Europa versus izolaționism în România: Cum pierd teren valorile democratice în fața discursului extremist (STUDIU)

• Circa 68-69% dintre români se declară pesimiști cu privire la situația actuală a țării, o creștere de 10% față de mijlocul anului 2024
• Corupția este percepută drept principala problemă a țării (60%), devansând inflația și taxele
• 29% dintre români sunt îngrijorați de posibilitatea unui război, o creștere de 10% față de începutul anului, amplificată de retorica naționalistă
• Votanții lui Călin Georgescu au cel mai ridicat nivel de încredere în Biserică, comparativ cu alte instituții, în timp ce susținătorii Elenei Lasconi sprijină mai degrabă valorile democratice și europene
• Doar 18% dintre români consideră că situația financiară a familiei lor s-a îmbunătățit față de anul trecut

București, 12 decembrie 2024. România parcurge una dintre cele mai volatile perioade ale ultimilor ani, atât din punct de vedere politic, cât și social. Într-un context marcat de alegeri parlamentare fără o majoritate clară, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și suspiciuni de interferențe externe, consumatorul și votantul român își pierde reperele și încrederea în instituții. Un nou studiu, realizat de agenția independentă de cercetare a pieței MKOR în perioada 4-7 decembrie 2024 pe un eșantion de 1100 de respondenți (nivel încredere 95%, marjă de eroare ±3%), dezvăluie o societate polarizată, marcată de pesimism, izolaționism (suveranism) și căutarea unor soluții radicale la problemele curente.

Pesimism în creștere, încredere în scădere

Circa 68-69% dintre români se declară pesimiști cu privire la situația actuală a țării, în creștere cu 10% față de mijlocul anului. Instabilitatea politică, lipsa unei majorități parlamentare coerente și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale au accentuat neîncrederea în partide, Parlament și Guvern. Parlamentul înregistrează o ușoară creștere a încrederii față de anul trecut, însă nivelul rămâne scăzut, în timp ce partidele și Guvernul rămân la cote minime de credibilitate.

Corupția se afirmă ca principala problemă a țării (60%), devansând preocupările legate de inflație și taxe, care, deși rămân ridicate, încep să fie percepute drept parte din „normalul” cotidian. În paralel, incertitudinea privind viitorul, potențialele tensiuni externe și retorica naționalistă a unor candidați au condus la creșterea cu 10% a îngrijorării legate de război, ajungând la 29%.

Profilul votantului: Călin Georgescu vs. Elena Lasconi

Datele arată diferențe semnificative între votanții celor doi candidați calificați inițial în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Dacă Elena Lasconi, candidata USR, a atras susținători din segmente sociale cu un nivel de încredere relativ mai ridicat în valorile europene și democratice, Călin Georgescu a reușit să mobilizeze mai ales categorii vulnerabile.

În cazul Elenei Lasconi, publicul care ar fi optat să o voteze în turul al doilea tinde să fie din mediul urban, cu studii superioare, cu venituri ușor mai ridicate și cu o înclinație mai mare spre transparență, competență și soluții democratice. Deși și acești alegători sunt sceptici cu privire la clasa politică, ei manifestă o deschidere mai mare față de parcursul european al țării și o respingere a discursurilor izolaționiste sau extremiste.

De cealaltă parte, votanții lui Călin Georgescu:

• Predomină segmente vulnerabile, cu studii medii sau elementare, venituri mici (sub 3000 de lei) și provenind din regiuni mai sărace (Sud, Sud-Est, Nord-Est).
• Mulți dintre acești susținători sunt inactivi pe piața muncii (pensionari, persoane asistate social, elevi/studenți) și resimt în mod acut lipsa de oportunități.
• Manifestă un grad crescut de pesimism față de situația curentă, însă paradoxal, sunt puțin mai optimiști privind viitorul decât votanții contracandidatei. Aceștia aspiră la o resetare profundă a sistemului politic (38% dintre ei menționează explicit acest motiv) și îl percep pe Georgescu drept un lider cu experiență și competență (27%).
• În absența încrederii în instituții – partide, Guvern, Parlament, justiție, administrație publică, companii private, presă, bănci sau chiar alți oameni – votanții lui Georgescu se remarcă printr-un nivel substanțial mai ridicat de încredere în Biserică. Este practic singura instituție în care aceștia cred cu adevărat, chiar mai mult decât în alți oameni, indicând o orientare spre valorile tradiționale ca ultim refugiu în fața unui peisaj instituțional perceput ca fiind corupt, ineficient și ostil.

