât decizia Comitetului de parteneriat de înlocuire a listei arbitrilor va avea un caracter obligatoriu pentru Uniune,

(1)

Convenția privind aviația civilă internațională (denumită în continuare „Convenția de la Chicago”), care reglementează transportul aerian internațional, a intrat în vigoare la 4 aprilie 1947. Prin această convenție a fost înființată Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI).

(2)

Statele membre sunt state contractante la Convenția de la Chicago și membre ale OACI, în timp ce Uniunea are statut de observator în anumite organisme ale OACI. În Consiliul OACI sunt reprezentate șapte state membre.

(3)

În conformitate cu articolul 54 din Convenția de la Chicago, Consiliul OACI poate adopta standarde și practici recomandate internaționale și le poate desemna ca anexe la Convenția de la Chicago.

(4)

În conformitate cu articolul 90 din Convenția de la Chicago, fiecare astfel de anexă sau orice amendament la o anexă produce efecte la trei luni de la comunicarea lor către statele contractante ale OACI sau la expirarea unei perioade mai lungi fixate de Consiliul OACI, cu excepția cazului în care, între timp, majoritatea statelor contractante ale OACI notifică dezaprobarea lor Consiliului.

(5)

În conformitate cu articolul 38 din Convenția de la Chicago, orice stat care consideră că este imposibil să respecte din toate punctele de vedere orice e standard sau procedură internațională astfel cum este menționată la articolul 37 din convenția menționată, ori să își alinieze în totalitate propriile reglementări sau practici la orice astfel de standarde sau proceduri internaționale sau care consideră necesar să adopte reglementări sau practici care diferă din orice punct de vedere față de cele stabilite de un standard internațional, trebuie să transmită imediat o notificare către OACI cu privire la diferențele dintre practicile sale și cele stabilite de standardul internațional.

(6)

Pandemia de COVID-19 a afectat în mod negativ operatorii de aeronave, producătorii de aeronave și furnizorii direcți ai producătorilor de echipamente și a întârziat dezvoltarea de noi sisteme. Operatorii de aeronave anulează sau amână livrările de aeronave, ceea ce face ca livrarea aeronavelor prevăzută pentru 2020 să fie amânată până în 2021. O aeronavă nou fabricată configurată pentru o livrare în 2020 și care a fost amânată până în 2021 necesită o reconfigurare pentru a respecta dispozițiile aplicabile după 1 ianuarie 2021. Operatorii de aeronave și producătorii de aeronave se confruntă cu sarcini financiare nejustificate dacă aceste aeronave trebuie actualizate. Prin urmare, Comisia se pregătește să adopte o amânare a acestei date la nivelul Uniunii, prin intermediul unor modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 965/2012. Înregistratorul de voce în carlingă (CVR) este utilizat în sprijinul investigării accidentelor și a incidentelor. O întârziere în implementarea duratei CVR de la două ore la 25 de ore nu prezintă niciun risc semnificativ pentru siguranță, însă aliniază avantajele în materie de siguranță pe care le prezintă o înregistrare de mai lungă durată a vocii în carlingă cu realitățile actuale cu care se confruntă industria aviației. Uniunea sprijină ferm eforturile depuse de OACI pentru a îmbunătăți siguranța aviației. Având în vedere situația fără precedent cauzată de pandemia de COVID-19 și absența unui risc semnificativ în materie de siguranță, Uniunea ar trebui, așadar, să sprijine respectivele amendamente.

(7)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată de Uniune în cadrul celei de a 221-a sesiuni a Consiliului OACI în ceea ce privește amendamentele avute în vedere 46 la anexa 6 partea I și 39 la anexa 6 partea II. Poziția respectivă ar trebui să fie de a sprijini amendamentele menționate și trebuie să fie exprimată de statele membre ale Uniunii care sunt membre ale Consiliului OACI, acționând împreună în numele Uniunii.

(8)

Poziția Uniunii după adoptarea, fără modificări substanțiale, de către Consiliul OACI a amendamentului 46 la anexa 6 partea I și a amendamentului 39 la anexa 6 partea II, care urmează să fie anunțată de secretarul general al OACI prin procedura scrisorilor OACI adresate statelor, ar trebui să fie de a nu consemna dezaprobarea și de a notifica conformitatea cu amendamentele respective și trebuie să fie exprimată de toate statele membre ale Uniunii,

(1)

La 1 octombrie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/1763 (1) privind măsuri restrictive având în vedere situația din Burundi.

(2)

Pe baza unei reexaminări a Deciziei (PESC) 2015/1763, măsurile restrictive ar trebui să fie reînnoite până la 31 octombrie 2021 și ar trebui să se modifice informațiile cu privire la două persoane fizice.

(3)

Prin urmare, Decizia (PESC) 2015/1763 ar trebui modificată în mod corespunzător,

1.

La articolul 6, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta decizie se aplică până la 31 octombrie 2021.”

2.

Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

(1)

La 27 septembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/573/PESC (1) privind măsurile restrictive împotriva conducerii regiunii Transnistria din Republica Moldova.

(2)

Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2010/573/PESC, măsurile restrictive împotriva conducerii regiunii Transnistria din Republica Moldova ar trebui să fie prelungite până la 31 octombrie 2021. Consiliul va reexamina situația cu privire la măsurile restrictive după șase luni.

(3)

Prin urmare, Decizia 2010/573/PESC ar trebui să fie modificată în consecință,

„(2)

Prezenta decizie se aplică până la 31 octombrie 2021. Aceasta se reexaminează în permanență. Aceasta se reînnoiește sau se modifică, după caz, în situația în care Consiliul consideră că obiectivele sale nu au fost îndeplinite.”

(1)

În conformitate cu procedura prevăzută la articolele 19-22 din Regulamentul (UE) 2018/1877 (denumit în continuare „Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea FED”), Comisia trebuie să prezinte, până la 10 octombrie 2020, o propunere în care să se precizeze (a) valoarea celei de a treia tranșe a contribuției pentru exercițiul 2020; și (b) valoarea anuală revizuită a contribuției pentru exercițiul 2020, în cazurile în care valoarea nu corespunde nevoilor reale.

(2)

În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea FED, Banca Europeană de Investiții (BEI) a transmis Comisiei estimările sale actualizate privind angajamentele și plățile din cadrul instrumentelor pe care le gestionează.

(3)

Articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea FED prevede că cererile de contribuții trebuie să utilizeze mai întâi sumele stabilite în Fondurile europene de dezvoltare (FED-uri) anterioare. Prin urmare, ar trebui să se lanseze o cerere de fonduri în cadrul celui de al 10-lea Fond european de dezvoltare (denumit în continuare „al 10-lea FED”) pentru BEI și al celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare (denumit în continuare „al 11-lea FED”) pentru Comisie.

(4)

Consiliul a adoptat, în baza unei propuneri a Comisiei, Decizia (UE) 2019/1800 (3) care stabilește suma anuală aferentă contribuțiilor statelor membre la FED pentru exercițiul 2020 la 4 400 000 000 EUR pentru Comisie și la 300 000 000 EUR pentru BEI.

(5)

Articolele 152 și 153 din Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (4) prevăd că Regatul Unit rămâne parte la FED până la închiderea celui de al 11-lea FED și a tuturor FED anterioare neînchise. Cu toate acestea, cota care îi revine Regatului Unit din fondurile dezangajate din proiectele din cadrul celui de al 10-lea FED sau al FED-urilor anterioare nu se reutilizează,