Echinocțiu

Pentru revista literară, vedeți Echinox (revistă).

Data și ora (UTC) echinocțiului și solstițiului pe Pământ
Poziţia Terrei punând în evidenţă orientarea sa în raport cu razele Soarelui în timpul unui echinocţiu.
eveniment	Echinocțiul		Solstițiul		Echinocțiul		Solstițiul
lună	Martie		Iunie		Septembrie		Decembrie
an
	zi	oră	zi	oră	zi	oră	zi	oră
2010	20	17:32:13	21	11:28:25	23	03:09:02	21	23:38:28
2011	20	23:21:44	21	17:16:30	23	09:04:38	22	05:30:03
2012	20	05:14:25	20	23:09:49	22	14:49:59	21	11:12:37
2013	20	11:02:55	21	05:04:57	22	20:44:08	21	17:11:00
2014	20	16:57:05	21	10:51:14	23	02:29:05	21	23:03:01
2015	20	22:45:09	21	16:38:55	23	08:20:33	22	04:48:57
2016	20	04:30:11	20	22:34:11	22	14:21:07	21	10:44:10
2017	20	10:28:38	21	04:24:09	22	20:02:48	21	16:28:57
2018	20	16:15:27	21	10:07:18	23	01:54:05	21	22:23:44
2019	20	21:58:25	21	15:54:14	23	07:50:10	22	04:19:25
2020	20	03:50:36	20	21:44:40	22	13:31:38	21	10:02:19
2021	20	09:37:27	21	03:32:08	22	19:21:03	21	15:59:16
2022	20	15:33:23	21	09:13:49	23	01:03:40	21	21:48:10
2023	20	21:24:24	21	14:57:47	23	06:49:56	22	03:27:19
2024	20	03:06:21	20	20:50:56	22	12:43:36	21	09:20:30
2025	20	09:01:25	21	02:42:11	22	18:19:16	21	15:03:01
2026	20	14:45:53	21	08:24:26	23	00:05:08	21	20:50:09
2027	20	20:24:36	21	14:10:45	23	06:01:38	22	02:42:04
2028	20	02:17:02	20	20:01:54	22	11:45:12	21	08:19:33
2029	20	08:01:52	21	01:48:11	22	17:38:23	21	14:13:59
2030	20	13:51:58	21	07:31:11	22	23:26:46	21	20:09:30
2031	20	19:40:51	21	13:17:00	23	05:15:10	22	01:55:25
2032	20	01:21:45	20	19:08:38	22	11:10:44	21	07:55:48
2033	20	07:22:35	21	01:00:59	22	16:51:31	21	13:45:51
2034	20	13:17:20	21	06:44:02	22	22:39:25	21	19:33:50
2035	20	19:02:34	21	12:32:58	23	04:38:46	22	01:30:42
2036	20	01:02:40	20	18:32:03	22	10:23:09	21	07:12:42
2037	20	06:50:05	21	00:22:16	22	16:12:54	21	13:07:33
2038	20	12:40:27	21	06:09:12	22	22:02:05	21	19:02:08
2039	20	18:31:50	21	11:57:14	23	03:49:25	22	00:40:23
2040	20	00:11:29	20	17:46:11	22	09:44:43	21	06:32:38
2041	20	06:06:36	20	23:35:39	22	15:26:21	21	12:18:07
2042	20	11:53:06	21	05:15:38	22	21:11:20	21	18:03:51
2043	20	17:27:34	21	10:58:09	23	03:06:43	22	00:01:01
2044	19	23:20:20	20	16:50:55	22	08:47:39	21	05:43:22
2045	20	05:07:24	20	22:33:41	22	14:32:42	21	11:34:54
2046	20	10:57:38	21	04:14:26	22	20:21:31	21	17:28:16
2047	20	16:52:26	21	10:03:16	23	02:07:52	21	23:07:01
2048	19	22:33:37	20	15:53:43	22	08:00:26	21	05:02:03
2049	20	04:28:24	20	21:47:06	22	13:42:24	21	10:51:57
2050	20	10:19:22	21	03:32:48	22	19:28:18	21	16:38:29

Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.

În această zi Soarele trece exact la zenit pe ecuatorul terestru.