Percepția economică și nivelul de informare

Din punct de vedere economic, numai 18% dintre români consideră că situația financiară a familiei lor s-a îmbunătățit față de anul trecut, o cifră ușor peste 15% din Q4 2023, dar sub 27% din vară.

Deși situația rămâne dificilă, unii respondenți spun că pot începe să economisească sau să achiziționeze produse mai dorite, iar numărul celor care își acoperă doar cheltuielile de bază scade ușor. Românii par să se fi obișnuit cu inflația, iar percepția privind taxele și impozitele este mai puțin alarmantă decât în anii precedenți.

Totuși, nivelul de cunoaștere a progreselor economice ale României după aderarea la UE rămâne redus, în special în rândul votanților lui Călin Georgescu. Doar 1 din 5 dintre aceștia cunoaște afirmații-cheie precum:

• Creșterea salariului mediu de la sub 100 EUR în 2000 la 1050 EUR în prezent, un nivel comparabil cu Ungaria și Grecia.
• Beneficiul a peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit la crearea de locuri de muncă, infrastructură, educație și sănătate.
• Dublarea puterii de cumpărare în termeni reali, ajustată cu inflația, reflectând o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai.

Scopul cercetării a fost, printre altele, să crească gradul de conștientizare în rândul votanților nehotărâți asupra bunăstării aduse de integrarea în UE și de valorile democratice.

Comunicarea acestor date este esențială pentru a contrabalansa discursurile izolaționiste și a oferi un context mai echilibrat asupra evoluției economice și sociale a României.

Avertisment privind deriva izolaționistă

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, atrage atenția asupra riscurilor: „Creșterea susținerii pentru candidați cu un discurs izolaționist și extrem pare să fie strâns legată de lipsa de încredere în instituții. Când valorile democratice sunt puse sub semnul întrebării, iar partidele și guvernarea sunt privite cu suspiciune, alegătorii, în special cei mai vulnerabili, pot fi ușor atrași de mesaje radicale. Pe termen lung, această direcție poate submina dezvoltarea României, atât pe plan intern, cât și în relația cu Uniunea Europeană.”

Context și metodologie

Cercetarea a fost efectuată de agenția independentă de cercetare a pieței MKOR, în perioada 4-7 decembrie 2024, în zile cheie pentru pregătirea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, surprinzând sentimentul public chiar în timp ce tensiunile au fost la cote maxime, inclusiv odată cu anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale.

Studiul a fost derulat pe un eșantion de 1100 de respondenți, reprezentativ la nivel național (nivel încredere 95%, marjă de eroare ±3%). Datele au fost colectate prin metoda CAWI, interpretând percepțiile respondenților în lumina contextului politic și social actual.

Concluzii

Într-o perioadă de tranziție politică și socială, România se confruntă cu un amestec de pesimism, retorică izolaționistă (suveranistă) și incertitudine economică. Încrederea scăzută în instituții, polarizarea socială, precum și nivelul redus de informare cu privire la evoluțiile economice și sociale reale îndeamnă la precauție.

Capacitatea societății și a clasei politice de a recâștiga încrederea publică, de a promova valorile democratice și parcursul european, precum și de a comunica mai eficient progresele obținute, va fi decisivă pentru asigurarea unui parcurs stabil și prosper al României.

Pentru informații detaliate, vă invităm să accesați cercetarea completă aici: https://mkor.ro/studii/studiu-alegeri-romania/

_____

Despre MKOR

MKOR (https://mkor.ro/) este o agenție de cercetare de piață inovativă, care combină experiența practică în afaceri, know-how-ul la nivel MBA și expertiza de top pentru a oferi o înțelegere aprofundată a mediului de business. În activitatea sa, MKOR acoperă toate tipurile de cercetare și oferă o flexibilitate crescută clienților săi, cu scopul înțelegerii și livrării celor mai detaliate perspective asupra pieței.

MKOR dezvoltă o serie de proiecte de cercetare proprii, pe care vă invităm să le parcurgeți în mod gratuit pe site-ul agenției: https://mkor.ro/studii-piata-proprii/