Greenpeace Romania

Sondajul nostru anual arată că 76% dintre respondenții români sunt îngrijorați de efectele schimbărilor climatice, însă doar 34% dintre ei consideră că România este pregătită să se adapteze și să le combată. Avem nevoie de un cadru legislativ solid, o infrastructură adaptată și, în general, de soluții sustenabile. Altfel, vom rămâne în continuare vulnerabili în fața fenomenelor meteorologice extreme și a crizelor sociale pe care le provoacă. Citește mai multe accesând link-ul de mai jos. 👇

Cum a fost ultimul an pentru Greenpeace România? 🔎 Plin. De provocări, momente frumoase, victorii, pierderi, tristețe, frustrare și bucurii. Prin tot acest amalgam de emoții, am reușit, totuși, să ne continuăm misiunea: să protejăm oamenii și natura. Principiul care ne-a ghidat pe parcursul întregului an a fost optimismul. Credem că poate fi mai bine, că fiecare dintre noi are puterea să facă o schimbare. Că dacă ne lăsăm conduși de optimism ca formă de rezistență, nu putem decât să ne ridicăm de fiecare dată. Și o vom face mereu împreună. ✊ Citește și tu raportul nostru de impact mai jos.

🌍 Crezi în puterea de a spune povești care schimbă lumea? 🔥 Te macină și nu poți privi cu indiferență criza climatică? 🌱 Te regăsești în valorile Greenpeace? Crezi în responsabilitate personală și non-violență? În echitate, diversitate și incluziune? Sau că natura merită să aibă o voce? Dacă ai experiență în comunicare digitală și te încarcă pozitiv genul acesta de muncă, dacă îți place să vii cu idei, să creezi, să testezi diverse narative, să încerci lucruri care te scot din zona de confort, atunci postul nostru deschis e pentru tine. Greenpeace România este în căutarea unui Digital Officer care să fie vocea oamenilor și a naturii, să creeze campanii de impact și să continue construirea unei comunități online implicate. 🔎Află mai multe despre cum poți lucra alături de noi pentru a proteja viața în toate formele ei în postarea de mai jos:

Am câștigat un nou caz în instanță! 🌊 Ne-a fost admisă cererea ca un expert tehnic autorizat să meargă pe una dintre platformele de petrol și gaz operate de OMV Petrom în Marea Neagră. Încă de la începutul anului 2024, am semnalat autorităților și corporației amenințarea majoră pe care o prezintă starea avansată de degradare a platformei. Am văzut cu toții rugina, crăpăturile vizibile și suprafețele corodate. Au refuzat să coopereze. Mai mult, au încercat blocarea dosarului în instanță apelând la tot felul de proceduri juridice. Au transformat totul într-o loterie cinică, punând în joc viețile angajaților, mediul și biodiversitatea marină, doar pentru a-și proteja interesele. Nu vom mai tolera nicio amânare sau scuză – siguranța oamenilor și protejarea mediului trebuie să fie prioritară. Cum poți susține?👇👇👇 🐬 Ajută-ne să strângem semnături pentru Marea Neagră: https://lnkd.in/duGYfuvC 🤝 Contribuie cu o donație către campanie: act.greenpeace.ro/doneaza/ #StopFossilFules #Greenpeace #NoFossilGas #Romania #MareaNeagra #ProtectBlackSea #ActForEarth

Am vizitat ACROPO (Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore) pentru a solicita o evaluare riguroasă a unui nou proiect propus de OMV Petrom. Contextul actual relevă deja prezența unei platforme a OMV Petrom în Marea Neagră, cu un nivel avansat de uzură, care ridică îngrijorări privind siguranța operațiunilor, dar care se bucură în continuare de aprobare ACROPO. Într-un context în care resursele naturale și ecosistemele sunt tot mai expuse riscurilor, cerem măsuri stricte și decizii informate, care să elimine platformele ruginite și proiectele ce pun în pericol sănătatea mediului și a comunităților locale. ACROPO, ca instituție de reglementare, joacă un rol crucial în protejarea apelor noastre și în prevenirea degradării lor. Este momentul să prioritizăm sustenabilitatea și să asigurăm un viitor curat pentru Marea Neagră. Credits: DOP & editor - Alex Busuioceanu

Deși noua versiune a PNIESC (Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) este mai ambițioasă în ceea ce privește atingerea neutralității climatice pentru România, rămâne un mare semn de întrebare cum această țintă va fi atinsă. cc. Sebastian Burduja, Ministerul Energiei Romania

„Participarea cetățenilor este o componentă esențială a tranziției energetice pentru a o face justă și incluzivă, pentru a-i asigura succesul și pentru a ajuta comunitățile locale să-și asume responsabilitatea. Implicarea în comunitățile de energie contribuie la redirecționarea beneficiilor tranziției energetice către cetățeni și ajută la abordarea marii provocări a decarbonării.” Așa începe articolul publicat pe InfoClima.ro, care vorbește despre cât de importantă este tranziția verde pentru existența noastră, așa cum o cunoaștem astăzi, dar și despre principalele obstacole care există în acest proces. De la nevoia de a crea un cadru legal clar, de a stabili ținte specifice pentru comunitățile de energie în Planurile Naționale pentru Energie și Climă și până la necesitatea sprijinirii financiare a acestor proiecte, articolul propune mai multe politici pentru a depăși blocajele care există în acest moment în procesul de înființare a comunităților de energie în România, dar nu numai.