Apusul Soarelui în zilele de echinocțiu văzut de pe situl Pizzo Vento, Fondachelli-Fantina, Sicilia

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.

Schemă care indică orientarea aproximativă a Pământului în raport cu Soarele la solstițiul din iunie (stânga), echinocțiul din septembrie (jos), solstițiul din decembrie (dreapta) și echinocțiul din martie (sus).

Etimologie

Termenul românesc echinocțiu are etimologie dublă: împrumut din latinul æquinoctium, care este format prin compunere, din lat. æquus: „egal” cu lat. nox, noctis: „noapte”, precum și împrumut din franceză: équinoxe care provine din același cuvânt latinesc æquinoctium. Aceasta, pentru că la echinocțiu ziua și noaptea au durate egale.

Astfel, echinocțiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocțiul din martie în emisfera nordică, în timp ce echinocțiul din septembrie pe cel din emisfera sudică.

Generalități

Observarea sistematică a răsăriturilor de Soare a demonstrat că pe orizont poziția lor se schimbă în cursul anului, totul rămânând între două extreme. Cum cele două extreme coincid cu solstițiile, adică cu durata maximă și minimă a zilei (sau a nopții), s-a putut conchide că dacă Soarele răsare exact la jumătatea distanței dintre aceste două extreme, durat zilei ar fi egală cu aceea a nopții. Dacă se măsoară aceste intervale cu o precizie suficientă, se constată că această concluzie nu este adevărată decât într-un mod aproximativ.

În această zi, există un punct pe ecuatorul terestru unde Soarele culminează la Zenit.

Articol principal: Punct subsolar.

Linia echinocțiului

Linia echinocțiului sau linia echinocțială este dreapta de intersecție a planului eclipticii (care este aceea a orbitei Pământului) cu planul ecuatorului ceresc (care este cel al ecuatorului terestru). Ea este perpendiculară pe linia solstițiilor sau linia solstițială.

Un echinocțiu sau punct echinocțial este unul din cele două puncte de intersecție ale liniei echinocțiale cu sfera cerească.

Un an cunoaște două echinocții sau puncte echinocțiale: primul, între 19 și 21 martie, iar al doilea, între 21 și 24 septembrie (A se vedea tabelul).

Perioada care se scurge de la un echinocțiu de primăvară la altul nu este egală, în mod strict, cu anul tropic (care este, prin definiție, durata necesară pentru ca λ, longitudinea ecliptică a Soarelui, să crească exact cu 360°, actualmente de vreo 365,242 2 zile sau 365 de zile 5 ore, 48 de minute și 46 de secunde (precis 365,242 190 516 6, în anul 2000, o valoare care se diminuează încet, acum cu 0,53 de secunde pe secol). Acest an echinocțial de primăvară, sau an vernal (precis 365,242 364 60 de zile, adică 365 de zile 5 ore, 49 de minute și 1,2 secunde) este actualmente mai lung (cu vreo 15 secunde) decât anul tropic și va crește ușor cu timpul care trece (0,9 secunde pe secol), și este mai scurt cu circa 11 secunde decât anul gregorian (365,242 5 zile, adică 365, de zile 5 ore 49 de minute și 12 secunde). Ele vor coincide prin anul 3600, apoi anul vernal va depăși anul gregorian, apoi se va diminua și va coincide, din nou, cu acesta prin anul 5700 înainte de a continua să se diminueze.

Prin extindere, echinocții pot să desemneze și zilele anului în care se produc aceste treceri la Zenit. Datele echinocțiilor sunt legate prin convenție de acelea de început al primăverii și al toamnei.

Bibliografie

• Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău 2007 ISBN 978-973-675-307-7
• Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historique, , quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris 1977 ISBN 2-03-020210-X

Legături externe

• Echinocțiu și Solstițiu - date generale
• en Details about the Length of Day and Night at the Equinoxes Arhivat în 17 septembrie 2020, la Wayback Machine.. U.S. Naval Observatory. Naval Meteorology and Oceanography Command
• en Equinoxes and Solstices Calculator (1600 to 2400)

Vezi și

• Solstițiu
• Solstițiul de iarnă
• Solstițiul de vară
• Punct subsolar