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor și Agenția pentru Protecția Mediului Constanța au emis acordul de mediu pentru proiectul de exploatare de gaze fosile Neptun Deep. Care sunt principalele vulnerabilități ale proiectului Neptun Deep: 1. Autoritățile române refuză să publice ce substanțe toxice vor fi deversate în Marea Neagră; 2. Proiectul se dezvoltă în proximitatea unei zone de război, fără a analiza impactul minelor marine și fără a propune măsuri pentru diminuarea riscurilor în caz de explozii; 3. Se vor emite în atmosferă sute de milioane de tone de CO2, care vor amplifica și mai mult fenomenele meteo extreme cu care ne confruntăm: valuri de căldură, secetă, grindină, incendii forestiere, furtuni, inundații, etc; 4. Există numeroase presiuni cu care Marea Neagră deja se confruntă - poluare, microplastic, nutrienți chimici în exces, turism agresiv, pescuit ilegal, războiul din Ucraina. Populațiile celor trei specii de delfini originare din Marea Neagră (Delphinus Delphis Ponticus, Phocoena Phocoena Relicta și Tursiops Truncatus Ponticus) sunt deja grav amenințate de poluare, pescuitul excesiv și exploatări de petrol; 5. Metodologia folosită pentru realizarea raportului integrat de mediu este incompletă și nu respectă cerințele ghidurilor metodologice; 6. Au fost publicate fotografii care atestă că platformele OMV Petrom prezintă grave deficiențe și neconformități, cu consecința apariției unor pericole majore în Marea Neagră. OMV Petrom nu a clarificat până în prezent care este situația platformelor pe care le operează în Marea Neagră; 7. Au fost organizate doar consultări publice superficiale, atât în România, cât și în Bulgaria. Prin emiterea acestui acord, autoritățile române validează proiectul toxic care pune în pericol Marea Neagră. De aceea, trebuie să acționăm cât mai repede! Trimite un email către Ministrul Mediului, Mircea Fechet, și APM Constanța prin care ceri respingerea acordului de mediu. Durează mai puțin de un minut, mailul este deja scris în platforma noastră. Link în comentarii.

,,Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) trebuie să organizeze sesiuni de informare despre comunități de energie” și ,,Autoritățile au obligația de a asigura un  <<cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea dezvoltării de comunități de energie din surse regenerabile>>”. Acestea sunt două dintre prevederile care apar în articolele 18 și 22 din OUG 163/2022. Până acum, însă, la 16 luni de la intrarea în vigoare a legii, aceste lucruri nu s-au întâmplat. Nici Ministerul Energiei, nici ANRE și nici alte autorități publice nu au emis legislație/hotărâri de consiliu județean sau local care să cuprindă elemente ce țin de cadrul favorabil pe care s-au angajat legal să-l creeze pentru dezvoltarea comunităților de energie. Într-un studiu realizat de Corina Murafa (expertă în politici energetice) și Anca Adamescu (consultant independent în sustenabilitate), autoarele abordează și aceste lacune legislative pe care România le are în acest moment. Legea nu aduce precizări suplimentare despre cum ar trebui să fie organizat acest cadru favorabil. Nu există detalii care să acopere aspecte importante, precum ce instituții sunt responsabile pentru dezvoltarea de ,,instrumente pentru facilitarea accesului la finanțare și la informații”. Dacă și tu vrei să ajuți la semnalarea nevoii tot mai mari de a avea o reglementare clară a legislației în ceea ce privește comunitățile de energie și faci parte dintr-un grup de acțiune locală sau din alte tipuri de asociații, ajută-ne și semnează memorandumul. 👇 https://lnkd.in/dqCxaE7T

Potrivit evaluării Coaliției Europene „Community Power”, România este clasată printre ultimele state în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor care ar trebui urmate în revizuirea planurilor naționale pentru energie și climă. Vorbim despre un plan pe care România l-a depus la finalul lui 2023 fără să includă consultările publice obligatorii. Cum arată planul României la capitolul comunități de energie? Află din articolul de mai jos. 👇